386 matches
-
apare la periferia ariei de ablație uneori este dificil să apreciem țesutul tumoral restant. Acest inel de hiperemie reactivă trebuie să aibă grosime uniformă și să nu depășească 2-3 mm grosime. În unele cazuri pot fi vizibile zone de captare nodulară sau în formă de pană la periferia leziunii, care însă nu au semnificația de țesut tumoral restant, ci sunt șunturi arterioportale iatrogene [78]. În plus, în cursul RFA se generează mici bule de gaz, care pot fi observate pe examinarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
și MUC5AC, iar o treime din leziuni pot exprima p53. Aceasta din urmă, se exprimă însă mult mai intens în leziunile displazice (BilIN) și în carcinoame [6]. COLANGIOCARCINOMUL MACROSCOPIA După aspectul macroscopic, colangiocarcinomul se clasifică în trei forme principale: tipul nodular, tipul infiltrativ periductal și tipul cu creștere intraductală. Există adesea și forme mixte. La nivelul ductelor biliare mici și a ductulilor este mai frecvent întâlnit tipul nodular („mass forming”). La nivelul ductelor biliare mari si perihilar, se întâlnesc toate tipurile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
COLANGIOCARCINOMUL MACROSCOPIA După aspectul macroscopic, colangiocarcinomul se clasifică în trei forme principale: tipul nodular, tipul infiltrativ periductal și tipul cu creștere intraductală. Există adesea și forme mixte. La nivelul ductelor biliare mici și a ductulilor este mai frecvent întâlnit tipul nodular („mass forming”). La nivelul ductelor biliare mari si perihilar, se întâlnesc toate tipurile macroscopice de colangiocarcinom. În stadiile avansate tumorile iau de obicei un aspect multinodular, cu noduli mari, de talie diferită, adesea coalescenți, cu zone de necroză centrală si
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
de 50% pe cale biliara [25];astfel, în faza tardivă se poate realiza și examinarea cu contrast a arborelui biliar [21]. În faza hepatobiliară, Primovistul este captat atât de hepatocitele normale, cât și de leziunile focale de origine hepatocitară (adenom, hiperplazie nodulara focala, noduli de regenerare, noduli displazici, hepatocarcinom bine diferențiat). Este posibilă astfel diferențierea leziunilor ce conțin hepatocite față de leziunile fără hepatocite (metastaze, chisturi, hemangioame, abcese) care rămân necaptante în faza hepatocelulară [18] (fig. 62). DIAGNOSTIC ȘI EVALUARE PRETERAPEUTICĂ Înainte de inițierea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
încarcă heterogen [3]. Tipul difuz al CHC Constituie până la 13% din cazurile de hepatocarcinom. Apare sub forma unor tumori hepatice extinse, heterogene, asociind tromboza tumorala a sistemului venos portal și niveluri serice crescute ale alfa-fetoproteinei. Aceste tumori prezintă încărcare precoce nodulara sau difuza, cu spălare în fazele tardive [3]. Carcinomul hepatocelular fibrolamelar Este un subtip mai puțin frecvent al CHC (< 10% din CHC), care apare în primul rând la tineri (vârsta medie de apariție fiind 23 de ani), pe ficat normal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
este recomandată pentru diagnostic și stadializare. În faza arterială CHC fibrolamelar se încarcă heterogen, devenind hipocaptant în faza portală și parenchimatoasa [51]. Cicatricea centrală poate fi necaptantă sau se poate încărca pe secvențele tardive [1]. Diferențierea CHC fibrolamelar de hiperplazia nodulara focala se face pe baza dimensiunilor (în general CHC fibrolamelar măsoară > 5 cm), prezenței calcificărilor și încărcării heterogene la examenul dinamic (mai frecvente în CHC fibrolamelar), invaziei vasculare sau biliare (prezente în CHC fibrolamelar) [1] și, în principal, pe baza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
dislocuiesc structurile hepatice proprii și chiar organele învecinate (în cazul dimensiunilor foarte mari) dar nu invadează vasele hepatice proprii. Starea generală a pacientului este bună, tumorile fiind adesea descoperite întâmplător. Cele mai frecvente tumori hepatice benigne sunt chistele, hemangioamele, hiperplazia nodulară focală și adenoamele (tabelul 26). CHISTELE HEPATICE Descoperite accidental, majoritatea asimptomatice, cu o frecvență citată în literatură în creștere, în funcție de tehnicile imagistice utilizate de la 3,4% [3] la 14,5% [4], pot fi unice sau multiple, cu dimensiuni variabile, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
în cazul hemangioamelor arterializate sau a celor care conțin șunturi arterio-venoase. În aceste situații diferențierea față de o tumoră malignă este dificilă și impune efectuarea altor proceduri diagnostice, eventual urmărire și măsurare a tumorii la intervale scurte de timp. HIPERPLAZIA FOCALĂ NODULARĂ (HFN) HNF reprezintă 8% din leziunile primare hepatice și este a doua cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului, după hemangiom. Prevalența sa este citată în literatură la aproximativ 0,9% [6]. Este o tumoră dezvoltată pe fondul unei malformații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
