1,105 matches
-
care-mi plăceau cel mai mult: caprimulgul, furtunarul și bufnița. Ciocănitoarea cu aripi aurii, papagalul de Carolina și tanagra stacojie erau acum înșirate lângă perete, prăfuite, și mă întrebam unde să le pun. Fără celelalte, acestea nu mai aveau nici o noimă. M-am uitat prin cameră și am observat că Rosemary așezase papagalii de Meissen la cele două extremități ale biroului și m-am ridicat să-i pun unul lângă altul. Arătau mai bine așa. Apoi m-am gândit că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu-avânt! Acesta-i un alt slogan pe care l-am învățat de la vărul Hesh, alte patru versuri de poezie menită să-mi aprofundeze înțelegerea nedreptăților suferite de noi... Indignarea, dezgustul inspirat de neevrei părinților mei începea să aibă o noimă: goiul avea pretenția că e mai cu moț, or, de fapt, noi le eram superiori lor din punct de vedere moral. Și superiori ne făceau tocmai ura și disprețul cu care ne blagosloveau din plin! Dar cum rămâne cu disprețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
inconștientul nu știe decât să tânjească. Și să tânjească! Și să TÂNJEASCĂ! Ah, Freud, cât de bine știu totul! Asta are un cur mișto, dar e prea vorbăreață. Astălaltă, pe de altă parte, nu vorbește deloc, în nici un caz cu noimă - dar, măiculiță, ce bine știe s-o sugă! Ce meseriașă într-ale pulii! Iar dincoace e o bomboană de fetișcană, cu cele mai moi, cele mai roz, cele mai impresionante sfârcuri pe care le-am ținut vreodată în gură, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
acea revelație arhimedică. Strada Ulmului... păi, atunci... sunt ulmi! Ce simplu! Vreau să spun că nu-ți trebuie un IQ de o sută cincizeci și opt de puncte, nu trebuie să fii un geniu pentru ca lumea asta să aibă o noimă. E-atât de simplu, zău! Pentru viața mea a fost un week-end memorabil, echivalentul, aș zice eu, al trecerii omului prin toată Epoca de Piatră, dacă ar fi să-l raportez la istoria omenirii. De fiecare dată când domnul Campbell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mă pot mândri? Pe lumea asta ar trebui să zburde niște plozi care să-mi semene! De ce nu? De ce să aibă odrasle orice ștunk care posedă un geam pictat și un garaj, iar eu să n-am? N-are nici o noimă! Gândește-te și tu, s-a ajuns deja la jumătatea cursei și eu tot la linia de start sunt - eu, care mi-am lepădat primul scutecele și m-am echipat de concurs! care am un IQ de o sută cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe care un client care stătuse acolo înaintea mea o uitase sau o lăsase pe locul „meu“. Pe pagină, bătute la mașină într-un singur paragraf compact, scris la un rând, erau nouăsprezece fraze care, luate împreună, nu aveau nici o noimă. Deși nicăieri nu apăreau numele autorului, nici pe față, nici pe verso, am presupus că cele circa patru sute de cuvinte or fi opera vreunui avangardist din cartier, pasionat de scrisul „experimental“ sau de „dicteul automat“. Pagina asta era, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vilele din Primăverii și năravurile. Emanații Revoluției din ’89 au repetat scenariul: au înhățat de la comuniști tot ce era mai rău, duhul vilelor n-a murit. Sindromul Huta Certeze mă face să cred că Revoluțiile și alegerile libere își pierd noima câtă vreme omul „simplu” nu e decât caricatura stăpânului. Momâniatc "Momânia" Așa ar trebui să se numească această țară, Momânia, și nu România, pentru că divinitatea ei tutelară este Momos, zeița deriziunii, a batjocurii, a zeflemelii la vechii greci. Pe plaiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
facă ce au de făcut. Fiecare dintre noi, așa cum are un bagaj genetic, așa cum se conduce după un set de norme, este înzestrat cu un set de noime. Într-un anume interval al vieții sale, omul e capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se conduce după un set de norme, este înzestrat cu un set de noime. Într-un anume interval al vieții sale, omul e capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi când cele mai simple activități zilnice par grotești, absurde sau perfect inutile - darmite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
