258 matches
-
să li se atribuie, a oprit publicarea lor în "Monitorul oficial". Ele ar fi trecut negreșit nebăgate în seamă dacă ziare ostile țării nu le-ar fi esploatat. Dacă fiecare cetățean adevărat iubitor de țară trebuie să regrete orice cuvinte nesocotite cari pot turbura bunele relațiuni internaționale, mai ales cu puterile vecine, fie aceste cuvinte zise chiar de-o singură persoană, guvernul nu poate decât a dezaproba în modul cel mai energic și pe cale oficială, asemenea manifestări și tendențe, orideunde ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sa Regele. Mai mult încă. În fața tuturor, M. Sa Regele a binevoit a strânge mâna acelui onorabil... orator. Astfel, când guvernul este inter pocula și e vorba să s-arunce praf în ochii lumii, lasă cu bucurie s' alunece vorbe nesocotite și provocări ridicule; dar când s-a risipit și fumul gloriei și fumul vinului, când guvernul se regăsește față-n față cu varga ridicată a legațiunii imperiale, atunci, se 'nțelege, prin comunicate umilisime și impuse, caută a retracta pe cât poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de comunicate făcute de guvern prin "Monitorul" de ieri, cestiunea pare terminată pe calea diplomatică între guvern și Imperiul austriac, însă nu o credem terminată între guvern și țară. Guvernul va avea să dea seamă opiniunii publice, întîi: pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos comunicatul. D. Petre Grădișteanu a avut situațiunea de leader al majorității în fostul Senat, astăzi este deputat în Constituantă și unul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
El o datorește nu numai demnității Austriei, ci și interesului bine înțeles al țării sale, care e avizată a trăi în pace fi prietenie cu Austria și care desigur n-are nici un motiv de-a vedea sporindu-se prin provocațiuni nesocotite ale unor patrioți prea aprigi acea rea voință pe care România a produs-o deja prin atitudinea ei în cestiunea dunăreană. D. Grădișteanu nu va provoca nici un război între Austria și România; ministrul de esterne se va lepăda de dânsul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sturza, am dori ca ea să fie insuflată de spiritul conciliațiunii. Din cauza unui toast spus în stare cheflie Austria se va certa tot atât de puțin cu România precum nu se turbură relațiunile noastre cordiale cu Italia pentru că o seamă de sanguinici nesocotiți răgușesc strigând după Tretin și după Triest. Am reprodus în întregul său articolul din "Neue freie Presse". Tonul său liniștit, frazele sale binevoitoare la adresa guvernului României, care fac contrast cu atitudinea întregei prese de peste Carpați, nu ne lasă nici o îndoială
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept cuvânt regele și guvernul său se așteptau la Iași, iată pe blândul și încovoiatul d-l Sturza care trimite înainte pe "Neue freie Presse" ca să-i ceară audiență de la ministrul de la Ball Platz. Nu luați în seamă pe acest nesocotit, zice d-l Sturza prin organul său "Neue freie Presse" noi suntem buni amici ai Austriei, buni vecini. Vedeți, n-avem decât un singur inamic, un singur adversar comun: pe Rusia. Iertați-ne, iertați-ne! Iartă-i, zice "Neue freie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și au socotit foarte cu dreptul și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci, atunce nefiind făcute vii pe acela loc l-au fost lăsat acel loc de era desprea Episcopie nesocotit, iar venind vreme(aă în zilile noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Serafim, Episcopul de Huș(iă de s-au jăluit cu mare jalobă, zicând că au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și au socotit foarte cu dreptul. Și sau venit acea bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei ce să chiamă Broștenii. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc, l-au lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând că au slăbit și au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. De atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iar venind vreme(a) în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă, zicând c-au slăbit și au mesărit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să cheamă Ochiul l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie, nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre venitau părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând c-au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au aflat și au ales că ace(a) bucată de loc iaste de hotarul satului Broștenilor a Episcopiei. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară viind vreme(aă în zilele lui Dumitrașco Cantacuzino, Episcopul de Huș(iă și s au jăluit cu mare jalob(ă), cum au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dorul în suflet, s-a dus el sau o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dorul în suflet, s-a dus el sau o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ani nu a existat o literatură a rezistenței, numai pentru că oricine ar fi încercat acest lucru ar fi ajuns la închisoare, iar acolo lipseau creionul și hârtia. A existat însă o rezistență prin cultură și prin literatură care nu trebuie nesocotită. Spun asta gândindu-mă la faptul că o capodoperă a literaturii române cum este Moromeții a apărut, ca prin miracol, într-o vreme în care neantul părea să fie atotstăpânitor. Dacă epoca lui Gheorghiu-Dej nu a înregistrat o literatură a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
