366 matches
-
imprimări în relief, este terminată la capete prin bucăți de smalț emailat de culoare albastră și are la margini raze rombice de culoare aurie. Relieful medaliei este izolat prin înnegrirea chimică a argintului. Medalionul metalic cu imaginea Stema Republicii Moldovenești Nistrene și cu inscripția “ОРДЕН РЕСПУБЛИКИ” este confecționată din aliaj cupru-zinc. Inscripția “ОРДЕН РЕСПУБЛИКИ” este realizată din smalț emailat rubiniu, fiind izolată printr-un smalț de culoare închisă. Numărul individual este gravat pe reversul ordinului. Medalia ordinului este prinsă printr-o
Ordinul Republicii (Transnistria) () [Corola-website/Science/313331_a_314660]
-
17 școli din Bălți doar una era românească . După proclamarea independenței Republicii Moldova la 27 august 1991, autorități separatiste în frunte cu Igor Smirnov, ajutați de Armata a 14-a rusă și de către cazaci, și-au creat propria republică - Republica Moldovenească Nistreană. În aceste condiții la 2 martie 1992 începe conflictul militar de pe Nistru. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova și Federația Rusă . Printre victimele războiului pentru integritatea țării se numără polițiștii bălțenii: Sergiu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
2004) sunt de fapt tot cetățeni ai Republicii, deoarece Românii de cetățenie română rezidând în Republică, nu sunt numărați în recensământ. Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 60% din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat "limba moldovenească" ca "limbă maternă" și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au "limba română" ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
Evgheni Vasilievici Șevciuk sau Eugeniu Șevciuk (în , în ; n. 19 iunie 1968, Rîbnița) este un politician de etnie ucraineană din Transnistria, care din 2011 este președinte al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. Din 2000 până în 2011 a fost deputat în Sovietul Suprem al RMN, iar din decembrie 2005 până în iulie 2009 fost președinte al Sovietului Suprem al RMN. Este unul dintre liderii Partidului „Reînnoirea” ("Obnovlenie"). s-a născut la data de 19
Evgheni Șevciuk () [Corola-website/Science/307837_a_309166]
-
Reînnoirii ("Obnovlenie") a obținut 31 de locuri din 43, în Sovietul Suprem. Ca urmare a acestei schimbări a raportului de forțe, la data de 28 decembrie 2005, Evgheni Shevciuk a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldovenești Nistrene. Profilul său biografic îl descrie ca un "tehnocrat social-democrat cu o orientare europeană și un om de credințe profund democratice". Ca reprezentant al opoziției parlamentare înainte de decembrie 2005, el a susținut o serie de reforme ale Codului electoral al Transnistriei
Evgheni Șevciuk () [Corola-website/Science/307837_a_309166]
-
de presă, susținută la Moscova, , a afirmat, citat de Rompres, următoarele: "Mai devreme sau mai târziu, Chișinăul va opta pentru unirea cu România. Terenul pentru acest fapt este deja pregătit. Și de aceea consider că în această situație Republica Moldovenească Nistreană are dreptul deplin de a-și hotărî singură soarta". El s-a pronunțat împotriva evacuării forțelor de menținere a păcii din Transnistria, solicitând totodată monitorizarea arsenalului militar al Republicii Moldova și a societăților din dreapta Nistrului, în baza exemplului inspecției propuse pentru
Evgheni Șevciuk () [Corola-website/Science/307837_a_309166]
-
din Rîbnița, Evgheni Șevciuk este văr de-al doilea cu Oleg Babenco, deputat în Parlamentul Republicii Moldova și rector al Universității Slavone din Chișinău. Pe 31 august 2015, în cadrul unei conferințe dedicată celei de-a 25-a aniversări de la formarea Republicii Nistrene, Evgheni Șevciuk a anunțat că se va căsători cu Nina Ștanski și a declarat că aceasta în scurt timp „își va încheia exercitarea mandatului de șef al departamentului de externe și va prelua atribuțiile de soție”. Pe 18 septembrie cei
Evgheni Șevciuk () [Corola-website/Science/307837_a_309166]
-
de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova, iar Mircea Snegur este ales președinte al republicii. La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului - Republica Moldova. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată Republica Moldovenească Nistreană, cu reședința la Tiraspol, care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova. La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a Uniunii Sovietice în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența. La doar câteva ore după proclamarea independeței, România recunoște
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut special: Municipiile Republicii Moldova: Regiunile cu statut special: Raioanele Republicii Moldova: Transnistria este "de jure" o parte a Republicii Moldova, "de facto" însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale. La recensământul din 2004, 60% din cei 3.383.332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat "limba moldovenească" ca "limbă maternă", limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au "limba română" ca limba maternă și că aceasta este limba în care
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componența RSS Moldovenești, situație existentă și în prezent. Urmare a destrămarii Uniunii Sovietice pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată "Republica Moldovenească Nistreană". La 25 august 1991 Sovietul suprem al RMN a adoptat declarația de independență a noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
Rebelii, ajutați de trupele sovietice, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o așa numită "Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice" a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-à-vis de Moldova, care continuă până în prezent.
