491 matches
-
ca rezultat o mai adecvată înțelegere a condiției umane. Este în orice caz o zonă presărată cu multiple capcane, unele greu de evitat. Una dintre ele ar fi aceea de a considera omul ca fiind prins între ciocanul culturii și nicovala naturii. Relația Natură-Cultură nu se consumă (numai) în afara omului, ci (mai ales) înăuntrul lui. Fiind generat de natură și generator de cultură, omul este produsul simbiozei dintre o ființă naturală și una culturală. O altă posibilă capcană este aceea de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și alte proverbe care redau la fel de plastic surprizele și inechitățile existenței zilnice a omului: „Unul face, altul trage”; „Unul duce ponoasele, și altul trage foloasele”; „Unul taie și croiește, și-altul stă și potrivește” etc.) A fi Între ciocan și nicovală. (A fi prins, adică, Între două rele sau a trebui să rezolvi o situație dilematică, În care se confruntă, de exemplu, două dorințe opuse, la fel de puternice și dintre care nu știi pe moment pe care să o alegi.) Speranță, Încredere
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tineri, întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de fierărie, în care o muzică ,,infernală”, împletită cu efortul, dar și cu un anume elan vital patetic scot din banalitate și imprimă contur poetic unor ustensile prin excelență antilirice: nicovala, ciocanele, sfredelul, foalele. În chip arghezian, poezia își propune să prefacă fierul în aur și scânteile forjei în nestemate. Contorsionat, cu sonuri ce traduc scrâșnetul metalic, versul are un aspect frust, sugerând duritatea și greutatea materiei în cumpănă cu efortul
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
ca în acest poem ungarettian: „Garoafe, / petalele cad ca niște silabe, / pe masă mai tremură / versul neterminat.” Adesea alunecă însă în aglomerări metaforice care sufocă sensul și barează calea emoției către cititor sau izbesc prin tiparul lor desuet: „pana azurului”, „nicovala adevărului”, „glia gândurilor”, „ironia clipelor”, „zăpada desăvârșirii”. În Ram de lumină (1990), una dintre cele mai bune cărți pe care le-a scris, alături de Arșița stelelor, expresia își păstrează constant simplitatea, întâlnindu-se chiar semnele aspirației spre clasicitatea prozodică (alexandrinul
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
cotidiene, unele obținute în favoarea sistemului financiar-bancar, altele în favoarea capitalului industrial. Căci, în final, și unii, și alții au mutat confruntarea din spațiul economic-industrial în cel politic. Iar clasa politică a tranziției s-a trezit prinsă între „ciocanul” capitalului financiar-bancar și „nicovala” producției industriale. Confruntarea capitalului industrial cu cel financiar-bancar În această confruntare, fiecare dintre actori dispunea de controlul unei părți a economiei: tehnocrația financiar-bancară controla banii, iar tehnocrația industrială controla oamenii. La începutul tranziției, în 1990, zece milioane de oameni - cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din pricina regilor Babiloniei. Suzana era imaginea Bisericii” (I 14, 5). La rândul lor, „cei doi bătrâni reprezintă, în figură, cele două popoare care urzesc împotriva Bisericii, poporul circumciziei și cel al păgânilor” (ibidem). Biserica se vede prinsă între ciocan și nicovală. Victimă a unei „coaliții diabolice” (Imperiul Roman și poporul evreu), aceasta nu are de ales decât între apostazie și martiriu. Acest ton alarmant se face simțit de‑a lungul întregului comentariu, dar mai ales în secțiunile referitoare la persecuții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu cumva, o dată ajuns adult, fiul ei să afle modul În care tatăl și bunicul său Își distruseseră propriile mame (vezi History of the Reigning Family of Lahore a maiorului G.C. Smith). De aceea, ea se afla Între ciocan și nicovală și se gândi că unica salvare era protecția englezilor. Dificultatea o constituia modalitatea prin care și-ar fi putut Înfăptui planurile - dar foarte curând găsiră și mijloacele necesare. La acea vreme, Teja Singh, care urmă la conducerea Peshawarului după generalul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel / ale secolului ce nu uită că e douăzeci”. Cât despre proză, domeniul lui S. e o secțiune
