567 matches
-
Articolele Autorului Ți-am dorit cuvintele Și trup de iubiri Amintirile tăcute Din smolitele priviri. Ți-am dorit și timpul Să-ți fiu în scris poem Și sufletu-ți flamand De un dor boem. Ți-am dorit privirea Cu liniștea nimicitoare Mângâierea lor de vis Cu culoarea din cicoare. Te-am dorit pe tine Dincolo de cerul stins, Ascuns sub amintirea Dincolo de marea azurie, Cu orizontul închis. Referință Bibliografica: Dorința / Constantă Abălașei Donosă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul ÎI
DORINTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354324_a_355653]
-
Maratonul lui Bixby ș. a.). Încât, cum ni se spune în Fatalitatea cifrelor, avem de a face cu “...proiecte neterminate pretutindeni”. Orice încercare a insului de a-și depăși condiția sfârșește, așadar, în trivialitate. Eul revine și se destramă în impersonalitatea nimicitoare a lumii. Tot ce pot cunoaște individul și comunitatea, ca preț al efortului lor meliorist, este eșecul (vezi emblematicele Instalarea șefului de punct și Comorile din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
valurile sale. Din huruitul adâncului, eul meu îngrozit și agățat între aici și coloana de dincolo, a început să perceapă cuvinte cu trosnete și huruit greu de tobe uriașe care aveau drept față, susul și josul, toate într-o zbatere nimicitoare. O coloană uriașă de praf și de ultime gânduri, se înălță drept lumânare, deasupra cimitirului uriaș care se unduia cu clădiri dărâmate și tremurânde. Liniștea începu să fie fulgerată cu albastru de lumină și tăcere, de fragmente de zid care
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
tăi, Lanțuri de munți Ieșind dintr-o mare Scăldată de soare...” „Nu e nimeni ca noi!!!” Și apoi: „Când te iau în brațe Nu mai sunt eu... simt doar Că ard ca într-un rug Tot mai tare și mai nimicitor...” „Eu dimpotrivă Când te iau în brațe Sunt eu... simt O putere de granit Tot mai mare și mai dătătoare de aripi.” „Ești exact așa Cum îmi doream să fii Cum trebuia” - ne spuneam Și înnoptam Într-o îmbrățișare Ce ne
POVESTE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347215_a_348544]
-
potrivească lucrurile, cât să împlinească următorul pas. E aceeași “politică a pașilor mici” pe care o urmează în general fenomenele și evenimentele din natură și societate, asta în cazul în care n-au loc loc schimbări spectaculoase, bruște, cu impact nimicitor și imprevizibil pentru “căuzași”. Până aici aceeași potrivire de destin cu cel al Flaviei, sora ei mai mare, a cărui pecetluire ceruse cam aceleași “lungimi de undă”, “pârghii de contact”, adică internetul, poșta electronică, un mijloc la modă folosit azi
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
o primesc cu nădejdea, mai ales, că mi se dă prilejul să-mi continui mai temeinic munca mea în eparhia unde am activat doi ani. Ținând seama de împrejurarea specială în care se găsește Moldova, după un război atât de nimicitor, urmat de o secetă cumplită, activitatea noastră va fi pusă în slujba renașterii spirituale, morale și materiale a poporului credincios din această parte de țară". După primirea investiturii, la 22 decembrie 1947, a fost instalat în scaun la 28 decembrie
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
verii toride, de a cărei căldură: încet, cadavrele se descompun, poetul monotoniei târgului vechi, prăpădit [...]. Poezia lui Bacovia e plină de parcuri solitare, cu copaci desfrunziți, de grădini devastate, mâncate de: cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de vânturi nimicitoare, de corbi, de figuri palide, spectrale. Prin astfel de reprezentări poetul dă relief deznădejdii tenace, sentimentului de a trăi într-o lume absurdă, de a fi închis într-un cerc blestemat”. Putem considera cercul a parte existențială: tristă, plină de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
-l mai șantajeze, intimidată probabil de ușurința cu care cedase el, fără luptă. Poate că de pe atunci începuse să se contureze în mintea lui acel inedit sistem filosofic al unității în opoziții și contrarii, care îi absorbise viața cu pasiunea nimicitoare a sistemului. El simțea că opera îl devorează nemiloasă și credea cu sinceritate că acesta este prețul plătit de creator pentru dedublarea lui schizofrenică în cele două planuri paralele, care se întrepătrund în esență, nu în formă. Dar cu cine
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
