281 matches
-
două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica stăpânului său, Costache, pe care acesta i-o încredințase ca soră și viitoare soție după moartea sa, a ajuns în gura lumii datorită relației sale cu un tânăr. Dinu își asumă greșeala nesocotitei fete acuzându-se de a nu fi păzit cum se cuvine odorul său și al celui răposat. Vestea că Fira e însărcinată îl zguduie din temelii, dar rămâne neclintit în hotărârea sa de se cununa cu tânăra urgisită: Așa trebuie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
măreția și frumusețea, e o stârpitură care ne-ar veni să ne prindă milă. Ambele opere suferă de lipsa unității concepției, a unității estetice și chiar a unității tehnice. Cerințele estetice, de exemplu, parte nu sunt împlinite, parte sunt chiar nesocotite. Tânărul Slavici nu poate fi, cu niciun chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă, scriitorul anilor 1875-1895 nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu aparține scriitorului, ci personajului. Chinul, căderea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus la confuzii și la simplificări nedorite. Lectura strict literală a complexului de forme poetice, identificarea unor amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă acestea, se cuvine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
studentul cu un zâmbet nehotărât. ― Noi n-avem patrie! strigă atunci mama, indignată. Asta nu-i patrie... Mai bine s-o calce în picioare caii muscalilor! Trimise îndată după protopopul Groza și împreună căutară să-i scoată din minte gândurile nesocotite. Nehotărârea lui Apostol se zvârcolea. Ieși pe stradă buimăcit și nimeri tocmai la Domșa acasă. ― Cum, tu? Speranța noastră? Să te bați tu pentru ungurii care ne bat pe noi? Dar când ai o patrie ca a noastră nu ești
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
învăț și te sfătuiesc, că-s mamă și numai inima mea știe cât rabdă de grija ta... Toți domnii spun că nu-i bine ce faci, că ești ofițer și s-ar putea să ai mari neplăceri pentru asemenea îndrăzneli nesocotite. Chiar directorul de la "Parvana", și doar ce român a fost el totdeauna, mi-a spus pe față să te povățuiesc să te astâmperi. Dânsul a fost prieten bun cu bietul tatăl tău, dar azi își vede de banca lui și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-n roate! Atâta te rog... Va veni pretorul... ajută-mă! Te implor!... Rămâi cu bine și Dumnezeu să-ți lumineze gîndurile!... Îi strânse amândouă mâinile, privindu-l lung în ochi, cu îndemn și căldură, ca un părinte pe un copil nesocotit. De la ușă îi mai șopti: ― Voință, Bologa! Plutonierul salută și, îndată ce coborî Klapka, se repezi în odăiță, se uită împrejur, cercetător, înfricoșat. Pretorul îi poruncise, de repetate ori, să fie cu ochii în patru ca nu cumva prizonierul să se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de vină lucrurile, ci mintea stricată a celui nebun. Dumnezeu a făcut cerul ca să-i vedem creația și să ne închinăm Creatorului. Păgânii, 77 însă, au îndumnezeit creația lui Dumnezeu. Nu e de vină creația, ci nesocotința acelora. După cum omul nesocotit nu are folos de nicăieri, tot așa și omul cu judecată singur își este de folos. Poate fi cineva egal cu Hristos? Nu! Dar Iuda nu s-a folosit. Poate fi cineva mai rău ca diavolul? Nu! Și Iov a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca să mă folosesc într-un chip nou de niște cuvinte vechi - nu vor auzi cântecul (Ps. 57, 5), vor fi certați de Dumnezeu, îndurând, înainte de judecată, mustrările făcute părinților lor; dar poate că se vor pocăi, ca nu cumva, din pricina nesocotitei lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
veșnică. Credința se arată din faptele omului. „Așa și cu credința: dacă nu are fapte e moartă în ea însăși. (...) Arată-mi credințata fără fapte și eu îți voi arăta, din faptele mele, credința mea”, deci,„vrei să înțelegi, omule nesocotit, că credința fără fapte moartă este?”,spune Sfântul Apostol Iacov<footnote Iacov 2, 17-20. footnote>. „Din faptele noastre și din păzirea poruncilor celor dumnezeiești se arată că, în adevăr, credem lui Dum-nezeu, adică știm și cunoaștem că făgăduințele Sale către
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
