1,175 matches
-
inclusiv troițe, cruci, cimitire ... Adesea, din prea multă zeloșenie - și din goana limuzinei - le confunda pe acestea cu ... bornele de la marginea drumului, de-ai fi zis că e într-o continuă transă mistică, de un bigotism extrem și activat de nesocotirea regulilor în ce privește „întinderea plăpumii” ... Ca să-i pară intențiile ecumenice le motiva cu binecunoscuta judecată populară „Creatorul este unul și același pretutindenea în Universul văzutelor și nevăzutelor”(!), își însoțea invocațiile cu bolboroseli neînțelese de cei din preajmă, amestec de coregrafii bizare
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
sau, ca în cazul nostru, se continuă a fi dictatorial chiar dacă forma de guvernământ se proclamă democratică. Se recunoaște foarte ușor aceasta prin faptul că, de la neîndeplinirea obligațiilor de stat față de cetățean, se ajunge la o formă mai gravă de nesocotire a drepturilor acestuia. Nu este nevoie decât de un exemplu curent de diferență categorică dintre prevederile legii și aplicarea lor de către autoritățile financiare ale statului nostru de drept: Pentru orice fel de întârziere de plată, fără a menționa din partea cui
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351681_a_353010]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > INFECTIA VIRALA Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 841 din 20 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Indoite-s spinările și-s crucea întunericului care duc poveri nesăbuite, iar nesocotirea drumurilor drepte, pun pe masa vieții suferințe. Nu putem lua din noi durere, pentru ca să o transplantăm în viața crudă și să creștem copaci fără rădăcini, pe drumurile lumii. Nu trebuie să credem că putem sădi, bătrânețe-n tinerețe, iar urma
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
anii de instaurare a comunismului a existat un întreg Grup Sinodal de Rezistență împotriva aservirii Bisericii la interesle guvernării atee și ale Moscovei care încerca să pună Ortodoxia în slujba lui Stalin. Și nu era doar o tendință oarecare de nesocotire, ci una cu totul adversă, mânată de interesul necinstit de a pune meritele „salvării Bisericii” pe seama altora: A celor care pactizaseră cu dușmanul și nu făceau decât să o administreze convenabil pentru regimul comunist, adică formal-instituțional; doar pentru orbirea populației
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
al trădătorilor din interior și care ulterior au îndatorat-o printr-un șir de politicieni corupți și vânduți; c) constatând că S.U.A. și unele instituții U.E. nu au nici o legătură cu democrația, cu adevărul și dreptatea pentru națiunea dacoromână, prin nesocotirea voinței naționale, și deci nu ne putem aștepta niciodată de acum încolo la ceva bun din partea acestora, câtă vreme hotărăsc alții în locul nostru. Statul de drept și democrația atât câte erau, sunt corupte, tocmai prin sprijinul acordat de S.U.A. și
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Politica românească și-a demonstrat pe 21 august 2012, caracterul de belea națională, de nărav malign al demagogiei și politicianismului, de, cel puțin nepricepere, dacă nu nesocotire a valorilor etice pe care le reprezintă democrația și, mai ales, de dispreț față de actul electoral care, în loc de orhestrarea complexă și armonică a opiniilor, are la politicienii noștri doar partitura pentru trombon. Și, din păcate, mai trist decât în alte
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
tancurile sovietice, patriarh era încă bătrânul cărturar Nicodim Munteanu, Sinodul era format din mulți dintre cei care începeau sau aveau să înceapă să constituie Grupul de rezistență care, deocamdată, se manifesta pe față și prin vot deschis infirmând actul de nesocotire a ierarhului în slujba și supunerea căruia trebuia să se afle vicarul și imputând celui retrogradat simpatiile politice pe care își bazase ascensiunea. Puterea sinodală funcționa cu demnitatea de a nu se pleca în fața politicului, iar această îndatorire a continuat
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
Aliați la desmembrare și despăgubiri, mi-am zis că nu se putea că germanii, care inventaseră acest oțel, să nu-l fi aplicat în procedeul respectiv înaintea olandezilor. (Este interesant de notat că se crede că Aliații au obținut, prin nesocotirea patentelor și însușirea tehnologiei acestei țări, avantaje financiare depășind valoarea consumabilelor cheltuite de ei în cel de al II-lea Război Mondial). Din Viena, am scris americanilor că pot dovedi că patentul Stamicarbon este lipsit de noutate. Pentru această însă
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003), iar aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc cu respectarea unor principii similare celor aplicabile sancțiunilor de drept penal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
materiei penale trebuie să se aplice, în mod similar, și acestora. ... 70. Asupra principiilor care guvernează materia contravențională, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, reținând că aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc cu respectarea unor principii similare celor specifice sancțiunilor de drept penal. Aceste principii sunt: principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) (a se
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
contrară acesteia. Totodată, Curtea reține că sancțiunile contravenționale, principale și complementare nu au caracter reparator, ci preventiv-educativ, și reprezintă o formă de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, Curtea reține principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, încalcă principiile legalității și al proporționalității, ca garanții inerente reglementării dreptului contravențional, și limitează posibilitatea judecătorului de a proceda la individualizarea judiciară a pedepsei, cu nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, sancțiunea complementară ar trebui să aibă rolul de a întregi sancțiunea principală, iar nu de a se transforma într-o sancțiune mai gravă decât cea principală. Instanța de judecată trebuie să