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
proprii rusești, ajungând, o vreme, la transliterări precum „Alexandru Pușchin” în loc de „Aleksandr Pușkin”, iar în privința toponimelor, s-au păstrat formele ruse și sovietice, transcrise și nu traduse, ca bunăoară „Ciobruci” (uneori „Cioburciu”: formă moldo-rusă) sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/ Днестровск. Deși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismului sovietic conducând la ideea că o limbă „"abstand"” (istorică) sau „"ausbau"” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. Scriitorul Vitalie Ciobanu a declarat cu acest prilej: Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limba era denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru și-au declarat unilateral independența față de Republica Moldova și au adoptat rusa, ucraineana și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă cu alfabetul chirilic. Universitatea, care a folosit pentru o perioadă de timp alfabetul latin, a fost
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Frontiera între Republica Moldova și Transnistria este o graniță unilaterală instituită de autoritățile separatiste ale autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (nerecunoscută de nici un stat membru al ONU) pentru a delimita teritoriul controlat de rebelii separatiști transnistreni de cel al Republicii Moldova. Acest sector de frontieră are o lungime de 411 km și nu este păzit decât de autoritățile separatiste transnistrene, deoarece
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
au preluat granițele fostelor republici sovietice. Pe 2 septembrie 1990, în zona moldovenească aflată în stânga Nistrului, a fost autoproclamată "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană" (RSSMT), care și-a proclamat unilateral independența la 25 august 1991 sub numele de "Republica Moldovenească Nistreană". La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. În anul 1992 a avut loc un conflict militar între autoritățile moldovene și forțele separatiste rebele, care au fost
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
unilaterală între Republica Moldova și Transnistria se află aproape în întregime pe fluviul Nistru, cu excepția orașului Tighina (Bender) de pe malul drept al Nistrului, care este ocupat de autoritățile separatiste. Din punctul de vedere al comunității internaționale, care nu recunoaște "Republica Moldovenească Nistreană", acest segment este o parte a frontierei moldo-ucrainene.
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
trilaterală de menținere a păcii și o structură de comandament militar comună formată din trimiși Republicii Moldova, Transnistriei și Rusiei, care operează în „zona de tampon” de la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina. Teritoriul disputat este controlat de așa-zisa "Republică Moldovenească Nistreană". Comisia a fost creată în scopul asigurării realizării în continuare a prevederilor corespunzătoare ale Acordului cu privire la principiile reglementării pașnice ale Conflictului din Transnistria, semnat de Republica și Rusia la 21 iulie 1992. În ultimii ani CUC întâlnește dificultăți în activitatea
Comisia Unificată de Control () [Corola-website/Science/332604_a_333933]
-
sau Războiul din Transnistria (denumit uneori și Războiul moldo-rus) a fost un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între Republica Moldova și autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiași râu. Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiași râu. Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea independenței așa-zisei „Republicii Moldovenești Nistrene”, fază latentă a acestuia desfășurându-se până în prezent. În ultima parte a anilor 1980, peisajul politic al URSS era în plină schimbare datorită politicii de "perestroika" întreprinse de Mihail Gorbaciov, care permitea liberalizarea politică la nivel regional. Democratizarea incompletă a
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
în zonele urbane. Protestele față de guvernul republican erau mai puternice aici. La recensământul din 1989, în Transnistria locuiau 40,0% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari. Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată „Republica Moldovenească Nistreană”. La 25 august 1991 Sovietul suprem al RMN a adoptat declarația de independență a noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe pla-to-u-rile de la Coci-eri, Coșnița și la Tighina. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba romana folosind alfabetul chirilic. În vara anului 2004, autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stânga Nistrului în care se folosea limba română
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
20 de ani. Publicat inițial în rusă, pe situl web al ministerului de Externe transnistrean, textul a fost intens promovat de Dmitri Kozak, o personalitate marcantă din echipa președintelui rus Vladimir Putin. Memorandumul Kozak a reprezentat o rupere de poziția nistreană care cerea statut egal pentru Transnistria și Moldova. În memorandum se propunea între altele crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră inferioară, aleasă prin reprezentare proporțională. Toate legile trebuiau însă consimțite de senat, a cărui repartizare era disproporționată în
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
nejustificate și tortură. Alegerile legislative din 2005 nu au fost recunoscute de comunitatea internațională. Potrivit lui Claus Neukirch, șeful serviciului de presă al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ""nu se poate vorbi de alegeri libere și corecte în regiunea nistreană, atâta timp cât în această regiune nu sunt create condiții adecvate pentru exprimarea opțiunii politice a alegătorilor"". Conducerea Republicii Moldova a acuzat de asemenea administrația RMN de incursiuni în satele din stânga Nistrului controlate de guvernul de la Chișinău, unde există relatări despre arestări nejustificate
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]