610 matches
-
război îndârjit care a fost, de altfel, câștigat. Dar de către cine și pentru ce? De o mediere lingvistică, considerată esențială. Dar care este statutul teoretic al acestei medieri? Ar trebui oare să ne închipuim limbajul ca pe un ecran de netrecut, plasat între noi și lucruri? Iar acest ecran ar fi constituit de un întreg de reprezentări, convenționale și, în consecință, opace față de referent?2. La aceste întrebări - deloc comode - vom încerca să răspundem și noi în cele ce urmează, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mimesis-ului (și, implicit, la aporia prezenței-absențe), Giovanni Bottiroli remarca, la rândul său, avantajele pe care le prezintă noțiunea de urmă. Convins de faptul că funcția medierii lingvistice este infinit mai nuanțată și mai complexă decât aceea a unui ecran de netrecut, plasat între noi și lucruri, teoreticianul lansa următoare serie de interogații: Avem într-adevăr de-a face cu un ecran format dintr-un ansamblu de reprezentări, convenționale și, în consecință, opace față de referent? Sau mai curând cu o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reflexivitatea, scrierile autorilor europeni subminează implicit orice încercare de a trasa frontiere stabile între cele două modele, neutralizează mai toate opozițiile ireconciliabile demonstrând că, în ultimă instanță, între evocarea realului și reflecția asupra posibilităților limbajului nu există o prăpastie de netrecut. Ba mai mult, în anumite împrejurări ele își pot asuma roluri similare 295. Nu cred că absența unei ierarhizări între elementele celor două „ordine” ar reprezenta neapărat un simptom al privilegierii poiesis-ului în defavoarea mimesis-ului, ci, pur și simplu, o dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
parte, nu este mai puțin adevărat că, în peisajul ontologic, pluralist și anarhic al ultimelor decenii, frontierele dintre „lumea scrisă” și „lumea nescrisă” (pentru a împrumuta o formulă inspirată a lui Italo Calvino) nu se mai înfățișează ca bariere de netrecut, ci devin instabile și oscilante, tinzând chiar să dispară. În aceste condiții, noile forme de „realism”, departe de a se limita la reprezentarea fidelă a unei realități coerente, nu urmăresc decât să divulge complicitatea, explicit sau discret manifestată, a Lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și cu simțirea lor moral-patriotică deficitară când votează norme juridice strâmbe. Totodată, nu se poate omite faptul că țările sud-est-europene sunt și vor rămâne tradiționale încă alte decenii de acum înainte. Această caracteristică nu trebuie luată ca un defect de netrecut, ci și ca o forță stimulativă. În România, chiar dacă populația activă este ocupată preponderent în agricultura semi-modernizată, cu monoculturi de cereale tot mai des modificate genetic și cu spații mai restrânse de livezi și vii ori cu legumicultură și piscicultură
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
non-academice de cercetare este prea puternică pentru unele universități mai mici etc. Cultura mobilității dinspre universitate spre industrie și invers este aproape inexistentă în cele mai multe țări europene, întrucât separarea lumii academice de restul lumii se face deocamdată cu obstacole de netrecut. Doctorandul este încă pregătit exclusiv pentru o carieră academică, iar codurile academice sunt prea puțin asociate cu cele ale pieței sau ale lumii industriale. Cercetarea și inovația contribuie între 25-50% la creșterea economiei, a societății cunoașterii, influențează puternic competitivitatea produselor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că pampasurile, pe care se presupunea că le străbăteau urmându-l pe Harris aveau anumite caracteristici: "„apa și pietrele erau inexistente, copacii la fel; abundența scaieților în timpul anotimpului ploilor, scaieți care se transformau în arbuști și formau adevărate hățișuri de netrecut, apoi, de asemenea arbori pitici, arbuști cu spini - toate acestea oferind acelor câmpii un aspect arid și pustiu. Or, nimic din toate acestea nu era astfel”". Explicația lui Harris este aceea că zona străbătută de ei este un ținut care
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
