312 matches
-
răspuns la apariția unui stimul, deși nimeni nu știe să explice de ce. Sistemele complexe par a se comporta uneori într-un mod neașteptat, complet diferit de așteptările sau intuiția noastră. Dacă orbitele planetelor din sistemul nostru solar se supun mecanicii newtoniene, fiind previzibile, în schimb nu putem prevedea orbitele meteroriților sau cometelor care străbat spațiul interplanetar. Deși mic, pericolul căderii unui asemenea corp ceresc pe planeta noastră, nu este neglijabil. Dacă ploile de stele care apar uneori pe cerul nopților de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o publică într-un scurt articol de nouă pagini De motu corporum in gyrum). Întrebuințează cuvântul latin "gravitas" (greutate) pentru a ilustra efectul de atracție (gravitație) spre corpul greu. Publicarea în 1687 a monografiei Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica reprezintă biblia newtoniană, care conține cele trei legi ale mișcării, între care legea gravitației, devenite legile mecanicii clasice. El susține că mișcarea materiei pe planetă, ca și în Univers, este guvernată de aceleași legi. Monografia Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica Legile menționate în Principia
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
efectului fotoelectric. Adoptă concepțiile filosofice ale lui Baruch Spinoza. Einstein dezvoltă fizica cuantică și teoria relativității. Este autorul celei mai celebre ecuații, intitulate echivalentul masă-energie E = mc2, și este descoperitorul legii efectului fotoelectric. Cunoaște cercetările predecesorilor și înțelege că mecanica newtoniană nu se împacă cu legile câmpului electromagnetic, fapt care-l conduce la formularea relativității chiar în domeniul gravității. În 1916 publică Teoria generală a relativității. Preocupat de teoria cuantică, explică mișcarea particulelor prin această teorie. Continuă cu studiul proprietăților termice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spirală cunoaștere-conștiință a parcurs trei etape: I) Etapa copernicană, în care universul încetează să fie considerat geocentric; universul este format din trilioane de sisteme solare, omul capătă conștiința existenței sale efemere, egale cu o clipire a universului. II) În etapa newtoniană se stabilește că pământul se învârtește cu o viteză de 30 km/sec. adică de 108.000 km/oră, dar forța gravitației îl menține pe orbită. III) Etapa einsteiniană, prin formula E = mc2, realizează unirea a trei elemente: energia (E
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
stratificare socială. Dimensiunea socială și vulnerabilitatea Literatura cu privire la imperiile antice și moderne subliniază dominația politică, economică și militară a marilor puteri față de vecinii lor adiacenți. Țările mici gravitează în jurul marilor țări, într-un mod asemănător cu cel al legii gravitației newtoniene. Astronomia ne spune că doi factori sunt importanți în sistemul stelar: mărimea și distanța. În sociologia comparată, doi alți factori intervin: resursele naturale și progresele tehnologice. Frontierele comune între marile puteri și micile țări le fac vulnerabile pe cele din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în mod armonios, dintr-o colecție de materiale și de verigi mecanice, riguros ordonate, realitatea semnalelor cu semnificație semiotică ne introduce într-o lume dezordonată, într-un amestec de procese și de semnale orientate într-o anumită direcție. Tabloul lumii newtoniene, reprezentând o lume masivă, durabilă, solidă, impenetrabilă, formată din particule mișcătoare, se destramă și ne apare în schimb o lume în care domnesc indeterminarea și spontaneitatea. Indeterminarea este prezentă în biosferă dar și în semiosferă, așa cum este și ordinea, ceea ce
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unei singure forțe. Teoria cuantică pornește de la cateva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe scurt: 1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă o caracteristică principală: dualitatea undă-particulă. Astfel, electronii - care În fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot În condiții speciale să se comporte ca unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii. 2. Toate acțiunile care au loc În fizică pot fi măsurate, iar cele mai mici unități energetice, care nu mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
au dominat fizica aproape două secole. Prestigiul și succesele lucrărilor lui Newton au influențat imens întreaga istorie, nu numai a științei ci și a culturii în general. Începând cu primele decenii ale secolului XX, s-a stabilit că mecanica clasică newtoniană nu este valabilă în domeniul vitezelor foarte mari, comparabile cu viteza luminii în vid (c = 300 000 km/s), precum și în domeniul atomic. b) Forța atracției universale (legea lui Newton). constanta atracției universale. Forța de atracție universală dintre două corpuri
