305 matches
-
oglinda suferințelor noastre umane. ȚĂRMUL GENUNILOR Astre puzderii arzând prin Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-ați umplut iar inima cu stropi aprinși de stele, de parcă visul florilor v-au rotunjit. Pe țărmul de genuni, pe calea neumblată, unde hotarul minții se pierde-n nefiresc, nu mai cutează nimeni hotarul să-l străbată decât visele noastre ce-n cosmos se-ntâlnesc. ATÂTEA ASTRE... Atâtea astre pentru atât de puțini oameni!? Atâta cosmos pentru mine?? ! Dar cine sunt eu
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cântarea vietiiSi-a locurilor ce-am lasat.Ma cheamă părinții,S-ajung ... XIX. RĂTĂCESC ÎN TINE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015. Zările mele se luminează Și simt cum sclipiri mă ademenesc în păduri neumblate. Ochii tăi verzi sunt frunze de măr abia înmugurite, Ce tresar la atingerile degetelor mele sfioase. Când rătăcesc în privirile tale calde Simt că brațe suave mă cheamă gingaș În încăperi nedeschise de nimeni vreodată. Aș vrea să rătăcesc prin
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ce mi-l produce simplă ta sărutare, Mă descompun în pulberi și mă rematerializez Când ne topim în îmbrățișări și ne contopim în dânsul nostru pătimaș. Citește mai mult Zările mele se lumineazaSi simt cum sclipiri mă ademenesc în păduri neumblate.Ochii tăi verzi sunt frunze de măr abia înmugurite,Ce tresar la atingerile degetelor mele sfioase.Cand rătăcesc în privirile tale caldeSimt că brațe suave mă cheamă gingasIn încăperi nedeschise de nimeni vreodata.As vrea să rătăcesc prin toate,Să
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ce rătăcesc în nopțile lunei Mă plimb în trecut fără rost , Cănd aceeași amintire-n fluxul ei Îmi amintește de tot ce-a fost ... Doar amurgul îmi mai asculta gândurile Și pașii mei ce așteaptă și se pierd , Pe drumurile neumblate unde privirile În strigate mute te mai dezmierd ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: În nopțile lunei / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IN NOPTILE LUNEI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375522_a_376851]
-
-nfig cuțitul crud în inima ce bate după ritmul păcii, după divorțul nopților de zi, când ani în șir s-a reflectat scindarea-n palid cânt. Nu pot să-ncremenesc sonorizantul gest ce vrea doar înflorirea pe trecutele poteci, în neumblatele răscruci, să nu apreciez efortul micșorării dintre ani, cutremurați de-mpovărat ecou, când m-am lovit de ziduri grele, de trântiri de uși, când n-am văzut și fața orelor desculțe, urcând surâzător pe drumul crucii. Dezleagă-mă întâi de același
RĂSPUNS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372492_a_373821]
-
ecoul ce a declanșat atenția asupra poetei în câteva reviste ale vremii fiind încredințat că poezia Angelei Nache Mamier nu se va pierde. Se observă astfel continuat, creat și la noi un curent emoțional sensibil, intim, deschizător de drumuri nebănuite neumblate care reflecta realitatea fără exagerările deghizate ale epocii. Se analizează poetic și desigur nostalgic starea de fapt a femeii, obligată să procreeze, să aibă grijă de copii, să muncească și să învețe cot la cot cu bărbatul ... Citește mai mult
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
ecoul ce a declanșat atenția asupra poetei în câteva reviste ale vremii fiind încredințat că poezia Angelei Nache Mamier nu se va pierde.Se observă astfel continuat, creat și la noi un curent emoțional sensibil, intim, deschizător de drumuri nebănuite neumblate care reflecta realitatea fără exagerările deghizate ale epocii.Se analizează poetic și desigur nostalgic starea de fapt a femeii, obligată să procreeze, să aibă grijă de copii, să muncească și să învețe cot la cot cu bărbatul ... IX. COPLEȘIT, de
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
a păsat. Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață, Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață, Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea, Așteptând să revii... să dormim nemurirea. Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblate când pleoapele-mi coboară-n vise nedezlegate. Apoi, prin acorduri de chitară Luna-mi șoptește de o iubire flămândă ce dorul meu îl vestește. Inima, ea-mi cântă jalea-n poeme tremurânde, ascult ritmul nopții și-al șoaptelor nebune. Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