original am revenit în anii de activitate la catedră, întărindu-mi și mai mult convingerea că mi-am făcut datoria profesională cât mai aproape de cerințele didactice. Drept răsplată i-am mai oferit încă un zece pentru bucuria ei, un zece netrecut în catalog. Am retrăit momente memorabile, care mi-au mers la inimă. Așa suntem noi, dascălii... ne atașăm sufletește de elevi, într-un fel copiii noștri spirituali. Mi-au adus cadou băuturi răcoritoare și produse de cofetărie... Le-am oferit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și Cetatea Albă, care erau și porturi maritime ale Țării. Prin iscusința lor și prin jertfirea miilor de oșteni moldoveni care și-au apărat Țara împotriva tuturor năvălitorilor, Țara Moldovei a trecut prin veacuri liberă și neatârnată, fiind zid de netrecut în calea păgânilor spre lumea creștină, care la adăpostul acesteia și în umbra paloșului mușatin și-au dezvoltat viața materială și spirituală în liniște și pace, arar întinzând o mână de ajutor românilor moldoveni care-i apărau și pe ei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
vedea, În zilele fără ninsoare, ca o șerpuire albă care se pierdea În cețurile altor văi, vegheate de alte culmi, Într-o nesfârșire de păduri Înghețate. Zăpezile care continuaseră să cadă o acoperiseră, În doar câteva zile, făcând-o de netrecut. Nu s-ar mai fi putut Întoarce, chiar dacă ar fi Încercat din răsputeri, și nu mai puteau Înainta, căci aceleași zăpezi acoperiseră orice drum care ar fi ieșit, cândva, din munți. Erau prizonierii unei lumi albe, tăcute și Înghețate, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
căci sunt, poate, la celălalt capăt al lumii? 28 februarie 1459, Munții Caucaz În acea dimineață, Amir văzu primul fumurile. Erau departe, În văile pe care ei le urcaseră la sfârșitul lui noiembrie, prin primele viscole care făcuseră munții de netrecut până În primăvară. Puteau fi focuri ale unor vânători. Pentru ciobani, era prea devreme să iasă cu oile spre munte. Ail-urile tătarilor de Astrahan se sfârșeau la poalele Caucazului, lanț muntos lung de aproape 1.200 de kilometri, mergând de la Marea Neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lui Angelo. Textul era scurt. Avangarda lui Dracula, trei ore galop. Lucrurile se complicau pentru trupele disciplinate ale lui Mihaloglu. Ajutoarele de la Istanbul abia debarcaseră pe coasta Muntenegrului, pe când forțele transilvane comandate de Vlad avansau cu repeziciune spre bariera de netrecut a Apărătorilor. - Allah Ekber!!! se auzi deodată strigătul de luptă al ienicerilor și Întregul dispozitiv al lui Mihaloglu porni la atac. Era o desfășurare de forțe impresionantă. Cinci mii de ieniceri porniră În aceeași secundă atacul pedestru, În careuri deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
părea a fi fără sfârșit. Pentru voievodul Ștefan, iarna nu fusese decât o lungă așteptare. Multe lucruri petrecute În anul care se Încheiase nu-și găsiseră soluția. Războiul din umbră continuase fără nici o clipă de răgaz. Dacă drumurile erau de netrecut, săgețile Apărătorilor zburau fără Întrerupere. Informațiile primite la Suceava Începeau să se lege Într-un sistem coerent. În vreme ce cancelariile europene făceau previziuni despre anul 1476, Ștefan Începea să aibă certitudini. Era firesc să fie așa, fiindcă țara lui era cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Într-un vis și avea nevoie de reperele realității. Cineva intervenise În această bătălie după moartea lui Amir. Cineva blocase toate pericolele care se abăteau asupra lui. Între el și dușmani, Alexandru simțea că s-a ridicat o barieră de netrecut. Între el și dușmani era un fluviu de sânge. Privi În spate. Apărătorii luptau din răsputeri. Se apropiau. Dar Încet. Erau conduși de Pietro. Vântul scădea. La douăzeci de pași, se dădea o luptă de neînțeles. Umbra Îl apăra cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și toate acestea se zic, se pot proba chiar unele cu toată evidența, iar "Monitorul" d-lui Brătianu tace ca peștele. O sumă de opt milioane se ia de la guvernul imperial al Rusiei și nu i se știe de urmă. Netrecută la cheltuieli, netrecută la venituri, risipită poate, auzim numai de existența ei din pretențiile statului vecin și cu toate acestea mai există iluzia că un buget în care se escamotează sume de milioane e un buget exact? Iată administrația practică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se zic, se pot proba chiar unele cu toată evidența, iar "Monitorul" d-lui Brătianu tace ca peștele. O sumă de opt milioane se ia de la guvernul imperial al Rusiei și nu i se știe de urmă. Netrecută la cheltuieli, netrecută la venituri, risipită poate, auzim numai de existența ei din pretențiile statului vecin și cu toate acestea mai există iluzia că un buget în care se escamotează sume de milioane e un buget exact? Iată administrația practică a roșilor. Începând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
