858 matches
-
acea redirecționare. Pur și simplu aruncă, în continuare, acei bani în gaura neagră care este buzunarul statului român. Ca să se îngrașe din ei politicienii noștri și familiile lor. Vă e clar că singurele explicații ale acestui fenomen halucinant sunt inerția, nesimțirea și lipsa de implicare, nu? Pur și simplu unor domni care sunt administratori le e lene să ia decizia, iar altor domni și doamne, care sunt contabili sau directori financiari, le e lene să-i convingă pe primii, cu legea
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]
-
Simona Tache UPDATE: Au trecut patru zile de când i-am trimis doamnei Carla Donciu acest mail: Am revenit, a doua zi, cu încă unul: Evident, cele care au învins au fost nesimțirea și lipsa de profesionalism. Nu, bunul simț nu este o valoare irezistibilă, este o valoare cu care doamna Carla Donciu, director de comunicare la Antena 3, se șterge - cum ar zicea Mircea Badea - la cur. Mă voi opri aici, că
Solicitare poziție oficială Antena 3 vizavi de limbajul suburban al lui Mircea Badea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20267_a_21592]
-
cum se face. Cum zicea un coleg de-al meu, moartea acestei femei pare o gură de aer pentru presa plictisită deja de inundații. După atâta apă, pică numai bine un cadavru proaspăt, din care toată lumea poate să ciugulească cu nesimțire câte-un pic, pic, pic. Și-altădată, și-altădată, o s-o facem și mai, și mai lată, logic. Întotdeauna e loc de “mai lată”.
Ce vă mai place să nu lăsați morții să se odihnească! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20334_a_21659]
-
și nici nu cred c-ar ajuta la ceva, așa că mă rezum la a mă enerva în suc propriu sau - și mai pervers! - la a-mi demonstra prin calm și indiferență că m-am călit în războiul cu tupeul și nesimțirea, prin urmare, nimic nu mă mai poate atinge. Partea optimistă a poveștii e că am sesizat ceva progrese. De la an la an, numărul celor care învață să spună “Mulțumesc!” crește. Aproape insesizabil, dar crește. Am urmărit cu mare atenție, deci
Cât de greu o fi să spui “Mulțumesc”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20372_a_21697]
-
nu vă mirați când vreun hoț, cu mâna încă la voi în buzunar, o să vă strige că i-ați furat portofelul. Ăla în care e buletinul vostru, cardurile voastre și poza cu ăla mic al vostru, pe blăniță. Prostia, nebunia, nesimțirea și tupeul capătă, pe zi ce trece, forme din ce în ce mai surprinzătoare. Asta de mai sus, acum, că v-am povestit-o, sper că n-o să vă mai surprindă, dac-o să vă loviți de ea.
Cum îmi fur eu propriile mele texte by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21021_a_22346]
-
care înțeleg și, chiar în lipsa unei parcări, lasă mașina și o iau per pedes spre cascadă. Alții nu. Calcă accelerația, dau wați la manele și continuă drumul. Concluzia e una. Până nu reușim să înlăturăm vălul neputinței administrative și vălul nesimțirii n-o să ne putem bucura pe de-a-ntregul de Vălul Miresei. “Țelul suprem al călătoriei nu este de a pune piciorul pe un pământ străin. Este de a putea, în sfârșit, să pășești în propria ta țară ca pe un
Vălul Miresei [Corola-blog/BlogPost/96911_a_98203]
-
implicarea în sănătatea mea, a familiei mele și a voastră. Celor tot de sus, dar ceva mai pământeni, nu am găsit motive să le mulțumesc. E drept că și ei au intrat în viețile noastre. Cu bocancii plini de mâlul nesimțirii. Story of my life. În copilărie aveam impresia că prin jurul meu se revarsă numai lapte și miere. A trecut ceva timp până să realizez că ceea ce curgea din mânerele secerei și ciocanului nu avea nimic de a face nici cu
Gustul curcubeului [Corola-blog/BlogPost/97054_a_98346]
-
Nero, care cu tonul său creștin al recomandărilor morale și-a asigurat o puternică influență și o îndelungată supraviețuire. În zilele noastre este foarte des întâlnită atitudinea insolentă care încalcă regulile morale. Ea este nuanțată prin cuvintele impertinență, obrăznicie, neobrăzare, nesimțire, devenită chiar fenomen al societății, la bază având aroganța, sentimentul de superioritate. Vârsta, se pare, nu mai are prea mare importanță, insolența fiind întâlnită la oameni de diferite vârste. O întâlnim atât la tinerii lipsiți de experiență, de educație, cât
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
folosește judecata dreaptă. În vremurile noastre, cel care este cuviincios intuiește cu cine are de-a face, intuiește situația în care se află, dar, de cele mai multe ori nu îndrăznește sau nu reușește să înfrunte insolența și aceasta din cauza „cantității” de nesimțire ce aparține unor indivizi. Avem oare dreptul de a tolera, a ne umili și a ne resemna în fața acestor oameni? Psihiatrii consideră buna simțire ca fiind „gust estetic și probitate morală, dar și simț practic, valori concrete”, iar Biblia ne
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
am prevalat și de faptul că beneficiarul împlinește și o frumoasă vârsta, cum intoxicabil se zice, și ne-am lărgit sfera de servicii, că, de, La noblesse oblige, n’est-ce pas?! Ascultasem ușor detașată ultimele vorbe, dar mă zgudui din nesimțirea ce mă oploșise la sânu-i precizarea cu... vârsta! Ce baftă să ai ca să fii dăruit astfel de aniversare, îmi accentuam tulburarea mental. Era și ziua mea! Și?! Nimic! Nici o mișcare! Și-aș fi întrunit condiția prin materialele trimise la A.D.
