2,751 matches
-
o serie de reforme: redă Parlamentului dreptul de „remontrance” (dojană la adresa unui act regal), suprimat cu 60 de ani în urmă, încearcă să redea înaltele funcții marilor seniori (din timpul lui Ludovic al XIII-lea, fuseseră alese persoane specializate din afara nobilimii pentru funcțiile publice), înlocuind ministerele cu opt „Înalte Consilii” (formate din 10 membri), promovând o politică pacifistă pe plan extern și de toleranță religioasă pe plan intern. Regența este însă un eșec: intrigile marilor nobili interesați să obțină cât mai
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de 1 mai 1789. Procedura electorală franceză prevedea că fiecare dintre cele trei stări - clerul (starea I), nobilimea (starea a II-a) și restul societății (starea a III-a) avea dreptul să aleagă o treime din membri, în ciuda faptului că starea a treia reprezenta majoritatea covârșitoare a poporului francez. Din această cauză, existau voci care cereau dublarea numărului
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
căsătorită cu Petru, moștenitor aparent la tronul Portugaliei. Prințul s-a îndrăgostit de ea și a început să-și neglijeze soția, punând în pericol relațiile deja slabe cu Castilia. Mai mult decât atât, dragostea lui Petru pentru Inês a adus nobilimea castiliană exilată foarte aproape de putere, frații lui Inês devenind prietenii prințului și consilieri de încredere. Regelui Afonso al IV-lea al Portugaliei nu-i plăcea influența lui Inês asupra fiului său și a așteptat ca dragostea lor nebună să se
Inês de Castro () [Corola-website/Science/333507_a_334836]
-
("Franz Paul Karl Ludwig Alexander"; n. 28 august 1837; d. 21 ianuarie 1900) a fost membru al nobilimii germane și, mai târziu, membru al familiei regale britanice. A fost tatăl reginei Maria de Teck, soția regelui George al V-lea al Regatului Unit. Francisc a deținut titlurile de Conte de Hohenstein ("Graf von Hohenstein") și, mai târziu, cel
Francisc, Duce de Teck () [Corola-website/Science/324124_a_325453]
-
clasică și cea latină deși el se bucura de puterile unui monarh absolut acțiunile sale erau limitate de tradiții și convenții Și ulterior inundațiile au provocat satului mari stricăciuni ei se aruncară furioși asupra lui constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului era bine văzut de presa de stânga având un cuvânt important de spus în relația cu aceasta nu a fost căsătorit și nu a părăsit niciodată granițele țării cei lipsiți de viață se numesc factori abiotici iar viețuitoarele
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
din jurul său difuzia ionilor este alt factor care duce la apariția potențialului de repaus în alte țări musulmane narghileaua este considerată un subiect tabu restul de sași rămași în oraș au fost asimilați de unguri orașul devenind un centru al nobilimii și intelectualității ungare exemple sunt ferosiliciul sau feromanganul care se utilizează la elaborarea oțelurilor aliate sau a altor aliaje au încercat din nou să incendieze clădirea dar de această dată au fost opriți de unități militare rezultatul este moartea tuturor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
sfințirea cercului magic din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess abuz de alcool sau droguri pe parcursul vieții a avut unsprezece copii a realizat diferite construcții la solicitarea marii nobilimi pariziene tigrul siberian și tigrul chinezesc sunt specii extrem de periclitate aduse aproape în pragul dispariției mulți români care au supraviețuit bombardamentului au început să fugă în spate pentru această încercare el a sprijinit crearea unei clase puternice a burgheziei ambii
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
frumoasă Mindaugas” (Clare memorie Mindota) în 1268, exprimându-și regretul pentru asasinarea sa. În orice caz, lituanienii nu au fost pregătiți să accepte creștinismul iar botezul lui Mindaugas a avut un impact mic asupra progreselor ulterioare. Majoritatea populației și a nobilimii a rămas păgână; supușii săi nu au fost nevoiți să convertească. Catedrala construită la Vilnius a fost înlocuită de un templu păgân, și toate realizările diplomatice făcute după încoronarea lui au fost pierdute, deși practica creștinismului și căsătoriile mixte au
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