omnipotent {EminescuOpXI 269} e firesc și cată să cerem realitatea principiului monarhiei constituționale. Căci dîndu-se omnipotența aceasta ca jucărie în mâna unui partid, fără ca domnul să-și exercite controlul asupra lui, atunci se-ntîmpla lucruri ca concesia Stroussberg, împrumuturi de milioane netrecute în socoteli, ca cele 8 milioane ale Rusiei, ridicarea cheltuielelor bugetare cu 34 la sută, decorarea cu medalii și ordine a lui Nichipercea și a egalilor săi, numirea unor advocați de mâna a doua în directorate unde se cer vaste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bietul Leonard nu înțelege ce nu a fost în regulă cu conferința sa. Eu și Bill, un alt student din România, abia ne mai ținem râsul când vedem atâta îndârire inutilă, consumată degeaba. Bariera dintre Ei și Noi pare de netrecut. Mi-a dat seama, încă odată, că mă simt mai aproape sufletește de un african din Benin decât de un european din Berlin. Mircea Dinescu nu și-a pierdut (încă!) mâna de poet și pamfletar. Scrie despre o vânătoare organizată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din domeniul dezvoltării statale și În ochii oficialităților guvernamentale, inaccesibilitatea acestei populații era un indiciu al stării ei de lamentabilă Înapoiere. Acești oameni erau descriși de către așa-zișii lor civilizatori ca fiind „Încă nearanjați”, „Încă neordonați” (belum di-ator) sau „Încă netrecuți la religie” (belum berugama), iar practicile lor agricole - ca „agricultură dezordonată” (pertanian yang tidak teratur). Cât despre meratus, ei au Înțeles În mare ce le pregătește guvernarea. Li se ceruse să se stabilească de-a lungul principalelor drumuri ce străbăteau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
militare din acea vreme făceau ca, În decurs de șase luni sau chiar mai puțin, orice hartă să fie depășită. În aceste condiții, combinația dintre mici proprietăți, pământuri comunale și schimbare spațială și temporală constantă acționa ca o barieră de netrecut În calea oricărui sistem de impozitare, oricât de fin calibrat. În zonele rurale, reprezentanții statului s-au confruntat cu alte două dificultăți apărute În urma revoluției. Înainte de 1917, marile ferme țărănești și moșiile produceau aproape trei pătrimi din grânele comercializate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
După care, regele, bolnav de friguri, s-a odihnit la Prut și la Cernăuți timp de trei zile. Lupta de la Vadul Prutului trebuie să fi fost grea, mai ales pentru poloni. Traversarea unui râu nu reprezintă un obstacol greu de netrecut, mai ales când este vorba de o armată foarte numeroasă, cum era cea polonă. Cel care trece apa prin vad nu mai poate păstra o anumită ordine de bătaie și, în mod obișnuit, el este cel care suferă pierderi însemnate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin inversarea "săgeții timpului": Viitorul se scurge atunci spre trecut, violentând lumea pozitivului care continuă totuși să trăiască iluzia că înaintează sper viitor". De aici, Mare Duh devine prin reflexie, Emar-Hud. Autorul urmărește în acest mod: "zidul invizibil, dar de netrecut al oglinzii psihice pus între eul pozitiv și cel negativ". Invers de cum proceda Mihai Eminescu, cel ce făcea să se ducă trecutul spre viitor! Rezultă că și tehnica sa narativă este modernă, aș numi-o a refracției, la care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
funcționează, se vor comunica îndată, Cercului de Recrutare, care la rândul său va raporta Marelui Stat Major. III. - Norme de funcționare: 1) Aceste comisiuni au dreptul de a primi următoarele cereri: a) De la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare, sau netrecute în plan, dar care au contracte, sau comenzi dela armată sau dela diferite autorități de Stat. b) Dela întreprinderile supuse românizării, fie că personalul este sau nu dublat cu români; excepțiunea însă are valoare până la 31 Decembrie 1941. c) Prin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
moral, un vulnus din conștiința lui. - Și pentru ce nu s-a făcut dreptate, dacă se știa cine este? - Asta l-am Întrebat și eu pe maestrul meu. Mi-a răspuns că bănuielile sale se izbiseră de un zid de netrecut: nu izbutise să Înțeleagă cum anume se Înfăptuise această crimă prin otrăvire premeditată. Certus quis, quomodo incertus, a scris el. Cert ucigașul, incertă modalitatea. Fiind deja În suferință, Frederic se supusese unei diete aparte, numai din fructe. Și bea diar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
i se ținuse o cuvântare menită să-l convingă. Era un exemplu perfect de plan de abstracție în cel mai bun sens non-A al cuvântului. Indivizii aceștia puneau la cale execuții în masă. Ei, nu el. Bariera părea de netrecut, căci fiecare parte considera drept ilogic punctul de vedere al celuilalt. Hotărârea de refuza traversă ca o descărcare electrică rețeaua sistemului nervos, mobilizând întregul corp, iar el se simți pe deplin și definitiv decis. Zise deci cu o voce liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]