4,446 matches
-
dorința. Domnul Rennit era vizibil furios din pricină că nu i se dăduse răgazul să-și joace rolul, dar În același timp se vedea limpede că nu-și poate permite să se-nfurie. Prin urmare Își sacrifică furia, cu o demnitate de nobil famelic. — Oare detectivii nu se ocupă decît de divorțuri și logodne desfăcute? Îl Întrebă Rowe. — Firma noastră este o Întreprindere respectabilă, cu o anumită tradiție, răspunse domnul Rennit. Nu sînt un Sherlock Holmes. Doar nu te aștepți ca un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Sunt Nacho Zamora y Alvarado, tatăl meu m-a trimis să îngenunchez la picioarele tale.“ Acum povestirea ar trebui să descrie sufletul meu zguduit ca de un uragan la revelația că jumătatea numelui meu ce-mi fusese ascunsă era a nobililor din Oquedal și că moșii imense cât mai multe provincii aparțineau familiei mele. Dar călătoria mea spre trecut nu face decât să mă înghită într-o vâltoare întunecată, în care curțile succesive ale palatului Alvarado sunt fixate una într-alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în grădină e așezată pe o canapea de argint. Pe perne, în jurul ei, stau șapte bărbați înfășurați în haine galbene ca șofranul. „Numai tu lipseai - spune femeia -, ai întârziat“ - și-l invită să se așeze pe o pernă lângă ea. „Nobili domni, ați jurat să mă ascultați orbește; acum a sosit momentul să vă pun la încercare“; și femeia își scoate de la gât un șirag de perle. „Colierul acesta are șapte perle albe și una neagră. Acum, voi rupe firul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de sclavi, puțini nobili ar mai rămîne În viață... Tu ești diferit de mine nu prin culoarea pielii, ci prin faptul că eu sînt diferit de toți - ridică din umeri. Din acest unic motiv, am la fel de multe drepturi ca orice nobil stupid să transform În sclav pe cine nu e la fel ca mine - Încercă să surîdă În chipul acela care-l făcea și mai Înspăimîntător, dacă era cu putință așa ceva. Nu-l voi respecta decît pe egalul meu, pe acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
gîdilat la inimioară dacă ți-ar spune hai să-ți dau o șampanie pentru că meriți! Toți oamenii vor să merite ceva. Tu nu vrei?" Sigur că voia, dar încă nu înțelegea legătura cu prințul. "Prințul, dom'le adjutant, e un nobil, un vin nobil, cum s-ar zice. Desigur nu unul obișnuit, uite că ți-a dat seama că pînă la urmă Mott va cîștiga partida cu șampania ei făcută din tot felul de acrituri. Și el vrea să devină șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să aibă un aer totodată primitiv și civilizat, o ilustrare a convingerii ei neclintite după care Înfățișarea, lăsând la o parte Îmbrăcămintea și trăsăturile strict personale, e influențată de condițiile de viață. S-ar fi zis că era progenitura unui nobil din Sumatra și a unei papuașe din Irian. Avea părul des și ușor buclat, Încă umed de la dușul pe care-l făcuse la insin tențele ei. Era tuns scurt și pieptănat cu cărare pe-o parte, o dâră albă Într-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și câteva panouri publicitare. Contra cost, bineînțeles, adăugă Iolanda. Sau la schimb... Eu nu cumpăr nimic, zise Eleonora. De dat, voi da Însă și eu ceva... La momentul potrivit. Un angajament rezonabil, admise Petru. În ce mă privește, eu ofer nobilului nostru negustor și apostol al imaginii această sticlă de whisky. Cu o condiție: să o deschidă la firmă când vom fi din nou Împreună. Adăugă cu un pic de teamă În glas: toți patru. Aplaudară, semn că doreau toți același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aveau ca efect imediat intervenția dură a Ochenoaiei: Toantelor, ce păziți? Nu vedeți că se sperie copchilu’? Peștele vinovat era dus repede În găleată iar dacă acesta reprezenta o captură de peste două kile, i se oferea un loc În loja nobililor, sub forma unui sac trainic și nu la un loc cu mijlocașii, că despre plevușcă nici nu putea fi vorba. Ochenoaia avea o anume știință a ei, nu prindea pește mic, plevușcă, o „aștepta” să crească, așa Își Învăța și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Cel care guvernează "își poate atrage ura oamenilor, atît prin fapte bune cît și prin fapte rele". Și atunci: "un principe care vrea să-și păstreze statul este deseori nevoit să nu fie bun; deoarece atunci cînd poporul, armata sau nobilii, adică pătura socială de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie să te conformezi comportării ei pentru a o satisface și, făcînd aceasta, procedezi împotriva binelui." (s.n.) E una dintre capcanele întinse