o soluție recomandată. În formele cronicizate, se procedează la toracotomie cu decorticare pleuro-pulmonară. Splenoza pleurală Splenoza toracică definește autotransplantarea țesutului splenic în cavitatea pleurală, dar și în cavitatea peritoneală (O’Connor, 1998) [15]. Țesutul splenic crește și ia o formă nodulară. Este o entitate extrem de rară în torace, de regulă este asimptomatică și ridică probleme de diagnostic diferențial cu tumorile pulmonare și pleurale. În antecedentele pacientului există întotdeauna un traumatism sever toraco-abdominal cu ruptură de splină, sau splenectomie. Investigațiile uzuale (radiografie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
la tratament nodulul scade în dimensiuni [46]. O creștere în dimensiuni a nodulului tratat poate indica prezența hemoragiei intratumorale sau recurența tumorală [47,48]. Examinarea RM cu contrast detectează în cazul recurențelor după radiofrecvență (RFA) și chemoembolizare transarterială (TACE) hipercaptare nodulară și/sau hipercaptare periferică neregulată [46-48]. Protocolul recomandat este o evaluare imagistică (preferabil RM) la 1 lună după RFA/TACE, apoi de trei ori/an în primul an, două-trei ori/an în al doilea an, apoi de două ori/an
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
de 1 cm, asociind neregularități parietale sau aspect asimetric și hipercaptare în timp arterial - captare care persistă sau rămâne similară parenchimul hepatic în timp porto-venos - ridică suspiciunea de malignitate [5,11,13]. La examinarea RM, peretele colecistic tumoral este îngroșat nodular, focal sau difuz, având semnal modificat, hipo-izosemnal T1 și moderat hipersemnal T2, cu pierderea stratificării normale parietale [11,14]. Și în aceste tipuri de tumori, invazia parenchimului hepatic poate fi evidențiată prin examinarea RM [11,14] (fig. 221). Analiza modului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
are un singur strat muscular. În plus, țesutul conjunctiv perimuscular al colecistului se continuă cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic [45]. Criteriile CT pentru fiecare categorie T sunt următoarele [41-43]:T1 - leziune polipoidă fără îngroșare focală a peretelui colecistului;T2 - leziune nodulară sau sesilă asociată cu îngroșarea focală a peretelui colecistului la locul de implantare a tumorii, cu evidențierea prezenței unui plan fin grăsos de delimitare față de organele adiacente;T3 - tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și invadează direct ficatul pe o distanță
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
tumora invadează direct ficatul pe o distanță de peste 2 cm, invadează trunchiul venei porte sau artera hepatică, sau invadează mai multe structuri sau organe extrahepatice. Conform unui studiu publicat în 2008 de un grup de cercetători din Seul [43], leziunile nodulare sau plate cu captare a substanței de contrast la nivelul mucoasei sau îngroșare focală a stratului intern al peretelui colecistului, care captează substanța de contrast, cu evidențierea netă a stratului extern hipocaptant, se încadrează în categoria T1. Aceiași autori includ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
mai mult de 6 cm [23]. Caracterele hepatomegaliei depind nu numai de dimensiuni, ci și de rata de creștere, caracterul uni sau multicentric tumoral,prezența sau absența invaziei vasculare [25]. Hepatomegalia poate fi globală sau circumscrisă, cu suprafață regulată sau nodulară, nu totdeauna sensibilă, cu margine ascuțită la cirotici, consistență dură, cartilaginoasă. La palpare se poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
a nivelului AFP. Biologic se semnalează creșterea descarboxiprotrombinei, a neurotensinei și transcobalaminei. Examenul radiologic pe gol poate evidenția calcificări în aria tumorală, ultrasonografic ecogenitate mixtă, cu zonă centrală hipoecoică, iar examenul RMN arată o cicatrice centrală, asemănătoare celei din hiperplazia nodulară focală. Limfadenopatia regională este prezentă în 50% dintre cazuri, metastazele sunt rare, dar sunt posibile inclusiv cele pulmonare și carcinomatoza peritoneală. Leziunea este în general unică și limitată la un lob, mai frecvent cel stâng, iar carcinomul fibrolamelar este rezecabil
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
caz de limfangiom a fost descris în 1995 de Kim la un copil de 6 luni cu dispnee la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară sau multifocală [151
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