un set de noime. Într-un anume interval al vieții sale, omul e capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi când cele mai simple activități zilnice par grotești, absurde sau perfect inutile - darmite să creezi, să conduci, să organizezi ceva. O zi pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi când cele mai simple activități zilnice par grotești, absurde sau perfect inutile - darmite să creezi, să conduci, să organizezi ceva. O zi pe care demonul Dejavu te face să crezi că ai mai trăit-o de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și că totul e în altă parte. Și, bineînțeles, nu e așa: totul e de scris, totul e de spus, dar tu nu mai știi încotro să te uiți. Pe măsură ce ne rostogolim prin timp cu globul pământesc, intervalul dătător de noimă scade. Astăzi, un om nu mai poate comunica eficient cu lumea mai mult de câțiva ani din viață, sub zece. Setul său de noime se epuizează rapid și, în cazurile grave, omul se agață cu disperare de norme. E momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
rapid și, în cazurile grave, omul se agață cu disperare de norme. E momentul în care pe un asemenea ins nu-ți mai vine nici măcar să-l contrazici. Prostia omenească e un spectacol înduioșător, pe lângă opintirea sinistră în norma fără noimă. În sport e simplu, carnea îți spune când trebuie să lași și pe alții. Cu pixul, e mai rău, îți hrănește impresia că poți să-l ții în mână până când paralizezi... Juzii corupțitc "Juzii corup]i" Alaiul de pesediști, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
înfierarea corupției din România. Presiunile politice de tip comunist asupra Justiției, atât de familiare Occidentului, nu mai sunt nici necesare, nici la modă: acum, actul de justiție îl alterează Justiția însăși, după propriul cherem. Orice demers anticorupție e lipsit de noimă și speranță în această țară câtă vreme cei care împart dreptatea, judecătorii, nu sunt supuși unei legi eficiente care să-i pedepsească prompt și mult mai aspru decât pe un simplu cetățean pentru folosirea legilor ca mijloace de profit. Timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de politică n-a făcut cu adevărat politică. N-au pătruns în substanța ei grea, n-au fost răniți, consumați până la durere, nu i-au înțeles rigorile și limitele. De aceea, le este imposibil să accepte că un politician are noimă, dacă o are, numai un anumit număr de ani, după care e bine să se retragă singur, înainte de a-l scuipa viața în margine - singurul lucru bun pe care l-am auzit de la Băsescu de lungă vreme încoace este hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lebedelor. Arta a început pe pereții peșterilor, la primele sunete articulate scoase în jurul focului, și va ajunge la imense holograme proiectate pe vârfurile munților sau în spațiul cosmic. Lumea, viața nu sunt omogene, nici izotrope. Nu orice segment existențial are noimă. Dimpotrivă, există zone aride, deșerturi de sens în curgerea lumii, vieții. Noima se găsește doar în nodurile rețelei. De acolo iradiază spre rest. Aceste noduri pot fi domestice, de crescătorie, atunci când sunt produse de om în mod deliberat, sau sălbatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în jurul focului, și va ajunge la imense holograme proiectate pe vârfurile munților sau în spațiul cosmic. Lumea, viața nu sunt omogene, nici izotrope. Nu orice segment existențial are noimă. Dimpotrivă, există zone aride, deșerturi de sens în curgerea lumii, vieții. Noima se găsește doar în nodurile rețelei. De acolo iradiază spre rest. Aceste noduri pot fi domestice, de crescătorie, atunci când sunt produse de om în mod deliberat, sau sălbatice, atunci când le naște natura sau omul în mod inconștient. Un vers din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