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un singur om, iar ceilalți sînt slujitorii lui; împărțindu-și regatul în sangeacuri, el își trimite acolo guvernatorii, pe care schimbă și îi mută după cum vrea el. Dimpotrivă, regele Franței este înconjurat în țara lui de un mare număr de nobili, de veche tradiție, pe care supușii îi recunosc ca atare și îi iubesc, și care își au privilegiile lor, pe care regele nu le poate lua, fără a fi în primejdie el însuși. Acela care consideră, așadar, aceste două tipuri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar că, o dată ocupată, este foarte ușor s-o ții în stăpînire. Cauzele pentru care este greu să cucerești țara sultanului constau în faptul că acela care ar voi să întreprindă o asemenea acțiune n-ar putea fi chemat de către nobilii puternici ai țării pentru a o săvîrși și nici n-ar putea spera să-și ușureze cucerirea printr-o rebeliune a celor care sînt în jurul sultanului. Lucrul acesta decurge din motivele arătate mai sus: într-adevăr, dat fiind că toți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
voi să păstrezi ceea ce ai cucerit, vei întîmpina nesfîrșite greutăți, atît din partea acelora care te-au ajutat, cît și din a acelora pe care i-ai nedreptățit 18. Și nu va fi suficient să stârpești neamul principelui, deoarece vor rămîne nobilii iar aceștia se pun în fruntea noilor răsturnări; și întrucît pe aceștia nu poți nici să-i mulțumești, nici să-i distrugi, vei pierde la prima ocazie ceea ce ai cucerit. Dacă ne întrebăm acum ce fel de guvernare era aceea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintîi lucru pe care l-a făcut a fost acela de a micșora puterea familiilor Orsini și Colonna la Roma; pentru aceasta, pe toți acei partizani ai lor care erau nobili, i-a cîștigat de partea lui făcîndu-i acoliți și acordîndu-le mari avantaje; și îi dădu fiecăruia după calitățile lui, trupe de soldați cu plăți și funcții de guvernatori; astfel încît, în cîteva luni numai, ei și-au pierdut atașamentul față de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rezista cu propriile lui puteri la cel dintîi atac care s-ar fi produs. La moartea lui Alexandru, el reușise să îndeplinească trei din aceste planuri de acțiune; iar al patrulea era la rîndul lui ca și înfăptuit; căci dintre nobilii pe care îi jefuise, omorîse pe toți aceia pe care putuse să-i prindă și prea puțini reușiseră să se salveze; nobilimea romană o cîștigase de partea lui în cea mai mare parte; iar cît privește colegiul cardinalilor, cei mai mulți dintre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîștige recunoștința aceluia care, după speranța lor, trebuie să învingă. Se mai adaugă faptul că un principe este întotdeauna nevoit să trăiască cu același popor, în timp ce poate foarte bine să guverneze fără a avea în slujba lui mereu pe aceiași nobili; el poate să numească în aceste slujbe în fiecare zi pe alții și apoi să-i destituie, poate să le ia și să le dea onoruri și strălucire doar după bunul lui plac. Și pentru a lămuri mai bine partea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
spre mărirea bisericii; căci la moartea lui și cînd ducele, fiul lui, și-a pierdut puterea, ea a moștenit rodul ostenelilor lui. A urmat apoi papa luliu II, care a găsit o biserică puternică, stăpînă peste întreaga Romagna, în timp ce puterea nobililor feudali ai Romei fusese lichidată iar facțiunile lor desființate prin persecuțiile violente ale lui Alexandru; în sfirșit, el găsi de asemenea calea deschisă pentru a strînge bani printr-un mijloc care nu fusese încă niciodată întrebuințat pînă la Aledandru. luliu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poți atrage ura oamenilor prin fapte bune cît și prin fapte rele. Prin urmare, după cum am arătat mai sus, un principe care vrea să-și păstreze statul, este deseori nevoit să nu fie bun; deoarece, atunci cînd poporul, soldații sau nobilii, adică pătura socială de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie sa te conformezi comportării ei pentru a o satisface, și făcînd aceasta procedezi împotriva binelui. Dar să trecem la Alexandru care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