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Și dacă mai avem azi o tară, e fiindcă în stradă se strigă tare și răspicat, și se devoalează hoția dar, mai ales, cel mai înalt grad de clară nesimțire! Își numără zilele să fugă cu averile! Își numără ceasurile să scape de orice dosar, vină sau măgărie! Nu le pasă de popor, nu mai există democrație, ci o clară dictatură unde, ajunși la putere au doar merite și fericire
REVOLTĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380264_a_381593]
-
Despre ținerea de minte a râului Despre grăirea de rău Despre limbuție și tăcere Despre minciună Despre trândăvie Despre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul Despre puritate și înfrânare Despre iubirea de arginti Despre sărăcia alergătoare către cer Despre nesimțire (scil. indolenta, insensibilitate) Despre somn și rugăciune și despre cântarea de psalmi în comun Despre privegherea trupeasca și duhovniceasca Despre nebărbăteasca temere Despre slavă deșarta Despre mândrie și blasfemie Despre blândețe, simplitate, nerăutate și viclenie Despre minunată smerenie Despre deosebirea
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
notificare către fiecare familie prin care am să-i rog să participe alături de mine la înfrumusețarea localității, am să-i rog să păstreze astfel acele zile știute pentru ridicare. Aceasta a fost și propunerea ”Sfatului bătrânilor”: -”doamna primar asta e nesimțire!”, spuneau ei. Chiar așa cred și eu... Trebuie responsabilizare! Ca idee de stimulare cred că voi implementa un concurs gen: ”cel mai bun gospodar!”, sau altfel.. nu știu încă, voi vedea ce modalitate o să găsesc să schimbăm ceva în localitatea
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
motiv de ambalaj. Blestemul canarului Te blestem să fii ca mine În penaj, culori o mie Dar "de ciripești" prostii Să ajungi în colivie. Blestemul cepei Te blestem să fii ca mine Ca oricând vei fi atins Să rămâi în nesimțire Să îi faci să dea în plâns. Blestemul laptelui Te blestem să fii ca mine Alb ca varul de pe casă Dar când vei primi căldura Să ajungi să te acrească. Blestemul mielului Nu te blestem să fii ca mine Sigur
BLESTEME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377175_a_378504]
-
Canu și Linguriță, Doctoru’, Sapiru și alții. Nepotul de soră al fostului președinte al României comuniste era arhicunoscut. Nu prin faptele sale bune, dacă a avut și din acestea, cumva, ci prin cele rele, prin libertinajul manifestat cu emfază ori nesimțire în toate împrejurările, prin chiolhanurile numeroase din oraș și împrejurimi, precum și prin persoanele din grupul său de prieteni, autori de fapte cu caracter contravențional și infracțional, dar niciodată judecați și sancționați. Se înțelege de ce, dacă vă reamintesc că acest om
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
trimită lui Ștefan o solie mânioasa de 100 de oameni (exact câți au murit la bătălia din Rimini!). Solie care are tupeul să-i ceară lui Ștefan nu doar eliberarea prizonierilor tătari ci și ...despăgubiri pentru pierderile suferite! Inconștiență și nesimțirea cererii sunt pedepsite pe loc. Ștefan cel Mare ordona tragerea în țeapă a tuturor prizonierilor alături de 99 de tătari din solie. Fiul hanului este tăiat pe loc în bucăți. Supraviețuitorului i se taie nasul și urechile și este trimis călare
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
cu cotul ce înseamnă spiritul civic și cum teatrul este o armă politică. Cum se poate face politică nu ca deputat sau senator, ci ca artist implicat în viața cetății. Cum poți să faci teatru fiindcă te enervează nedreptatea și nesimțirea. Cum teatrul e mai puternic decât orice editorialist sau jurnalist sau analist pentru că spune întotdeauna adevărul pur și simplu. Ce-am văzut? Am văzut niște tineri care conduc Institutul Teatral și care puteau să sintetizeze perfect momentul teatral actual din
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