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
să-și reconsidere mentalitatea reflectând inteligent la cercetările acestui medic și biolog american. E de ajuns să urmărești cu atenție cărțile, interviurile și filmulețele care circulă pe Internet cu/despre Bruce Lipton. Un fizician de modă veche (a se citi newtonian), de exemplu, va afla că atomul cuantic nu are o structură fizică, materială, ci una energetică. Atomii corpului nostru sunt, prin urmare, unde de energie. Asemenea unui diapazon, scrie Lipton, corpul nostru emană și primește energie. Dacă emană energie pozitivă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
vorba de sistemul nervos, și că procesele care au loc în interiorul acestuia sunt responsabile de ceea ce este reflectat sufletește. În sistemul nervos se află dispozitive mecanice a căror manevrare face posibilă reflectarea psihică, a cărei funcționare are loc respectând legile newtoniene din fizică. Mai mult, din aceeași perspectivă newtoniană, Harley a încercat să explice și fenomenele sufletești de conștiință, să deducă din teoria newtoniană principiile producerii fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au loc în interiorul acestuia sunt responsabile de ceea ce este reflectat sufletește. În sistemul nervos se află dispozitive mecanice a căror manevrare face posibilă reflectarea psihică, a cărei funcționare are loc respectând legile newtoniene din fizică. Mai mult, din aceeași perspectivă newtoniană, Harley a încercat să explice și fenomenele sufletești de conștiință, să deducă din teoria newtoniană principiile producerii fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
află dispozitive mecanice a căror manevrare face posibilă reflectarea psihică, a cărei funcționare are loc respectând legile newtoniene din fizică. Mai mult, din aceeași perspectivă newtoniană, Harley a încercat să explice și fenomenele sufletești de conștiință, să deducă din teoria newtoniană principiile producerii fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice și de conștiință trece într-o lume
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de concepția acestora despre aptitudini. Bonnet a avut meritul de a formula ipoteza substratului morfologic nervos al activității psihice. Această problemă a fost abordată mai înainte și de Hartley, la acesta însă ea a fost rezolvată doar în spiritul mecanicii newtoniene. Vibrațiile care se produc la nivelul circuitelor nervoase, după Hartley, nu erau cu nimic diferite de cele care se produceau la nivelul lumii fizice. În accepțiunea lui Bonnet, însă, nervii sunt organe distincte, funcționarea lor aparține sistemului viu, unul distinct
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
viu, iar omul, din această perspectivă, este produsul dezvoltării și perfecționării materiei sale superior organizate. Această explicație va permite psihologiei, chiar cu exemplele sale modeste, cele ale unui mașinism primitiv și empiric, să se detașeze tot mai mult de fizicalismul newtonian. O perspectivă de gândire psihologică ce a fost larg acceptată la acea vreme și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății, La Mettrie l-a așezat într-o poziție centrală
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui Locke. Experiența senzorială a reprezentat pentru el o lume subiectivă distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria sa substanțialitate, diferită de lumea fizică newtoniană. Sofismul său în materia acestei probleme a constat în ideea de a suprapune și de a confunda realitatea, în a cărei posesie intră subiectul pe cale senzorială, cu senzația însăși, o realitate unde manifestarea senzației era realizată prin semne, prin semnificația
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prezența unei senzații poate fi dedusă doar din prezența altei senzații, care o urmează și de care depinde. Focul ce atinge pielea nu este cauza durerii, ci doar anunțătorul acestei dureri. Elementele reflectate mental interacționează asemenea celor din câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca stare de conștiință, sunt diferite de ce se întâmplă la nivelul mușchilor vederii, al mecanismelor celorlalte simțuri. Aceste realități geometrice aparțin ideilor, iar faptul că ideile există în minte nu are nici o legătură cu posibilele procese fiziologice din creier. Câmpul newtonian este exterior și diferit, iar reflectarea acestuia nu poate fi raportată la nici un suport fiziologic a ceea ce este reflectat. Este o concepție fenomenologică maximală. În acord cu principiul său "a exista înseamnă a percepe sau a fi perceput" Berkeley a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Discutabile sunt doar substanța unei asemenea legități, izvoarele și modul lor de cercetare. Obiectul fizicii se definește independent de conștiință, pe când obiectul unei asemenea psihologii este direct dependent de aceasta. Câmpul fizicii este de aceeași natură structurală, se supune legilor newtoniene; în psihologie, substanța materiei subiective este diferită, ascultă și de legile de funcționare a sistemului nervos. Legile de organizare a gestalturilor s-au înmulțit covârșitor. La un moment, ele erau în număr de peste 120. Dincolo de amintita lege a "formei și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
