192 matches
-
Hans și‑l întreabă dacă, după părerea lui, o acțiune ilegală te poate dezinhiba. Hans nu cunoaște cuvântul. Cuvântul „ilegal”. Dacă mai beau acum încă un coniac, încep să cânt pe‑aici și iau la bătaie vreo doi elevi, la nimereală. Nu, pe bune, chiar m‑ar tenta să‑mi bag degetele în ceva viu. Hans nu și‑a băgat până acum degetele decât în ghipsul umed sau în Anna. Hans spune că s‑a și încălzit de la alcool, deși e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tuciurie decât cealaltă, săreau pe mobile, se agățau de perdele, sfâșiau tapițeria paturilor. Paisprezece Furii negre miorlăiau amenințător sticlindu-și ochii în beznă. Am dat o fugă în bucătărie după o sticlă de plastic goală. Începui să le articulez la nimereală. Apartamentul răsuna de pocnete înfundate și de urletul rânjit al mâțelor. Cristina îmi spusese să nu care cumva să scap vreo lighioană în baie. Dar, fatalitate, o clipă de neatenție și mâța numărul 12 o zbughi printre picioarele mele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
opus. În schimb Iulia Barbu, pentru a-și ascunde sfiala care merge până la teroare, alege calea extravaganței care merge până la țicneală. Cei doi își aruncă unul altuia priviri iuți, ne-edificatoare. Oare ea vorbește sincer? Sau o fi inventând la nimereală, ca să spună ceva? Cum adică încotro mergem? Și el știe cu adevărat ce spune sau dorește numai să mă impresioneze? Să fie oare el? Să fie oare ea? Întunericul a adus cu sine mâzga rece de București, în care pantoful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-a făcut Trei feți logofeți. Unu a murit, Unu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Walcott Îl urmărea prin tot ringul, deplasându-se mereu Înainte, cu bărbia-n piept. E un tip care se-agață, așa că-și ține mâinile destul de jos. Tot ce știe e să se bage-n tine și să dea acolo, la nimereală. Dar de câte ori dă să se-apropie, Jack Îl aranjează cu stânga drept În față. Parcă-i un automat. Tot ce are Jack de făcut e să-și ridice stânga, și după aia o vezi În fața lui Walcott. De vreo trei-patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
zece minute pînă la sfîrșitul programului, am devenit nervos, scotocind febril prin rafturi, la etaj, apoi În beci, aici am găsit praf și o vînzătoare ne-a anunțat grațios că s-a făcut ora Închiderii, așa c-am Înșfăcat la nimereală o carte de Henri Troyat pe care n-o citisem, La gloire des vaincus, fără să mă uit că era volumul doi. Singurul oraș din Belgia unde am găsit o toaletă publică În aer liber. O cutie gri de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se auziră fragmente izbindu-se de blindaj. — Ieșiți afară, le strigă Claude În germană. Un pistol-mitralieră nemțesc deschise focul printr-o crăpĂtură din dreapta. Red trase și nimeri crăpĂtura de două ori. Pistolul trase din nou. Era evident că trăgea la nimereală. — Ieșiți, le strigă Claude. Pistolul mai trase o dată, făcÎnd zgomotul pe care-l fac copiii cînd hîrÎie cu un băț pe zăbrelele unui gard. Am tras și eu, producînd același sunet prostesc. — Claude, Întoarce-te, Îi strigai. Red, tu ochește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Știi Poemul de Chausson? Da. Lisztul meu e schimonosit de invidie: mîinile ei senzuale fac să pară simplu să cînți bine la pian. Degetele rozii, cu unghii mici mi-o evocă pe tant' Liselle, jucînd morocco. Aruncai în sus, la nimereală, un mănunchi de bețișoare lungi, divers colorate. Pe urmă retrăgeai din grămadă unul, fără să le miști pe celelalte. Și altul, și altul. Apăsînd pe un capăt, cu grijă infinită, să nu le clintească nimic. Pierdeai rîndul dacă mișca alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
când mușcă nu mai latră! ― Ai simțit ceva, ai auzit ceva? ― Ce s-aud și ce să simt? Parcă oamenii când fac ceva spun? Ori știe cineva?... Începe unul și ceilalți ca oile, Cristache! ― Urâte timpuri, don' primar! ― De, după nimereală!... Măcar de nu s-ar urâți mai rău! Își aduse aminte că e grăbit și, pornind spre ușă, strigă cu glas schimbat, poruncitor: ― Ia vezi, Cristache, să fie ordine și la tine! De unde știi că nu-i vine domnului prefect