mă înșel, pentru că logica spune altceva: doresc să pătrund în viața unui scriitor abia după ce l-am citit. Poate, însă, că merită și această ultimă încercare, înainte de a vedea cum o întreagă civilizație se prăbușește sub praful năclăit al indiferenței, nesimțirii și bășcăliei. Ca unul fascinat, de când mă știu, de meseria de scriitor, am fost atras în mod natural de ființa aflată în spatele rândurilor scrise. Am văzut mereu în scriitor un fel de "hiper-erou", un om de acțiune, un seducător și-
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
s-au lăsat copleșiți de sentimentul că voința, aspirațiile și convingerile lor nu contează. Că soarta li se joacă în altă parte și că e inutil să-și consume energia luptându-se cu morile de vânt ale corupției, minciunii și nesimțirii drapate în formule juridice. În loc să voteze, românul preferă să chibițeze la televizor, îmbrăcându-și frustrările în dispreț față de sistem și neputința în lipsă de orizont. Că eu, ca intelectual sceptic și central-european nevrotic mă înscriu de bună voie în această
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
neînsemnate excepții, oamenii cu bani din România acestui moment provin din rândul nomenklaturii și securistimii protejate de Iliescu. Li s-au adăugat șpăgarii și escrocii din administrație și, în general, indivizii obișnuiți să pescuiască în apele tulburi ale nemerniciei și nesimțirii. Lor ne închinăm astăzi ca unor veritabili salvatori ai nației. Lor le vom da voturile și spre ei ne vom arunca privirile încărcate de speranță - pentru că doar speranța ne-a mai rămas. Și nici nu vom mai băga de seamă
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
de carte, de revista de cultură? Și chiar dacă - hai să zicem - măcar o parte din acel "public țintă" pe care-l avem în vedere în actul scrierii ne-ar citi, ce s-ar întâmpla? Nu s-ar întâmpla nimic. Carapacea nesimțirii e atât de groasă, încât n-o poate străpunge nici o idee, cu oricâtă pregnanță stilistică ar fi ea lansată. Evoluăm - ba involuăm! - pe culoare a căror șansă de întâlnire e tot mai îndoielnică. Cui să-i pese? Noi cu scârța-scârța
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
cîinilor vagabonzi. E adevărat că în România cel mai sigur mijloc de a îngropa o problemă e ca ea să fie lăsată în grija unei comisii parlamentare ad hoc. Dar să nu-ți pese de un asemenea coșmar trădează o nesimțire vecină cu moartea clinică. Unul dintre cele mai cumplite blesteme din blajinul nostru spațiu mioritic e să-i urezi dușmanului tău să fie mîncat de cîini. Mai rău de atît nu se poate. Însă acest blestem groaznic nu vrea să
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
bolșevică în veritabile închisori. Gândurile și acțiunile tale erau cunoscute de toată lumea, iar "organul" decidea în ce măsură ți se îngăduia sau nu un lucru. Nu e de mirare că omul obișnuit să trăiască sub o asemenea presiune devenea ori de-o nesimțire monumentală, ori perfect dedublat. În locul sincerității, el a învățat să mintă, iar realitatea era descrisă în culori contrare celor adevărate. Societatea românească a anului 1989 atinsese, la capitolele minciună și dedublare, veritabile performanțe. Lucrul s-a văzut imediat în politică
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
a nimănui". În prezentul nostru mizerabil, au năpădit năstăsioții, sereșii, chiuarii, păcurarii și remeșii... Acum șaizeci de ani, Noica, singur și hăituit, înțelegea să se pună de bunăvoie la dispoziția unei procuraturi nemiloase. Astăzi, corifeii noii lumi a lăcomiei și nesimțirii nu acceptă să se privească, flancați cum sunt de armate de avocați, fie și pentru o clipă, în oglinda unei justiții alcătuite, de altfel, după chipul și asemănarea lor: slabă cu cei tari, și tare cu cei slabi.
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
de la inspectoratul școlar? Vanghelie nu e un chibiț măcinat de ambiții, al celui mai năpăstuit dintre sectoarele Bucureștiului, ci un profesionist al manipulării. El reprezintă forma actuală de acțiune a fesenismului: una în care șperțul se îmbină cu lingușeala și nesimțirea cu incultura. Dar ca un astfel de personaj să fie aplaudat la scenă deschisă de inși aparținând "intelectualității" e, totuși, mult prea mult. Sigur, l-am aplaudat noi (sacadat, militărește) și pe Ceaușescu. De ce ne-am face probleme cu lingușirea
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]