care se cântă frecvent la praznicele Maicii Domnului, în Sfântul Munte Athos, numită “De demult proorocii”, reunește câteva nume folosite pentru Maica Domnului de proorocii Vechiului Testament: “năstrapă”, “toiag”, “tablă”, “sicriu”, “sfeșnic”, “masă”, “munte netăiat”, “cădelniță de aur”, “cort”, “ușă neumblată”, “palat”, “scară”, “scaun Împăratului”. De asemenea, o icoană care reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, având de o parte și de alta prooroci și drepți ai Vechiului Testament, arată prefigurări ale Sfintei Fecioare Maria, numind-o: Moise - “rug ce arde
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂDUREA MAGICĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 839 din 18 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Pădurea magică (Pădurea din Purani de Videle) Pășesc pe poteci neumblate În sacrul templu al pădurii, După furtună s-a așternut o pace lină Și ceața străvezie, o draperie fină. Vino Sunt șoapte care mă cheamă, Ceața dispare, Apare discul de aur, Discul de foc al soarelui, Ce-apoi se ascunde
PĂDUREA MAGICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345916_a_347245]
-
departe, Pe valuri;dincolo de moarte! Descurc ițe încurcate; Și parcă-l urmez pe Dante Căile sale, rătăcite-încurcate Cu ceruri încremenite de crâncene blesteme, Mi se adună cenușii nori Sub încrețita frunte. În noapte cu Verlaine, topit de băutură Străbat unghere neumblate; Sub felinare luminate; Ascult povațe, rostite-n șoapte; Plouat de către raze Răsfirate-n noapte! Și mă-torc cu Edgar Poe la răsărit, acasă; plin de vise, beți, ude, îndepărtate Îmi istorisește Dar eu râmân tot mut; la aripile de plumb
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
învăluind în strai de azur liniștea nopții. Ți-a tulburat gândul. Obosit iți culci obrazul pe Steaua Nemuririi.. Spiritul nopții iți mângâie fruntea și iți înseninează somnul. Surâsul aninat de colțurile Lunii stau dovada că visurile tale călătoresc pe tărâmuri neumblate. Învelișul albastru brodat cu stele, îți veghează liniștea si'ți destramă ceața sufletului ! Somn ușor ! Te așteaptă o nouă existență ... O dimineață solară spălată în apa sfântă a reînvierii, ce poartă semnătura din pergamentul îngălbenit de vremuri al civilizațiilor străvechi
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile oA Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpuraAA Când verbe-n cuget tainic mă sfințesc, Nu-mi amintesc de mine niciodată. E semn profund că-ncep să mă trezesc.ADRIAN -MUNTEANU Scriu un sonet. deplină amăgire Că prin canon
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile opace. Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpurata. Cand verbe-n cuget tainic mă sfințesc, Nu-mi amintesc de mine niciodată. E semn profund că-ncep să mă trezesc. S-a născut în Scheii Brașovului, la 21 aug.1948
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cuprinde o îmbrățișare rece... Mă invită la un dans, sau doar mă însoțește ? Un sunet de clopot mă ajunge, mai apoi mă întrece. Gânduri neumblate mă cuprind, soarta mă petrece? Aleargă să mă ajungă, și duios mă poartă Se apropie de locul unde timpul amintiri îngroapă. Sufletul parcă plin de regrete, ar vrea să se întoarcă, Dar a îmbrățișat scânteia eternă, care deacum îl poartă
LA RĂSCRUCEA SORŢII de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377051_a_378380]
-
FĂ-MĂ IUBIRE Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-a mai rămas un cântec necântat și sângele pe care încă suie, a răstignire, dragostea prin cuie, ca iedera, pe locul neumblat. Chiar dacă nu-i al meu, și nu va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în
FĂ-MĂ IUBIRE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378107_a_379436]
-
ÎNGÎNĂ Ileana Cornelia Neaga Sus pe Poduri la fețîie* cîntă cucii, se îngînă Printre crengile golașe că încă-i pădurea spînă. N-a pleznit muguru-n spin, timpul îi întîrzîiat Numai floarea-ngălbenit în cornul de pe sub hat. Și-a nverzit și cărărușa, neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