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în cârciumă, unde larma era în toi. Vorbeau atât de tare, încât, dacă ai fi aruncat deasupra lor un obiect plutitor, cum ar fi o eșarfă, zarva și râsetele groase ar fi putut-o ține în aer. Erau îmbrăcați la nimereală, care cu salopetele de la muncă și caschetele în cap, care cu haine desperecheate și îndeajuns de folosite ca să-și permită, fără stânjeneală, să-și șteargă pe ele degetele unsuroase de la cârnați. Unii beau țuică din țoiuri, alții bere, îndepărtându-și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un coșmar? Mina: Tu nu mă mai poți salva de nimic! Ilie: Ba da! Și o să-ți demonstrez chiar acum, pe loc! (apucă lucrurile, vrea să le repună la locul lor, încearcă, dar se încurcă și atunci le aruncă, la nimereală) N-are importanță! Totu-i să-i stric bîrlogul! Să fie colțul liber ca înainte! (continuă să trîntească și să arunce lucrurile) Așa, ca să știi că eu hotărăsc în casa asta. Mina: (impasibilă, așa cum a privit toată scena) Dragul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Născuți și botezați din anul 1850, nu din alt an. Ca să scape de bătaia de cap, preotul a fost nevoit să-i puie băiatului o dată de naștere din anul 1850. Putea să-i puie orice dată de naștere, luată la nimereală, dintre 1 ianuarie și 20 ianuarie, numai din anul 1850 să fie; așa i-a pus data de 15 ianuarie! Familia n-avea decît să țină minte, pentru cel botezat, adevărata lui dată de naștere; aceasta nu-l mai privea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la nașterea copilului, iar atunci, numai după ce li se citește o molitvă, în pridvorul bisericii. Semnătura de pe act, ca din partea Ralucăi, e sigur contrafăcută, cu mîna soțului ei. Așadar, între cele două date de naștere, una pusă de preot, la nimereală, pe actul de botez și cealaltă dată, știută și consemnată de poet, bunul-simț cere să nu mai fie pusă la îndoială memoria lui Eminescu, mai ales cînd ea stăruie pentru un adevăr. Să nu se mai lanseze prin cărți sentințe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre în ei. Cel mai bine era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din escorte. Unii ostași se distrau, în pofida ordinelor Armatei Roșii, trăgând la nimereală în coloana de prizonieri, tot așa cum soldații germani trăseseră în coloanele de prizonieri ruși în 1941. Foamea, observa dr. Dibold, “a schimbat psihologia și caracterul, modificare vizibilă în modelele de comportament și invizibilă la nivelul gândurilor oamenilor.” Soldații germani și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre în ei. Cel mai bine era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din escorte. Unii ostași se distrau, în pofida ordinelor Armatei Roșii, trăgând la nimereală în coloana de prizonieri, tot așa cum soldații germani trăseseră în coloanele de prizonieri ruși în 1941. Foamea, observa dr. Dibold, “a schimbat psihologia și caracterul, modificare vizibilă în modelele de comportament și invizibilă la nivelul gândurilor oamenilor.” Soldații germani și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rece, sau precum tocănița, dacă alegi varianta caldă, numai că, surata lor din Italia are, de regulă, pe lângă vinetele familiare și capere și stafide pe alocuri. Și m-am dus curajos și mai mult înspre spiritul gastronomic local, luând la nimereală o salată siciliană care mi-a pus la încercare platitudinile gustative, iar creierul a avut un pic de furcă să asocieze anșoa cu portocale, cu ceapă și fenicul. Ceva ceva american tot avea barul: un domn ce părea rudă apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ale speciei noastre. Și nici nu poate fi altfel: dragostea autentică de muncă productivă nu se poate întîlni decît în acel tip uman care-i natural înzestrat cu o putere de invenție viu afirmată. Acest tip este, fără îndoială, o nimereală cu totul rară a naturii. În schimb societatea, prin formațiile sale ierarhice a trebuit, de la origini, să stîrnească și să cultive pornirea elementară de a stăpîni și voluptatea, arogantă și leneșă, de a porunci. Neapărat, viața civilizată cere administrare organizată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]