hârtie și celuloza pe unde electromagnetice produse de emițătorul în masă coloidala (în colab. cu E. Lăzărescu). Revista de fizică și chimie, seria A, Vol. ÎI, nr. 9, 1965, 342-351. 9. Utilizarea numerelor complexe pentru studiul mișcării sub acțiunea forțelor newtoniene (în colab. cu Alfred Braier). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI(XV), f. 3-4, 1965, 329-334. 10. Connexions finslériennes conformes metriques. Analele Universității Timișoara, vol. XIV, f.2, 1976, 101-115. 11. Asupra spațiilor cu conexiune afina nesimetrica. Buletinul Inst. Politehnic
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
concentrația soluției, g/100 cm3; x viscozitatea inerentă: (1.5) x viscozitatea intrinsecă, este valoarea viscozității inerente extrapolată la concentrația 0 a soluției. (1.6) Valoarea viscozității dinamice depinde de natura fluidului și variază cu temperatura și presiunea. La fluidele newtoniene sau normal viscoase, viscozitatea nu depinde de gradientul de viteză. Viscozitatea cinematică a unui fluid, , este raportul dintre viscozitatea dinamică și densitatea fluidului: (1.7) Unitatea de viscozitate cinematică în SI se exprimă în m2/s. In sistemul CGS este
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de sedimentare; - când amestecarea este o operație auxiliară unei operații fizice sau când gazul ia parte la reacția chimică. 3.1.2.2. Agitarea mecanică Agitarea mecanică reprezintă procedeul cel mai folosit în industria chimică pentru amestecarea lichidelor miscibile, nemiscibile, newtoniene și nenewtoniene, datorită posibilităților variate de realizare a ei în ceea ce privește turația și spectrul de curgere. Dispozitivul de amestecare este format din elemente de amestecare (bare, elice, rotoare etc.) montate pe un ax vertical, orizontal sau înclinat (poziție raportată la axul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
mesajului. Limbajul se modifică, iar viziunea asupra naturii odată cu el. La început prima modificare constă în realizarea unei viziuni asupra materiei conformă cu inerțialitatea acesteia. Leornado da Vinci realizează o primă imagine asemănătoare celei ce va fi dezvoltată de fizica newtoniană. În primul rând materia este considerată ca inertă 180. Chiar dacă această imagine pare la o primă vedere de origine aristotelică în sensul că doar materia este prin structura sa pură non-formală, amorfă, diferența apare în momentul în care este identificată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca prima lege a lui Newton: corpul va fi accelerat sau, cu alte cuvinte, își va schimba viteza cu o rată care este proporțională cu forța . În plus față de legea de mișcare, care descrie cum reacționează corpurile la forțe, teoria newtoniană a gravitației descrie cum poate fi determinată tăria unui tip special de forță, gravitația. Această teorie afirmă că fiecare corp atrage un alt corp cu o forță proporțională cu masa fiecărui corp. Legea gravitației a lui Newton ne spune că
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
măsurate ale observabililor: valorile proprii ale operatorilor corespund valorilor măsurate ale observabililor pentru care stau acei operatori. Principiul corespondenței: orice va ajunge să prezică teoria cuantică despre particulele cuantice, trebuie să prezică și că particulele macroscopice se comportă în modul newtonian. Această cerință poate fi transformată într-o prescripție pentru calcularea comutatorilor operatorilor observabililor particulelor cuantice plecând de la relațiile matematice dintre proprietățile măsurabile corespondente ale teoriei clasice. Pe lângă aceste principii, mecanica cuantică în interpretarea ei standard mai are următoarele postulate: 1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Acestea sunt, desigur, foarte importante, dar mai mult în raport cu viziunea pozitiviștilor logici. 52 Reichenbach spune, de exemplu, că "S-a susținut că metoda kantiană în cel mai bun caz nu a fost nimic mai mult decât o analiză a mecanicii newtoniene sub masca unui sistem al rațiunii pure. Conform noii viziuni propuse, "rațiunea" trebuie înțeleasă doar în forma concretă a enunțurilor științifice o idee care și-a găsit mai târziu o formulare clară în teoria lui Carnap că filosofia trebuie să
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]