ne forfeca existența era mai real decît visele de preamărire ale lui Henric al VIII-lea, Hitler, Zeus, și ale Marquis-ului de Sade, historia se scria altfel de cîțiva ani, dar numai aparent, pentru că antichitatea ne sfida cu războaiele ei nimicitoare pentru acel mugurel înălțat-arogant, închis între coapsele unor zeițe care astăzi s-ar numi Brigitte Bardot, Cindy Crawford, Helen of Troy, Eva, Cleopatra, Raquel Welch, Pamela Andreson sau Marilyn Monroe. Well, whats an orgy? Umanitatea a transformat în fast și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
și închizînd ochii de voluptate ... și, chiar în clipa cînd i-a simțit răsuflarea între coapse și limba șerpuitoare și fierbinte despincîndu-i fructul excitat, roua ei de femeie a început să îi curgă în șuvoaie pe pulpe și un orgasm nimicitor, care a cutremurat-o, i-a răvășit simțurile. Nici n-a înțeles domnul inginer Marcu ce i s-a întîmplat în clipa aceea. Doborît de excitare, a privit-o pe frumoasa femeie culegîndu-și chiloțeii de pe bord și dispărînd în pădure
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virușii de gripă, hepatită și tifos, aceleași sunete împrăștie și risipește norii amenințători cu grindini și furtuni nimicitoare. Proteinele virușilor se încovoaie și nu mai poartă infecția, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și în râuri și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
cu precizie și alergă pe toate străzile lumii, încercând să salveze viitorul de mâine. Acolo cerul există dar sunt și ele încadrate în program. Nimic nu vine pe degeaba, știe acel norod. El duce în spinare grea povară, povara unui nimicitor război. Departe, spre zările încețoșate, se vede o umbră mare ce se lățește peste lume. Dincolo de cețuri un balaur uriaș mestecă resursele lumii. Pe conducte curg vapoare. Ele îmbracă lumea cu visuri și iluzii ieftine. În altă parte unde pietrele
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
de femeie ce ducea lipsă de așa ceva cam de multă vreme și, cînd măgarul a încălecat-o hoțește, ea a gemut și i-a șuierat în ureche: Încet, animalule, ca mă crăpi în două ... Și, brusc, scuturată de un tremur nimicitor, i s-a abandonat cu disperare, agățîndu-se de ceafa lui transpirată ca de ultima ei șansă din viață, simțindu-se ca un naufragiat ce se agață pe întuneric, orbit de valurile sărate și reci, cu o ultimă sclipire disperată sub
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
era atât de ipocrită și egoistă și când statul - cel care astăzi urmărește cu atâta insistență aparența bunăstării colective și cutremurătoarea realitate a dizolvării individualității în masă, statul, prin urmare, nu era așa de corupt, nu purta un asemenea război nimicitor împotriva Eu-lui („Omul din evul mediu fugea de lume ca să ajungă în cer; omul de astăzi fuge de lume ca să se piardă în masă”) și, desigur, cu ajutorul tehnicii „care face lui Dumnezeu prea multă concurență”, nu ajunsese la actuala uniformizare
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
din secolul 20, copiii mureau de bolile copilăriei (femeile nășteau câte 7-8-10, dar ajungeau la maturitate 2-3!); mamele erau terorizate că, odată ajunși la maturitate, băieții mureau în războaie (și tot la 20-30 de ani Europa era traversată de războaie nimicitoare) și fetele la naștere (hemoragii incotrolabile sau infecții puerperale pentru care nu existau antibiotice) sau de tuberculoza care făcea ravagii și cu greu se putea vindeca! În 1918, la marea epidemie de gripă spaniolă, au murit părinții bunicii mele paterne
Ca medic am văzut consecințele nevaccinării la copii () [Corola-blog/BlogPost/338912_a_340241]
-
Vorba lui Mircea Eliade: „Singurătatea e o stare spirituală în care ne naștem, acea stare naturală și adevărată. Ne naștem singuri și plecăm din această lume tot singuri...” Singurătatea e simțită în mod diferit. Pentru unii e blestem, o durere nimicitoare. Pentru alții poate fi un rău necesar, o normalitate, o obișnuință, o stare de spirit. În multe lieduri, G. Baciu abordează sentimentul singurătății care doare, în „basmul lumii”, într-un decor „cu zgomot de iguane/ și țipăt de melancolie” (Lied
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Moarte, unde îți e biruința din urmă? Cu îngerii de mână Poezia întâmpin ... ” Meșteșugul Cuvintelor presupune selecție, asociere, armonizare: „Epistola din Efes întru dezdurerare și alean”, „Calul roșu. Silabele de foc ucid splendoarea. De stricăciune Poezia fuge”, „Primul vai ! Lăcustele nimicitoare sau rostul Poeziei e-n pericol”, „Mihai și Lucifer. Lupta din cer. Lumina se ascunde în ninsoare ... ”, „Seceriș și cules de vie (II). Cosorul minții plinul înzeiește”, „Însemnul rătăcirii în neant. Pe cerul din Balaci e chipul meu ... ”, „A patra