singur om, care era conducătorul. Ideea este că un despotism absolut, cu puternice rădăcini, este mijlocul cel mai sigur pe care-l poate avea un principe pentru a domni fără tulburări și pentru a rezista viguros dușmanilor. În timpul lui Machiavelli, nobilii erau încă socotiți în Franța niște mici suverani, care împărțeau întrucîtva puterea cu principele, ceea ce dădea naștere la sciziuni, ducea la întărirea partidelor și pregătea frecvente revolte. Nu știu, totuși, dacă marele sultan nu este cumva mai expus riscului detronării
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît slăbirea puterii celor mari, pentru a întări puterea regilor și a o folosi ca bază în toate partidele statului. Aceasta i-a reușit atît de bine, încît astăzi n-au mai rămas, în Franța, urme ale puterii seniorilor și nobililor, ale acelei puteri de care cum pretindeau regii ar fi abuzat nobilii. Cardinalul Mazarin a mers pe urmele lui Richelieu: a avut de înfruntat multe opoziții, dar a reușit; parlamentul a fost atît de sărăcit de prerogativele sale, încît astăzi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o folosi ca bază în toate partidele statului. Aceasta i-a reușit atît de bine, încît astăzi n-au mai rămas, în Franța, urme ale puterii seniorilor și nobililor, ale acelei puteri de care cum pretindeau regii ar fi abuzat nobilii. Cardinalul Mazarin a mers pe urmele lui Richelieu: a avut de înfruntat multe opoziții, dar a reușit; parlamentul a fost atît de sărăcit de prerogativele sale, încît astăzi această adunare nu mai este decît o fantomă, căreia i se întîmplă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebuie Universului în marea mișcare de revoluție a aștrilor. Fie-mi permis să mă apropii mai în detaliu de un subiect care va fi un fel de digresiune, plecînd de la ideea vînătorii. Și pentru că această plăcere este pasiunea quasi-generală a nobililor, marilor seniori și a regilor, mai ales în Germania, cred că merită puțină discuție. Vînătoarea este una din acele plăceri senzuale, care agită mult corpul și nu spune nimic spiritului; e o dorință arzătoare de a urmări un animal și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al micii Ungarii. Principii și magnații calvini din Transilvania, acum autonomă, au ridicat de multe ori armele ca să pună ei mîna pe acele teritorii, ca pretinși urmași legitimi ai marelui Regat Ungar. Pe acest fundal, s-a detașat figura unui nobil provenit Însă din Panonia septentrională, Imre Thököly, cu cetele sale de „curuți“. Termenul, cu Înțelesul de „cruciat“ din care și provine, desemna un luptător nu pentru eliberarea Sfîntului Mormînt, ci cu țelul reinstituirii “regatului autentic, nobiliar, etern, sacru etc.“ al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cârpă neagră pe ochi. În viața mea nu mai văzusem un erou ca mine. Pitico-pedofilul a ridicat sabia în aer și a lovit: "Mătăluță trebuie să știi că în epoca aceea de aur a limbii latine se cânta la ceva nobil, la harpă, nu la scripcă". A venit rândul meu să joc rolul încremenitului. Mă așteptam la o lovitură mortală și, surpriză, nu mi-a fost atins niciun fir de păr. Îmi împrospătasem aerul titlurilor de depravat și pușlama și eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
atâtea fapte incalificabile și poate toate acestea m-au înăsprit. Impresionat de destăinuirea Ceciliei, Matei i-a luat mâna, i-a sărutat-o pentru a treia oară îmbunând-o. —Nu te considera dură, draga mea. Ai un suflet atât de nobil. M-ai impresionat prin felul tău de a fi din prima clipă. Alta mi-ar fi tras niște înjurături și niște palme atunci în parc de nu m-aș fi văzut. În schimb, tu 54 ți-ai stăpânit furia cu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]