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
ori a unor motive străine de natura cauzei, încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, precum si pentru încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute; - soluții ori măsuri infirmate ori desființate ca urmare a nesocotirii sau ignorării îndrumărilor date în scris și în conformitate cu legea de către procurorul ierarhic superior sau reținute în hotărârile judecătorești pronunțate în cauză sau ca urmare a nesocotirii hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293460]
-
ori a unor motive străine de natura cauzei, încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, precum și pentru încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute; - soluții ori măsuri infirmate sau desființate ca urmare a nesocotirii sau ignorării îndrumărilor date în scris și în conformitate cu legea de către procurorul ierarhic superior sau reținute în hotărârile judecătorești pronunțate în cauză sau ca urmare a nesocotirii hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293460]
-
nerespectare atrage sancțiunea nulității; lipsa totală a motivării cererilor formulate în ședință, inserarea în cuprinsul cererilor de apel a unor motive contradictorii ori a unor motive străine de natura cauzei; interpretarea gresită a normelor de drept penal ori procesual penal; nesocotirea sau ignorarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză ori a hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională sau Înalta Curte de Casație și Justiție; formularea unor concluzii cu încălcare principiului non reformatio in pejus etc. Nota: * se vor depune la dosarul de
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293460]
-
sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. Curtea a reținut constant că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului mai sus menționat. Potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
ar accepta ideea aplicării etapizate în privința sporului pentru persoanele cu handicap, s-ar perpetua discriminarea între persoane cu dizabilități, discriminare ce s-a dorit a fi înlăturată prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, astfel încât s-ar ajunge la nesocotirea obligației statului de a accelera și obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește exercitarea dreptului la muncă, obligație asumată de România prin ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în baza Legii nr. 221/2010. Or
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. ... b) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 75 din 7 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie 2021
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, sau Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 2 iulie 2020). Potrivit acestei jurisprudențe constituționale, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un privilegiu (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane, cărora li s-a reîntregit venitul redus cu 15% . Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat
DECIZIA nr. 222 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293683]
-
instituie regula generală conform căreia „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane“. Consecința nesocotirii acestei norme se regăsește în alin. (2) al aceluiași articol, potrivit căruia „Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral“. ... 17. Prejudiciul cauzat poate să fie rezultatul unei acțiuni sau
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
legea penală, fără a exista o hotărâre penală definitivă, care să constate în prealabil existența acelei infracțiuni. Sunt neîntemeiate, de asemenea, și criticile formulate de autoarea excepției în sensul că instanța civilă s-ar putea substitui unei instanțe penale, cu nesocotirea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și ale art. 126 alin. (2) privind stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
Transporturilor și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și nu prin lege, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului. ... 6. Se mai arată că din jurisprudența Curții Constituționale se constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, se realizează potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Unul dintre aceste principii este principiul legalității sancțiunilor contravenționale, sub aspectul prevederii faptei contravenționale și a sancțiunii în lege, cu respectarea criteriilor de stabilitate, previzibilitate și
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
decembrie 2016, era vorba de indexări (majorări) ale indemnizației de încadrare aplicabile tuturor magistraților. ... 19. Autorul excepției susține că o interpretare contrară a dispozițiilor legale criticate, prin prisma considerentelor reținute în Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, echivalează cu nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale, prin care instanța constituțională a stabilit că salarizarea magistraților în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor pe lângă care magistrații, fie ei procurori, judecători sau magistrați-asistenți, funcționează, răspunde exigențelor constituționale și conduce
DECIZIA nr. 396 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293767]
-
legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizarea urmărește doar o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care instanța de trimitere a fost învestită, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. Operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]