450 matches
-
de tip empiric asupra comunicării scrise prin mijloacele internet cu persoane vorbitoare de limbă română și engleză aflate în mai multe zone culturale și geografice europene și nord-americane. Metoda de culegere a datelor pentru acest segment este aceea a observației nestructurate (uneori spontane), în perioada decembrie 2005 august 2008. Ipotezele de lucru pentru acest segment al lucrării sunt următoarele: (I.1.) Dacă asistăm la o serie de mutații lingvistice, care constituie un sindrom comunicațional de mixtură a unor limbaje difuze, atunci
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
nivel lingvistic nu atât prin funcția icastică, cât prin monemele alcătuitoare ale semnului, distincția dintre nume proprii și nume ficționale, intenția pragmatică a numelor proprii eliadești. În studiile de semantică formală găsim distincția dintre numele proprii înțelese ca "expresii semantic nestructurate care, în cazul cel mai tipic, denotă indivizi din lumea reală, identificabili pe cale ostensibilă" sau designatori rigizi (Kripke) și nume ficționale, adică "expresii lingvistice, cum ar fi Hamlet sau Don Quijote, care denotă indivizi inexistenți în lumea reală, neidentificabili pe cale ostensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumea reală, neidentificabili pe cale ostensibilă", designatori nonrigizi. Există o opoziție între designatorul rigid ("același individ în toate lumile posibile") și designatorul nonrigid ("indivizi diferiți în lumi posibile diferite"), dar și trăsături comune: atât numele ficționale, cât și numele proprii sunt nestructurate și funcționează asemenea numelor proprii, "dar denotă presupuse persoane sau entități din lumi ale ficțiunii"4. Argumentul pentru care "numele de entități ficționale" și "descripțiile definite" sunt considerate designatori nonrigizi, este că ele "pot desemna lucruri diferite în lumi diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
discuția celorlalți; TIPURI DE DIALOG: * Dialogul formal (caracteristic unei situații oficiale de comunicare; respectă toate regulile limbii) * Dialogul informal sau conversația cotidiană (caracteristică unei situați obișnuite de comunicare) * Discuția argumentativă (cuprinde trei etape: afirmația, motivația, concluzia) * Interviul publicistic (poate fi nestructurat, semistructurat sau structurat, în funcție de rigurozitatea cu care sunt gândite întrebările) * Interviul de angajarepoate fi clasic (șefsubaltern), cu juriu (cu patru-cinci porsoane cae audiază), în lanț (audierea persoanelor, una după alta), în grup (audierea persoanelor se face odată) * Dialogul de cercetare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
istoriei și a interiorității reciproce în cîteva cazuri excepționale, Halbwachs recurge încă o dată la fenomenologia rememorării: să-ți amintești spunea el în Cadrele înseamnă să urci în timp cu viteze diferite, de la timpul imediat (al memoriei imediate, cu o temporalitate nestructurată și neierarhizată), la un timp particular, propriu fiecărui grup (familial, religios etc.), timpul memoriilor colective "în care ne întoarcem cu viteze diferite și pe distanțe diferite". Aici, această fenomenologie a rememorării pleacă de la ideea de timp etern, care fusese în
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
3, 6, 7, 8 și 9 . 30.3.1.1. Domeniile BIR Fiecare domeniu BIR se pliază într-o structură care chelatează un ion de zinc. Această structură prezintă independență funcțională și constă dintr-un capăt globular și o coadă nestructurată derivată din regiunea „linker” amino-terminală. Regiunea nestructurată este localizată în amonte față de fiecare domeniu BIR. Aceste domenii sunt responsabile de majoritatea interacțiilor proteinelor IAP, incluzând inhibiția caspazelor, legarea cIAP1 și cIAP2 de TRAF (de la TNF receptor-associated factor), interacția XIAP cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
3.1.1. Domeniile BIR Fiecare domeniu BIR se pliază într-o structură care chelatează un ion de zinc. Această structură prezintă independență funcțională și constă dintr-un capăt globular și o coadă nestructurată derivată din regiunea „linker” amino-terminală. Regiunea nestructurată este localizată în amonte față de fiecare domeniu BIR. Aceste domenii sunt responsabile de majoritatea interacțiilor proteinelor IAP, incluzând inhibiția caspazelor, legarea cIAP1 și cIAP2 de TRAF (de la TNF receptor-associated factor), interacția XIAP cu proteina TAB1 și cu caspazele inițiatorii (caspaza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