comis o infracțiune în calitate de autor (a acționat direct și nemijlocit) ori a ajutat la comiterea infracțiunii printr-o activitate de complicitate sau de instigare. Partea vătămată (subiectul pasiv) poate fi o persoană fizică sau juridică titulară a valorii sociale încălcate, nesocotite, care a fost lezată prin acțiunea sau inacțiunea făptuitorului. Condițiile ce se cer a fi îndeplinite de o persoană fizică pentru a fi subiect activ: - să aibă vârsta de minim 14 ani împliniți întrucât, potrivit art. 99 din Codul penal
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
va fi mai bine Iar el, după ce și-a udat gura, având și ochii în lacrimi, a răspuns șoptit Zicând: fraților, am fost robit de un vânt rău, dar acum mi-a trecut și vă rog să mă iertați de nesocotita faptă, care nu cadrează cu un membru al clasei muncitoare și cu codul eticii și al echității socialiste Dar eu m-am temut să-i zic, că să nu mai bată câmpii, nici să nu mai facă prostii și păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
117} C-un cuvânt, d-nia lor joacă va banque cu toată soarta unor țări care, fără prețiosul d-niei lor concurs, a avut puterea de-a exista șapte veacuri de-a rândul - și noi... noi să fim politicoși, pentru că prin acte nesocotite și prin aventuri copilăroase și neprevăzătoare pun în primejdie o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor de statornicie și de bărbăție, lipsa lor de adevărat și energic patriotism. Iar poporul? Poporul tace, petrece cu jucării, cu părăzi, cu intrări triumfale; poporul, care și-a vărsat sângele și aurul pentru a ține pe umere o politică nesocotită și criminală, va găsi în fraze jurnalistice, în laudele lingușitorilor săi, în panglicăriile demagogiei fățișe și a celei mascate o despăgubire meritata pentru pierderi reale și ireparabile. Aceiași oameni cari vorbesc totdauna de dânsul, se numesc reprezentanții lui par excellence
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
necesitatea va pretinde, adăogând, domnule redactor, că vă voi mai comunica și alte acte spre publicitate, mult mai grave. Al d-voastră cu stimă, Moldoveanu Avem atâtea de imputat guvernului roșu, atâtea falsificări, atâtea calomnii aruncate asupră-ne, atâtea acte nesocotite, atâta lipsă de simț de dreptate încît adeseori ne lipseau cuvintele și proprii, și figurate, pentru a însemna putrejunea bizantină ce-au răspîndit-o oamenii aceștia asupra țării, ne lipseau locuțiunile pentru a reduce la adevărata lor espresie zădărnica logomahie cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu poate fi în aceeași vreme și sub aceleași împrejurări și alb și negru, și bun și rău, ci trebuie să se aleagă sau într-un fel sau într-altul. Adevăratul dezastru al concesiei Stroussberg, adus asupra țării prin voturile nesocotite ale clapiștilor roșii, au adus pierderi atât de mari acționarilor încît, cu toată fabulozitatea capitalului primitiv de construcțiune, de 248130000 l. n., în momentul când întreg capitalul acesta era deja cheltuit, linia Roman - București nu era încă gata, iar linia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ploiești, "că Basarabia urmează a se retroceda". Această cunoștință ce aveau radicalii de soarta ce amenința Basarabia nu se poate nega. D. Cogălniceanu a declarat-o în Parlament că sânt propriele cuvinte ale d-lui Gorciacoff. Iacă dar și fructele nesocotitului vot din 1876!!! Vadă-se acum buna-credință de care s-a uzat pentru ca d-nii alegători să înțeleagă cum are să se urmeze și în chestia ovreilor, atât de ocolită de radicali. Terminând, conjurăm pe toți d-nii alegători ca: în numele datoriei publice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comică vorbele aceste nu ar fi distrat publicul. D. Mateescu a jucat cu mult efect, însă aceasta nu vrea să zică că d-sa a conceput rolul său în mod adecuat cu intențiile autorului. Purnic este un servitor simplu și nesocotit. Dar vorbele d-lui Mateescu erau însoțite de un aer așa de semnificativ și de un gest așa de îndemînatic și ușor încît ai fi jurat că Purnic face pe prostu fără a fi. Am observat însă că d-sa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Caradalelor, care ridică mașinalmente mînile când i se ordonă și nu gândește nimic. A gândi, a-și scrie