metalelor. În Europa s-au introdus unele culturi noi ca: orezul, pepenele, caisul, lămâiul. Din punct de vedere politic, cruciadele au înlesnit, în Europa Apuseană, procesul de centralizare și de afirmare a regalității, ca urmare a slăbirii unei părți a nobilimii și a știrbirii provocate autorității papale. Pentru țărănime, expedițiile în Orient au însemnat o sporire a obligațiilor, pentru a acoperi cheltuielile ce le făceau nobilii. Dar, în același timp, ele au stimulat procesul de eliberare a țăranilor din șerbie, eliberarea
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
fost complex, considerat de unii critici ca măreț și dramatic, iar de alții haotic și dizarmonic, atins de afectare și exaltare religioasă, reflectând vremurile tulburi ale Europei din secolul al XVII-lea. Barocului polonez a fost influențat de Sarmatism, cultura nobilimii poloneze Șleahtă (Szlachta). Sarmatismul a fost puternic influențat de stilul baroc și a produs un amestec unic al influențelor estice și vestice. "Estul" aici se referă la cultura orientală a Imperiului Otoman, nu la cultura Moscovei ortodoxe. Aceste influențe orientale
Barocul în Polonia () [Corola-website/Science/329183_a_330512]
-
referă la cultura orientală a Imperiului Otoman, nu la cultura Moscovei ortodoxe. Aceste influențe orientale proveneau de la granița lungă, comună dintre Polonia și Imperiul Otoman cu invaziilor lui frecvente. Gândire sarmatistă preaslăvea viața rurală idilică și Libertatea de Aur a nobilimii, care se opunea puterii absolute a monarhului. Sarmatismul sublinia priceperea militară, mergând înapoi în vremurile când șleahta (Szlachta) a apărut pentru prima dată din clasa cavalerilor; și valorile sale religioase, ambele asociate cu misiunea istorică a poporului polonez ca bastion
Barocul în Polonia () [Corola-website/Science/329183_a_330512]
-
mergând înapoi în vremurile când șleahta (Szlachta) a apărut pentru prima dată din clasa cavalerilor; și valorile sale religioase, ambele asociate cu misiunea istorică a poporului polonez ca bastion al creștinismului. Nobilii sarmați s-au simțit superiori chiar și față de nobilimea altor națiuni pe care le-au considerat supuse și aproape înrobite de conducătorii lor (potrivit Constituției Poloniei, regele nu era altceva decât un "egal între egali"). Cu timpul însă, idealurile sarmatismului au fost corupte. În secolul al XVIII-lea, Iluminismul
Barocul în Polonia () [Corola-website/Science/329183_a_330512]
-
desigur, în poziționarea lui strategică, la răscrucea drumurilor culturale și economice, cât și pentru capacitatea sa de a comunica cu vestul. Ocupând aceste teritorii, slavii au creat un nou stat, dezvoltându-și aici cultura și artele, acceptabile bisericii medievale și nobilimii. Numele de „Podgorica” a fost menționat pentru prima oară în 1326 într-un document regal din arhivele din Kotor. Orașul era puternic din punct de vedere economic: drumurile de negoț, dintre Dubrovnik și Statul Nemanjici, erau în plină dezvoltare pe
Podgorica () [Corola-website/Science/303034_a_304363]
-
străinii stăpâneau cea mai mare parte a industriei rusești, clasa muncitoare era mai puternică, iar prin comparație, burghezia mai slabă decât în statele occidentale. Muncitorii și țăranii au fost primii care au pus bazele unor partide politice, deoarece burghezia și nobilimea erau mai rezervate în această privință. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului al XX-lea, viața de zi cu zi și condițiile de muncă, impozitele ridicate și nevoia de pământ au generat
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
a dizolvat cea de-a doua Dumă și a promulgat o nouă lege electorală, care reducea în mod semnificativ greutatea electorală a alegătorilor din clasele inferioare și a nerușilor și a crescut șanselor la un loc în parlament pentru reprezentanții nobilimii. Această lovitură a avut pe termen scurt efectul dorit în ceea ce privește restaurarea ordinii. Noile alegeri din toamnă au avut ca rezultat o a treia Dumă mult mai conservatoare, în care dominau Octombriștii. Chiar și așa, parlamentul nu a încetat să se
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
Ungaria nu a fost transofrmata în pașalâc, ci într-un stat supus suzeranității otomane. Ambii pretendenți, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ca rege al Ungariei pe fiul lui Ioan Zapolya, un prunc de câteva luni. Au urmat lupte între cele două tabere. În 1541, sultanul Soliman Magnificul a intervenit direct în problema succesiunii pe tronul Ungariei, i-a arestat pe fruntașii nobilimii la Buda și a impus divizarea Ungariei în patru părți. Transilvania și câteva comitate din estul Tisei, inclusiv cetățile Oradea și Casovia au rămas sub stăpânirea lui Ioan Sigismund II Zapolya. Banatul a fost oferit unui nobil maghiar, Petru Petrovici