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
au fost clasificate următoarele tipuri: a. - deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică etc.) pot fi de următoarele tipuri: tipul Siebenmann - presupune lezarea capsulei osoase și leziuni secundare ale celulelor senzoriale sau ganglionale de la nivelul fibrelor nervoase ; tipul Sheibe - presupune atrofierea nicovalei sau lezarea elementelor senzoriale ale canalului cohlear, saculei și organului Corti ; tipul Mondini - determinat de leziunea ultimelor spirale ale melcului cu dilatarea canalului cohlear și a ganglionilor tipul de surditate moștenit genetic - ce se poate transmite de la unul sau de la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
germană și franceză. Viața îi este marcată de alternanța între activitățile neintelectuale - va fi miner la Baia Borșa (1984-1985), matrițer la Băilești (1985-1987), morar la Siliștea Crucii (1994- 1999) - și încercarea de revenire la profesia sa - e bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea permanentă rămânând în tot acest timp activitatea de traducător. Debutează cu o traducere din Iulia
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
sînt de o remarcabilă acurateță. La intrarea unora din casele de țară mai vechi, cu acoperișul țuguiat, veți vedea cîte o balenă de aramă atîrnată de coadă, în chip de ciocan de sonerie. Cînd portarul moțăie, balena cu cap de nicovală îl trezește. Dar aceste balene-deșteptătoare sînt rareori verosimile. Pe clopotnițele anumitor biserici de modă veche veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de cocoși; dar ele sînt cocoțate atît de sus și sînt atît de intangibile din toate punctele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apus, sufletul fierarului răspundea: „Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe o buturugă masivă, ținînd într-o mînă un vîrf de lance răsucit pe jăratic și apăsînd cu cealaltă pe foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit. La o mică distanță de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit. La o mică distanță de forjă se opri, îngîndurat și rămase așa, pînă ce Perth, scoțînd în sfîrșit fierul din foc, începu să-l ciocănească pe nicovală; din bucata înroșită țîșneau stoluri dese de scîntei, dintre care unele zburară chiar sub nasul lui Ahab. Ă Ascultă, Perth, aceștia sînt puii Maicii Carey? zise el. Totdeauna îi văd zburînd în preajma ta - sînt niște păsări de bun augur, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și repede palma peste fruntea încrețită, adăugă: Ă Dacă ești în stare, mi-aș pune bucuros capul pe nicovala ta și aș răbda izbitura barosului tău drept între ochi. Răspunde-mi: ești în stare să netezești cuta asta? Ă A, nu, domnule căpitan, tocmai asta e cea pe care n-o pot netezi! Nu v-am zis că le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe cea din urmă. Forjeaz-o din nou, Perth! După ce-o făuri și pe asta, Perth dădu să sudeze tijele, dar Ahab îl opri, spunîndu-i că vrea să-și sudeze singur harponul. Și, icnind, se apucă să ciocănească fierul pe nicovală; în vreme ce Perth îi întindea una după alta tijele înroșite, iar forja încinsă își scuipa flăcările drepte, Fedallah trecu tăcut. pe-acolo și, aplecîndu-și capul spre foc, păru să afurisească ori să binecuvînteze lucrarea. Cînd Ahab ridică privirea spre el, partul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de părtinirea firească, dar ne la locul ei, a unui părinte sau umbrit de grijile și temerile acestuia. Ă între timp, căpitanul străin continua să-l implore pe Ahab să-i facă acel mic hatîr, dar Ahab stătea ca o nicovală, primind fiece lovitură, fără să se clintească. Ă Nu plec de-aici pînă nu-mi vei spune da! exclamă străinul. Fă pentru mine ceea ce ai dori să fac pentru dumneata într-o situație asemănătoare. Căci și dumneata ai un fecior