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
se află într-un mare impas. Nu atât din pricina sărăciei și foametei care cuceresc arii tot mai întinse ale planetei, nu atât din pricina poluării, actelor teroriste, conflictelor militare, bolilor endemice și cataclismelor naturale (cutremure, uragane, ploi torențiale), care se abat nimicitor și din ce în ce mai des cam peste tot, cât mai ales din pricina gravei disoluții morale la care s-a ajuns prin victoria materiei asupra spiritului, a pragmatismului asupra contemplativismului. Îmboldite de imperativele dezumanizante ale concurenței și profitului, toate societățile zilelor noastre luptă
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
că nu aveți curiozități vis-à-vis de mine. Și apoi tot ceea ce v-am mărturisit până acum ar fi bine să rămână între noi, mai ales că este doar o introducere. Demersul meu ar consta în aflarea unor răspunsuri la întrebarea nimicitoare pe care și-o pune colectivul Yahoo, cel care face știrile zilnice, știri ce ne întâmpină pe pagina Yahoo: O fi fericită Prima Doamnă? Acum vom răspunde nepoliticoși într-un glas, voi și cu mine ? De ce nu ar fi? Picioare
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
Și Amor. Desigur, iubirea este apanajul zeilor și al poeților! Oamenii pașnici și casual fac... sex fiindcă este mai comod și te scapă de chinurile sufletești și marile dureri de cap amoroase. Câte o pământeancă are norocul să trezească pasiuni nimicitoare, stând plictisită, picior peste picior, în drumul abrambura al vreunui poet, Versurar Stihuitor, tocmai bun de chinuit. Dar ce putem face noi? Nu putem schimba destinul nimănui! vă veți întreba și apoi, exclamând, tot voi veți răspunde și în locul meu
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
nu, nu te aștepta la mare lucru. Iar la pachet gen all inclusive - infecții, mucegai, toalete insalubre, cearșafuri vechi, asistente sătule de ifosele bolnavilor ce invocă drepturi, aroganță, umilință, revoltă etc. Ne tratăm bolile în spitale cu gândaci și bacterii nimicitoare într-o capitală europeană care se pregătește să primească luminițe de Paște, contra sumei de 176.300 de euro. Tot Primăria Capitalei a contribuit și anul acesta cu câteva milioane de euro la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu mai spun de
Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei () [Corola-blog/BlogPost/337747_a_339076]
-
să se întoarcă, dar își aruncă privirea în oglinda de lângă ușă. Atunci... îl văzu. Părea un soare răsărit din negura vremii, iar pletele blonde îi încadrau ovalul albicios, la fel cum razele îmbrățișează suflarea. Era atât de frumos... atât de nimicitor... atât de aproape.... O contempla impasibil, doar o licărire ardentă a ochilor de un turcoaz înverzit îi trăda simțirea. - Iseliiin... am venit..., murmură prelung vocea profundă a bărbatului, apropiindu-se și mai mult de ceafa ei. - Eu sunt Elena, nu
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET LIV Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Tu ai rămas în existență undă de simț nimicitoare, Distih naiv ai împletit, săruturi de magie oarbă, Acolo ochii-s aruncați, agale sălcii de visare, În zbor cu brațe de ecou, pe cer cu stelele în barbă. O, dimineață conspirată, tu ești avântul umbrei mele, Nervuri de foc ai
SONET LIV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342898_a_344227]
-
afund, amintindu-ne de noi, fără a îngălbeni vegetal spre uitarea de sine. Între da și nu e așezată întreaga lume și atunci o soluție înțeleaptă poate fi lipsa de reacție, tăcerea, ignorarea, ironia ca expresie a unui total și nimicitor dispreț. În hăurile urii și calomniei (ultimul refugiu al celor frustrați și lași), turnând plăci ale indiferenței placide, infamii vor păli. Pe ce s-ar mai putea baza calomniatorul care anticipează altceva? Din păcate nu există un panaceu pentru pandemia
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
sufocat. În clipa aceea se auzi o a doua bubuitură, mult mai puternică decât prima, iar limba de foc pătrunse adânc și pe galeria unde se găseau cei doi. Istrate fu ferit de focul ucigaș și de unda de șoc nimicitoare, aflându-se în acea nișă cu cofrete electrice. Trebuia să-și găsească ortacul. Cu el intrase în mină, cu el trebuia să iasă. - Ortacule ..., unde ești ortacule ? Mergea în patru labe. De fapt mai mult se târâia din pricina arsurilor de pe
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]