practica psihiatrică și psihologică se pune însă problema evaluării unor persoane ce sunt întâlnite pentru prima dată și despre care se încearcă să se obțină și să se sistematizeze informații într-un timp limitat și scurt. Chestionarea persoanei în cauză, nestructurată și structurată, este o metodă importantă, chiar de elecție. Însă nu este singura. Informațiile pot fi - și trebuie - obținute de la terțe persoane. Uneori, poți caracteriza și evalua, din relatările unui relativ sau ale mai multora o persoană până la un punct
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și SCID-S (SPITZER și colab., 1990Ă de către psihologi antrenați. DRAKE și VAILLANT (1985Ă studiază 369 bărbați dintr-un grup ce a fost recrutat ca și control în studiul delicvenței juvenile. Subiecții au fost chestionați 2 ore cu un interviu nestructurat de un clinician experimentat. CORYELL și ZIMMERMAN (1989Ă intervievează 185 rude de gradul I a unor persoane de control normale cu DIS și SIDP (PFOHL, 1982Ă. Ei au fost recrutați din personalul spitalului și au fost reținute doar acele persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Evitarea incertitudinii tratează problema toleranței unei societăți față de incertitudine și ambiguitate, pentru ca în final să vizeze căutarea adevărului social funcțional. Dimensiunea indică strategia evaluativă prin care o cultură își programează membrii să se simtă fie inconfortabil, fie confortabil în situații nestructurate. Situațiile nestructurate sînt situații noi, neobișnuite, necunoscute, surprinzătoare, diferite față de ceea ce e uzual. Culturile care evită incertitudinea încearcă să minimalizeze posibilitatea de apariție a acestor situații prin legi și reguli stricte, prin măsuri de siguranță și securitate, iar la nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tratează problema toleranței unei societăți față de incertitudine și ambiguitate, pentru ca în final să vizeze căutarea adevărului social funcțional. Dimensiunea indică strategia evaluativă prin care o cultură își programează membrii să se simtă fie inconfortabil, fie confortabil în situații nestructurate. Situațiile nestructurate sînt situații noi, neobișnuite, necunoscute, surprinzătoare, diferite față de ceea ce e uzual. Culturile care evită incertitudinea încearcă să minimalizeze posibilitatea de apariție a acestor situații prin legi și reguli stricte, prin măsuri de siguranță și securitate, iar la nivel filosofic și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Această intoleranță creează o societate orientată spre reguli reunite în legi, coduri și regulamente stricte, pentru a reduce nesiguranța (Basabe et al., 2002, p. 106). Societățile care au un scor ridicat la EI preferă mai mult situațiile structurate decît cele nestructurate, cele în care au direcții precise de orientare a comportamentului (Smith, Dugan, 1996, p. 232) și încearcă să reducă nesiguranța prin adoptarea unor reguli stricte și numeroase, precum și prin implementarea unor ritualuri specifice (de exemplu, planificarea detaliată). Un scor diminuat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
G. Hofstede (1986), asupra următoarelor registre: stilul de învățare, limbajul profesorilor, recunoașterea propriilor limite, modul de exprimare al emoțiilor și al dezacordului cu profesorul, implicarea părinților. Astfel, în societățile cu EI mică, elevii se simt confortabil în situații de învățare nestructurate, cu obiective vagi, limite largi, fără programare în timp, spre deosebire de cei din societățile cu EI puternică, care preferă situațiile de învățare structurate, obiectivele precise, îndrumările detaliate, programarea strictă. Recunoașterea propriilor limite este diferită în culturile cu EI slabă, iar profesorilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor în nevoie pe baza unei analize sistematice a unor „modele de bună practică”. Aceste modele pot fi multiplicate prin preluare adecvată și selectivă în rețeaua de sprijin comunitar. Prin aceasta se reduce posibilitatea acțiunilor ocazionale de ajutor dezvoltate ad-hoc, nestructurate, care pot conduce la activități de „mal praxis”, greu de corectat în timp de către specialiști. Supervizarea are o funcție importantă și în dezvoltarea și perfecționarea personalului angajat în profesia de asistență socială, ea propunând un „Ghid de practică” fundat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ce nu puteau fi înfăptuite fără existența unui organism politico-juridic modern. Dar, slăbiciunea modernizării noastre vine din suportul economic precar și, de aceea, ea