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai spuneau nimic în l936. Gândindu-se la acest tineret, Nikolai își dădea seama de soliditatea lumii noi. Revoluția se debarasa treptat de revoluționari, iar viața se întorcea la substanța ei de pământ și de pâine. Gutov, fierarul, îi lăsă nicovala fiului său și fu ales președinte al colhozului. Era deja membru al Partidului și-l trăsese și pe Nikolai acolo, zicându-i: „Trebuie să vii, consătene, dacă nu, or să pescuiască un alt Carasin...“ De multă vreme, portretul lui Stalin
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
balamalelor era unicul zgomot care evoca prezența umană în liniștea aceea vegetală. Vorbi cu voce tare, mergând încet de-a lungul uliței principale. Cuvintele, rostite chiar la întâmplare, dădeau acelor minute un dram de logică. Recunoscu fierăria: înnegrită de rugină, nicovala își înălța capetele ascuțite printre urzici. Vorbind mereu, făcu această socoteală simplă: satul fusese ars în timpul ofensivei germane din toamna anului l94l, așadar de patru ani, zăpada, copacii... Se opri în fața unei case ai cărei pereți erau aproape neatinși, își
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6. Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!" 7. Lemnarul îmbărbătează pe argintar, cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: Este bună!" și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am ales, sămînța lui Avraam, prietenul Meu, 9. tu, pe care te-am luat de la marginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și femei, galopul cailor, pasul cadențat al încălțărilor grele ale războinicilor în marș, dar și simpla sporovăială a mulțimii adunate în jurul bivuacurilor, mugetele ce răsunau dinspre turmele de animale, clinchetul sutelor de gamele sau bătaia ritmică a ciocanelor izbind în nicovale, a securilor mușcând din trunchiurile de lemn - mii de zgomote diferite care alcătuiau acel ecou. într-un cuvânt, respirația imensei armate a lui Atila. Aproape imediat, Sebastianus căută cu privirea printre corturi pe acela al regelui hun. Sangiban îi citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
scofală. Iadul dinăuntru s-ar fi revărsat În afară și spiritele morților s-ar fi Întors În sat, amestecându-se printre cei vii. Poate că, Își spuse ea, cel mai bun lucru ar fi să lege un bolovan sau o nicovală de cutie și s-o arunce Într-un iaz sau Într-o fântână, dar, procedând astfel, nu cumva ar fi păcătuit și mai mult față de cei vii, spurcându-le apa, cât și față de cei morți, pe care nu i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Domnului. Și când cenușa-mi va pluti peste copaci, iar îngerii îmi vor cânta ultimul cântec, eu vă las scris că vreau să dorm în câmp de maci, să mi se piardă sufletul în roșul lor descântec Rămână scris! Pe nicovala timpului să ne-nfrățim cu timpul, ne fie clipa liberă pe nori, să ne răsară gândurile-n gând cu anotimpul, ne fie gândul veșnic lângă sori. Pe orologiul timpului rămână scris, că am răsărit cu primăvara-n gând și am
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu ne-a zis că ne-am oprit cu clipa în pământ. Rămână încrustat pe-al timpului cadran că am trăit secundele cu gândul, că viața n-a trecut în van și n-a plecat în vânt cu vântul. Pe nicovala timpului rămână veșnicia trecerii noastre pe sub cer făr de păcat, cu ceru-apoi să facem cununia, când amintirea va rămâne-n urmă și când spre ”casă” am plecat. O clipă cât o viață Ai privit... ai privit soartă din infinitul tău
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în cadrul subiectului examinat, prin raportarea la angajamentul asumat; să fie considerat satisfăcător de către cei care judecă răspunsurile. Deci, inegalitatea între părți era de esența activității și trebuie să spun că nu este deloc confortabil, deoarece te afli între ciocan și nicovală. Reprezentând Guvernul român (mandatar), trebuia să declar numai ceea ce eram împuternicit să spun (prin Raportul întocmit de alții și după o filosofie care nu era identică cu a mea) și să nu fac declarații prin care să contrazic ori să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]