6 luni cu dispnee la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară sau multifocală [151]. Apare de obicei la adulți peste 60 de ani [32, 63, 99] și este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară sau multifocală [151]. Apare de obicei la adulți peste 60 de ani [32, 63, 99] și este asimptomatică [66]. Amiloidul nodular rezecat chirurgical este considerat vindecat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară sau multifocală [151]. Apare de obicei la adulți peste 60 de ani [32, 63, 99] și este asimptomatică [66]. Amiloidul nodular rezecat chirurgical este considerat vindecat. Pacienții trebuie însă urmăriți periodic pe termen lung pentru depistarea unei eventuale asocieri cu mielomul multiplu, macroglobulinemie sau limfom malign [98]. Pseudotumorile inflamatorii Sinonime: histiocitom, granulom cu celule plasmatice, fibroxantom, xantofibrom, granulom cu celule „mast
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
negative pentru vimentină, desmină, actină și S-100 [124]. Timoamele pulmonare au indicație chirurgicală de principiu; rezecția chirurgicală a timoamelor localizate pare a fi curativă. Timoamele extensive nerezecabile au indicație de radioterapie [151]. Pseudolimfomul Sinonim: tumoră limfoidă asociată bronșiilor, hiperplazie nodulară limfoidă. A fost considerată multă vreme tumoră benignă pulmonară - se prezintă de obicei ca un nodul pulmonar asimptomatic. Studii imunohistochimice, moleculare și citogenetice au demonstrrat că aceste tumori sunt de fapt limfoame primare cu celule B, de grad scăzut, ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rezecție este indicat atunci când este posibil [179]. Ovarectomia poate fi urmată de regresia tumorilor pulmonare. Demonstrarea existenței receptorilor tumorali pentru progesteron și estrogen [75] a oferit baza științifică necesară manipulării hormonale [73]. Limfangioleiomiomatoza pulmonară Sinonim: limfangiomiomatoza. Reprezintă „o proliferare neregulată, nodulară sau laminară «irațională» a mușchiului neted în toate componentele pulmonare” [27]. Proliferarea progresivă a musculaturii netede duce la obstrucția căilor aeriene mici, a vaselor și limfaticelor mici pulmonare. În timp parenchimul pulmonar se transformă chistic, ceea ce conferă aspectul imagistic caracteristic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
se instalează insuficiența respiratorie; pacientele mai pot prezenta ascită chiloasă și edem limfatic al membrelor pelvine [68]. Radiologic se descrie aspect reticulonodular al parenchimului pulmonar; în stadiile avansate aspectul este de „fagure de miere”. Alte aspecte pot fi infiltratele pulmonare nodulare și revărsatele pleurale [68]. Imunohistochimic în limfangioleiomiomatoză celulele sunt pozitive la actina musculară specifică, dar și la melanina neagră umană (marker de melanogeneză) [16] - semnificația acestui fapt nefiind încă elucidată. Localizările extrapulmonare sunt rare și cuprind ganglionii limfatici mediastinali, retroperitoneali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
capilare cu pereți subțiri care proliferează difuz și agresiv în interstițiul pulmonar, în jurul și în interiorul vaselor pulmonare și căilor aeriene mici [168]. Pacienții prezintă hipertensiune pulmonară care duce lent progresiv la insuficiență cardiacă dreaptă. Radiologic se descrie aspect reticular și nodular al câmpurilor pulmonare [151]. Singurul tratament eficient este transplantul pulmonar bilateral [41], transplantul unilateral nefiind indicat [36]. Tumora chistică fibrohistiocitică Tumora este extrem de rară la plămâni, ea dezvoltându-se cu aceleași caracteristici histologice la nivelul dermului unde este denumită histiocitom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Identificarea corectă a naturii benigne sau maligne a leziunilor focale hepatice este una dintre cele mai importante probleme la pacienții cirotici. Leziuni nodulare sunt descoperite frecvent la pacienții incluși într-un program de screening ecografic. Progresele înregistrate în ultimii ani în tehnologia ecografică au făcut ca aceste leziuni să fie descoperite în stadii incipiente. Cu toate descoperirile făcute în imagistica hepatică, stabilirea corectă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
mult mai agresivă [14]. În al treilea rând, CHC apare uneori la pacienții cu boli hepatice cronice înaintea dezvoltării cirozei. La acești pacienți riscul de dezvoltare al CHC este mai mic decât la cei cirotici, ceea ce impune ca o leziune nodulară nou descoperită, chiar dacă este hipervasculară, să fie biopsiată. Un al patrulea element care justifică efectuarea unei biopsii hepatice pre transplant se referă la importanța aprecierii gradului de diferențiere tumorală și de invazie vasculară. Există dovezi clare că diferențierea tumorală a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]