a răzbit „greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale” reziduale, fiind o „modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară”, care s-a manifestat „ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii” (p. 206). Discrepanțele și anomaliile procesului de modernizare au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali și intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este conferită conceptelor de capacitatea lor de a corela, de a structura intuițiile sensibile; orice cunoaștere prin experiență reprezintă o întrepătrundere indisociabilă a intuițiilor și conceptelor; nu există conținuturi sensibile despărțite de orice formă conceptuală, adică intuiții, ca materia nuda, nestructurate de nici o formă. Contribuții semnificative la elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă, care pot fi găsite în reflecții epistemologice ocazionale ale unor cercetători ai naturii de cel mai înalt rang, precum și în analize mai sistematice ale unor filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cea mai bună informație pentru a construi programe educaționale/de dezvoltare optime. Indiferent de metoda sau procedeul utilizat, mijloacele concrete în care se colectează informația sunt aceleași. Principalele surse de informare sunt, în esență: Documentele scrise și datele statistice. Interviurile nestructurate, semistructurate și structurate, de grup sau individuale mai ales cu persoanele cheie din domeniu. -Workshop-uri și alte forme structurate de dezbatere (cum ar fi ,,focus-group”). -Brainstorming-ul este folosit pentru producerea de idei interesante sau noi, pentru imaginarea de soluții, pentru
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
solicitând subiecților (adesea studenți în ani terminali) să ierarhizeze diferite instrumente de selecție în măsura în care preferă sau nu anumite metode de selecție (Rynes și Connelly, 1993). Rezultatele acestor studii arată că majoritatea subiecților tind să prefere probe de muncă și interviuri nestructurate și să respingă testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o experiență îndelungată într-o anumită muncă pot reacționa
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile nestructurate măsoară, în special, abilitățile sociale și aspecte ale personalității. Schmidt și Hunter (1998) consideră că interviurile, ca metodă de selecție, măsoară o combinație de: experiențe, abilități cognitive, abilități specifice și aspecte ale personalității, cum ar fi conștiinciozitatea. Dezvoltarea tehnologiei a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel de consiliere, terapeutic, de selecție a personalului etc. (Bartholomew, Henderson și Marcia, 2000). Din punct de vedere a gradului de structurare acesta poate fi: structurat (cu întrebări prestabilite); semi-structurat (permite aprofundarea spontană a unor probleme în afara întrebărilor prestabilite) și nestructurat (implicând o libertate totală în formularea întrebărilor). Interviul utilizat cu scop de selecție a personalului este unul din principalele mijloace de examinare psihologică în psihologia muncii industriale și organizaționale. Detalii despre acest tip de interviu ați găsit în capitolul anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lider-membru (cât de bine se înțelege liderul cu membrii grupului) - dimensiunea relațiilor lider-membru este esențială și asigură un mai mare potențial de control asupra situației decât celelalte două la un loc; structura sarcinilor (sarcinile de lucru sunt structurate sau vagi, nestructurate); puterea poziției liderului (câtă autoritate deține liderul). Fiedler a introdus principiul adecvării liderului la situație (engl., the leader-match concept) și a dezvoltat un program de training pentru manageri (Leader Match), încredințat fiind că șeful trebuie să modifice situația pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Caracteristicile personale ale membrilor influențează percepția acestora asupra mediului de lucru și asupra liderului. factorii de mediu sunt factori ce nu pot fi controlați de membrii echipei, dar influențează îndeplinirea sarcinilor și satisfacția consecutivă: structura sarcinii (sarcini structurate vs. sarcini nestructurate), sistemul autorității din cadrul organizației și echipa de lucru. Conform teoriei rutei spre obiectiv, liderul trebuie să evalueze factorii situaționali și să abordeze stilul de conducere care se pretează cel mai bine acestora (cf. DuBrin, 1998). Sunt identificate patru stiluri de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]