a păsat. Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață, Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață, Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea, Așteptând să revii... să dormim nemurirea. Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblate când pleoapele-mi coboară-n vise nedezlegate. Apoi, prin acorduri de chitară Luna-mi șoptește de o iubire flămândă ce dorul meu îl vestește. Inima, ea-mi cântă jalea-n poeme tremurânde, ascult ritmul nopții și-al șoaptelor nebune. Mă
NIMENI ÎN DRUMUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372812_a_374141]
-
de timp adună ce-a mai rămas din noi Îngemănând puterea în clipe neclintite Dorinței nesfârșite de-a fi mereu în doi. E prea departe locul și calea mult prea lungă, S-au dus prin poarta vieții temutele iubiri. Doar neumblate gânduri ar mai putea s-ajungă Acolo unde timpul îngroapă amintiri. Referință Bibliografică: Acolo unde timpul îngroapă amintiri... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate
ACOLO UNDE TIMPUL ÎNGROAPĂ AMINTIRI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373130_a_374459]
-
a adus nou activitatea de astăzi, a fost conceperea unei broșuri dedicate marelui poet, unde elevii s-au întrecut pe sine. Stimularea gândirii și imaginația au fost două din motivațiile celor înscriși la această probă. Să încerci a străbate cărările neumblate ale lui Mihai Eminescu, la vârste fragede, este o adevărată încercare, iar elevii movileni au dovedit că le pot străbate, cu ajutorul dascălilor ce-i îndrumă. Cât de frumos au reușit să brodeze pe marginea operei Poetului Nepereche, ne conving conținutul
ECOU EMINESCIAN LA POARTA PREZENTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376309_a_377638]
-
ochii de stele Căutând zadarnic călător pe drum, Tânăra prințesă-nșiruie mărgele Pe obrazul palind, clipe numărând. Cu inima arsă rugăciuni rostește Cerului, să-i ducă veste din Cetate, Voinicului mândru ce nu mai sosește Rătăcind în lume pe căi neumblate. Orologiul bate ora lui târzie Însemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezie Vălurind în noapte sunetele stranii... de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016 ... Citește mai mult Orologiul bate...Orologiul bate, peste Cetățuie,Ora lui târzie, în acorduri
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Priveghind în noapte cu ochii de steleCăutând zadarnic călător pe drum,Tânăra prințesă-nșiruie mărgelePe obrazul palind, clipe numărând.Cu inima arsă rugăciuni rosteșteCerului, să-i ducă veste din Cetate,Voinicului mândru ce nu mai soseșteRătăcind în lume pe căi neumblate.Orologiul bate ora lui târzieînsemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezieVălurind în noapte sunetele stranii...de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016... XXXI. PRIETENII LITERARE BAIA MARE - DROBETA TURNU SEVERIN, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr.
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN STIL GOTIC Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului cad pietrele ca niște păsări negre din ruine de pe culoare neumblate răzbat glasuri curg lacrimi din cupole umede și mezanine iar vântul bate printre clopote și ceasuri. * se stinge glasul vremii suav ca un arpegiu vampirii mor și ei din varii cauze și pricini oricât am încerca să renunțăm la Evul
ÎN STIL GOTIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375641_a_376970]
-
pentru mine o lume fantomatică de liniște. Parcă ar fi fost coborâte de pe altă planetă aceste frumuseți de verde; de albastru-verzui ce-ți tăiau respirația - palatul păsărilor prin ramuri, apoi covorul de flori multicolore pe care le întâlneam pe poteci neumblate. Mi se părea o lume de vis unde doar razele soarelui abia pătrundeau ascunse ca niște reflectoare mici pe unele din suprafețele scoarței copacilor. Așa mi se înfățișa pădurea de la Scorțaru-Nou, leagăn al copilăriei mele în toată splendoarea ei policromă
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Iubire > CABANA IUBIRII Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În zori... E timpul să-mi revăd iubita, E vremea să mă-ntorc din nou în munți, Să bat cu pasul drumuri neumblate, Să redeschid ale vieții punți. M-așteaptă munții codrilor sihaștri, M-așteaptă pușca atârnată-n cui, Cabana neștiută a iuibirii, În prag? Iubita mea și-a nimănui... Vechi călător să calc vremelnicia, Să redevin din nou învingător, Să-mi curgă
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362191_a_363520]