pe masă, ce fel de mașini și câte case și ce excursii în străinătate, în timp ce alții s-au tot strâns, până și-au vândut apartamentul sau garsoniera, că nu se mai ajungeau de nici un fel, vai de soarta lor de nesocotiți, și au băut banii și au rămas pe drumuri ca să fluiere la stele, păi, lumea-n ziua de azi... Tot așa se întâmplase să audă și de Mirela, și ea una printre altele și la fel cu celelalte, și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
le consideră el adevărate și pe care false? Dacă zeul ni le trimite pe cele adevărate, cele false de unde provin? Dacă și acestea au origine divină, rezultă că nimic nu e mai capricios decât divinitatea. Căci ce poate fi mai nesocotit decât să agiți spiritele muritorilor prin viziuni false și amăgitoare? Dacă imaginile adevărate au o proveniență divină, iar cele înșelătoare și zadarnice țin de natura umană, carei criteriul de a distinge visul divin de cel natural? Nui mai bine să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o noapte întreagă, înseamnă că își petrece așa o parte însemnată a vieții sale. Dacă încercăm să transpunem la om o asemenea situație, lucrul e de neconceput. Omul gândește, mult sau puțin, dar suficient ca să știe că este inutil și nesocotit să faci un necontenit efort de a te menține în viață cu prețul vieții, într-o zbatere care o distruge și epuizează. Omul imaginează în gând că poate să fie în locul fluturelui și că se află prins sub o perdea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de vreme ce îi cunoaște convingerile și comportarea obișnuită. Buna educație te obligă să-ți stăpânești pornirile, așa cum te obligă să te faci că nu vezi ceea ce l-ar umili pe cel de lângă tine. Și, dacă așa te-ai format, orice ieșire nesocotită tot pe tine te va învenina ; tot ție are să-ți lase o senzație neplăcută - de înjosire, de iritare. Atunci când dragul de Tudor, în penultima scrisoare, l-a rugat pe tatăl său să fie mai mult acasă, să mai renunțe la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fiu, anume Ioan, care, după moartea tătîni-său, se așeză în Ungaria și se-ndatori prin făgăduința juruită să întreprindă o cruciată contra ereticilor din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie al III[-lea] se adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o fugă de vro două mile, se-ntoarseră repede, se reculeseră și ademeniră pre nesocotiții cavaleri, greu împlătoșați, alergând pe cai grei ce-și pierduseră sufletul și osteniți, și-i atraseră tocmai în locul unde li se pusese cursa. De aci izbucni Ioannițiu; un nuor negru și greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
instituțiilor existente privește comportamente mai generale ale actorilor. Gherea intră și el în discuția foarte veche după care unul dintre factorii înapoierii societății românești s-ar datora unor trăsături negative ale țăranilor, „firii” acestora: țăranii români sunt leneși, indolenți, bețivi, nesocotiți, neștiutori etc. Rădăcinile unei explicații de acest fel pot fi căutate mult în urmă. Acum 300 de ani (în 1714), D. Cantemir scria în Descrierea Moldovei: Eu i-aș socoti, desigur, pe țăranii moldoveni că sunt cei mai nenorociți țărani
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
studentul cu un zâmbet nehotărât. ― Noi n-avem patrie! strigă atunci mama, indignată. Asta nu-i patrie... Mai bine s-o calce în picioare caii muscalilor! Trimise îndată după protopopul Groza și împreună căutară să-i scoată din minte gândurile nesocotite. Nehotărârea lui Apostol se zvârcolea. Ieși pe stradă buimăcit și nimeri tocmai la Domșa acasă. ― Cum, tu? Speranța noastră? Să te bați tu pentru ungurii care ne bat pe noi? Dar când ai o patrie ca a noastră nu ești
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
învăț și te sfătuiesc, că-s mamă și numai inima mea știe cât rabdă de grija ta... Toți domnii spun că nu-i bine ce faci, că ești ofițer și s-ar putea să ai mari neplăceri pentru asemenea îndrăzneli nesocotite. Chiar directorul de la "Parvana", și doar ce român a fost el totdeauna, mi-a spus pe față să te povățuiesc să te astâmperi. Dânsul a fost prieten bun cu bietul tatăl tău, dar azi își vede de banca lui și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-n roate! Atâta te rog... Va veni pretorul... ajută-mă! Te implor!... Rămâi cu bine și Dumnezeu să-ți lumineze gîndurile!... Îi strânse amândouă mâinile, privindu-l lung în ochi, cu îndemn și căldură, ca un părinte pe un copil nesocotit. De la ușă îi mai șopti: ― Voință, Bologa! Plutonierul salută și, îndată ce coborî Klapka, se repezi în odăiță, se uită împrejur, cercetător, înfricoșat. Pretorul îi poruncise, de repetate ori, să fie cu ochii în patru ca nu cumva prizonierul să se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]