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regale, dreptul asupra moșiei fiind exercitat de familie sau clan nobiliar, fiind toți descendenții unui strămoș comun. Unii obțineau noi moșii prin donație. Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie regală sau achiziții și s-au integrat nobilimii. Mulți cnezi și voievoizi au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sprijinitor al dezvoltării căilor ferate, ceea ce a dus mai apoi la dezvoltarea exporturilor vital. Guvernul a înființat și Banca Pământurilor Țăranilor în 1882 cu scopul finanțării micilor fermieri pentru cumpărarea de terenuri agricole, iar în 1885 a înființat Banca Pământurilor Nobilimii pentru a împiedica executarea ipotecilor asupra moșiilor. Regimul a căutat de asemenea să reformeze armate. Unul dintre cel mai importante motive pentru eliberarea iobagilor a fost acela al facilitării creșterii efectivelor armatei regulate permanente și a efectivelor rezerviștilor. Mai înainte de
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
anglicani, ars pe rug în 1556 pentru erezie. Este comemorat de Biserica Anglicană pe 21 martie. Cranmer s-a născut în 1489 în Aslacton, acum Aslockton, lângă Nottingham. Părinții săi, Thomas și Agnes (Hatfield) Cranmer, proveneau din partea de jos a nobilimii și posedau, la moarte, doar atât pământ și avere cât să-și susțină fiul cel mai în vârstă. Din cauza acestei lipse de pământ, Thomas, care avea aptitudini pentru învățătură, și fratele său mai mic au îmbrățișat o carieră ecleziastică. În
Thomas Cranmer () [Corola-website/Science/303748_a_305077]
-
de la Castelul Vincennes la Palatul Tuileries din Paris, unde a locuit până la întoarcerea la Versailles în iunie 1722. Regentul a guvernat de la reședința sa pariziană, "Palais-Royal". Miniștrii au fost înlocuiți de consilii unde un loc preponderent i s-a asigurat nobilimii. Acest regim se aplica în Spania și se va aplica și în Prusia. Sistemul a eșuat în Franța în timpul regenței; din septembrie 1718, regentul l-a restabilit pe miniștri. Filip a dezaprobat ipocrizia domniei lui Ludovic al XIV-lea și
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
și diferite alte luc și parcul de la castelul Betliari la Krasna Horka al conților Andrassy. Alte lucrări de extindere și renovare au fost efectuate în 1822-1828. În această perioadă castelul ajunsese să fie una din cele mai atractive reședințe ale nobilimii din Slovacia, fiind unul din monumentele arhitectonice ale începutului secolului XIX. Jozef Brunswick avea o relație de prietenie cu Ludwig van Beethoven care i-a fost oaspete în palatul Dolna Krupa în intervalul 1797 - 1806. Aici a compus Sonata 14
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
căsătorit cu George Montagu, al 8-lea Duce de Manchester. În acele vremuri existau multe nunți între aristocrații europeni și moștenitoare americane. Pentru nobilii din Lumea Veche, astfel de uniuni au fost rușinoase dar utile din punct de vedere financiar; nobilimea privea americanii care intrau astfel în casta lor drept intruși, nedemni de noua lor poziție. A fost educată în întregime la domiciliu de către guvernante și tutori și a învățat limbi străine de la o vârstă fragedă. Mama ei ținea la disciplina
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
de votcă poloneze datează cu secole în urmă. Cele mai notabile sunt "Żubrówka", din secolul al XVI-lea, "Goldwasser", din începutul sec. al XVII-lea și "Starka vodka", tot din sec. al XVI-lea. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, "szlachta" (nobilimii) i-a fost acordat un monopol pentru fabricarea și vinderea votcii în teritoriile acestora. Acest privilegiu a fost o sursă de profituri substanțiale. Una din cele mai faimoase distilerii ale aristocrației a fost fondată de Prințesa Lubomirska, condusă mai târziu
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
fost descrise în 1786 de Paweł Biretowski, iar în 1774 de Jan Chryzostom Simon. Sfârșitul secolului al XVIII-lea a marcat începutul industriei votcii în Polonia (partea estică a Poloniei era pe atunci parte a Imperiului Rus). Votcile produse de nobilime și cler deveniseră un produs în masă. Prima distilerie industrială a fost fondată în 1782 în Liov de Jan Baczewski. El a fost ulterior urmat de Jakub Haberfeld, care în 1804 a pus bazele unei fabrici la Oświęcim, și de
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]