gândirile, a le comunica, fie publicului din străinătate, fie celui român, ar trebui sa fie permis, credem, fără a-ți vedea semnătura nesocotită și ideile proprii atribuite altora. [27 ianuarie 1881] ["SCANDALUL ZILEI... "] Scandalul zilei e deturnarea a 83000 franci comisă în Ministerul de Finanțe, al cărei autor se presupune a fi un d. George Bilcescu, frate cu directorul Băncii Naționale. Deși nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că francejii nu sunt cetățeni, ci o simplă plebe ordinară, Franța era cu mult superioară stărei actuale din România și, cu toate acestea, bunul dar imbecilul rege Ludovic XVI trebui să plătească cu capul, în ziua de 21 ianuariu 1793, nesocotita sa toleranță. Regele Carol I al României n-ar trebui să piardă din vedere că legile naturii nu se pot altera, că prin urmare aceleași cauze aduc totdauna aceleași efecte. Acest pasaj arată în adevăr cum un rege, bun de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au avut-o înțelepții chaldeeni asupra elevului lui Aristotel, ca și prestigiul de care se bucura știința lor în ochii acestuia, din cuvintele marelui său magistru desigur încă de mai înainte de a-i fi cunoscut pe ei, au fost întotdeauna nesocotite! Doar astfel se poate înțelege de ce Alexandru și-a uitat patria și a ales drept capitală a vastului său imperiu tocmai Babilonul. Alexandru al III-lea - cel Mare, fiul lui Filip - rege al Macecdoniei (356-323 î.e.n.) a fost cel mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sunet și lumină. - iresponsabilitatea generală față de cuvântul rostit, prin absența răspunderii pentru ce s-a spus. - neparticiparea, refuzul ideii necesarului răspuns. Se Înfiripă și se afirmă conștiința neangajării fiind o consecință a conștientizării de către elev. El se știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el și/sau pentru alții, urmând indiferența. Astfel, educatorii asistă la aceste fenomene care se răsfrâng, pentru durate imprevizibil de lungi, În atitudini care nu se reduc la mutism și indiferență contextuală, ci afectează
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
articulația cotului fiind cea mai importantă articulație în conducerea arcușului. b) La cealaltă articulație, se rotește cubitusul în jurul radiusului. Această articulație ce numește “articulație de rotație”. În conducerea arcușului ea este excepțional de importantă. Importanța sa a fost mulți ani nesocotită. Până la începutul acestui secol, activitatea de rotație a antebrațului nu a fost menționată în nici un manual de vioară. Activitatea sa constă mai cu seamă în a transmite forța care pleacă din braț, cu ajutorul antebrațului și palmei, pe arcuș. 3. Articulația
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
a putut suferi să-și vadă împărăția pustie și tăcută. L-a trimis pe zeul războiului, care a scos-o pe Moarte din mâinile învingătorului său. Se mai spune și că Sisif, pe patul de moarte, a vrut, în mod nesocotit, să pună la încercare dragostea soției sale. I-a poruncit să nu-l înmormânteze, ci să-i arunce trupul în mijlocul pieței publice. Sisif s-a trezit în Infern. Și acolo, mâniat de o ascultare atât de potrivnică dragostei omenești, a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
experiență trăită și aproape de sfâșiere, cel din Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și cugetarea sunt cununa bătrâneții" (p. 35). Ceea ce pentru mulți scriitori reprezintă corolarul activității lor de creație, pentru Theodor Codreanu, dacă lucrurile ar fi curs în condiții de normalitate, ar fi trebuit să însemne și-o intrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Prezența lor este constitutivă intuiției sensibile, dar, cumva, și absența lor este constitutivă acesteia, de vreme ce ele "sunt" deja pentru a o condiționa, în constituirea sa. Am putea spune că "absența" timpului are o asemenea funcție și că ea nu trebuie nesocotită, din cauză că ar fi, cumva, "nimic". Mai mult, absența timpului condiționează însăși prezența timpului. Fără un asemenea gând nu putem înțelege mai nimic din ceea ce Kant spune despre constituirea fenomenală (a fenomenului și a cunoștinței veritabile), întrucât cheia oricărei trepte de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]