-l considere un poet mai mare decât este. Nu știu ce-aș putea să fac! Cel mult să-i rog să mai citească o dată. Răsfoiesc voluminoasele volume de lux Humanitas, Nichita Stănescu, Opera poetică, și găsesc hectare de cuvinte fără noimă, șiruri căznite, versificații mecanice, de dragul rimei, gen Păunescu în degringoladă, o obscuritate câtuși de puțin fertilă, menită să înfășoare nimicul, un vid de simțire poetică. Am aceeași senzație de stinghereală ca lângă o frigidă care mimează cu sârguință disperată orgasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Din Jurassic Park în Dracula Park 25 Imunitate pentru crimă? 29 Singurătatea Americii 34 Baronii NATO 38 Pâinea lui Dumnezeu 43 Marea Ciordeală 45 Menstruație la cap 48 Săraci lipiți ecranului 53 Sindromul Huta Certeze 58 Momânia 62 Normă și noimă 66 Juzii corupți 68 Timpul nerușinării 72 Prof. univ. dr. Beuran - Elena Ceaușescu la pătrat 77 Cultura ca pistol-mitralieră 82 Certificat de înger pentru Dracu 86 Non omnis moriar 92 Aiudul de lângă MTV 94 Omul care este 98 Poetul Președintelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
găsit un teanc subțirel de bancnote. Erau zece hârtii de o sută de lei, expediate prin mandat telegrafic de pe vârful Caraiman, când îngerii au profitat de ninsoare și de vântul dinspre nord. De fapt, toate s-au petrecut cu o noimă, la vremea lor. Dacă Matei nu s-ar fi născut (iar „copilul care a ieșit din ou a întrecut toți parametrii tehnici ai unui Rolls-Royce sau ai unui Maseratti“, cf. cap. 8), tata și-ar fi cumpărat o mașină. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cercul cunoștințelor tale și să-l fi întâlnit în cele mai obișnuite împrejurări. Nu demult își făcuse un abonament la Revista de Criminologie (o greșeală costisitoare, fiindcă nu conținea nimic care să-i fie de folos) dar, printre tabelele fără noimă și articolele greu de priceput, dăduse peste niște date statistice captivantă: majoritatea covârșitoare a victimelor cunosc persoana care le ucide. Nu sunt ucise de străini, ci de prieteni, familie, colegi de serviciu. Mamele își ucid copiii, soții își ucid nevestele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
peste secretele mele și intimitatea mea... - Să știu că sînt În tine nu compensează faptul de a ști că ești În mine, argumentă Niña Carmen cu seninătate. Libertatea mea e cea care mă neliniștește, nu a ta. - N-are nici o noimă ce spui. - Ba are, pentru mine... Și eu hotărăsc. Tocmai am Împlinit douăzeci și unu de ani și nu vreau ca Într-o zi, la vreo șaizeci și ceva, poate, să mă opresc și să mă gîndesc la viața mea, descoperind mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să pară un dans de pe Lună, unde cântărești patru sute de kile. Partea tristă e tipul în uniformă de poliester mixt care mânuiește ascensorul și căruia îi scapă întreaga idee a viitorului. Tot hazul mișcării mișcării, tot, tot n-are nici o noimă pentru el, și tipul se uită la noi de parcă am fi cățelușii ăia pe care-i vezi în spatele vitrinei pet-shopurilor din mallurile de periferie. De parcă am fi cățelușii ăia cu secreții galbene la ochi și la gaura curului, care știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dar era altceva, cu totul altceva, atunci nu se gîndea că va fi vreodată puternic, dar cînd a devenit s-a străduit să ascundă cît a putut de mult acest secret. De aceea, aparent, lua măsuri bizare, dădea dispoziții fără noimă pentru cei care le primeau, păstrînd pentru el, cu avariție, cu gelozie, înțelesul acestora. Și ținea atît de mult la acest fel de a lucra, încît nu dădea nimănui nici o explicație, zicîndu-și și spunîndu-le celor care îndrăzneau să o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o nesfârșită uimire. Ofensată, ea părăsi încăperea și se repezi în biroul colegei care-i anunțase moartea Rebecăi. La rândul ei, spre stupefacția Luanei, aceasta părea că habar n-are despre ce vorbește. Ba chiar o îngrijorară vorbele lipsite de noimă. Doamna Noia simți că turbează. De ce o luau toți de proastă? La ce bun insistau să facă uitată o realitate peste care ea, în fapt, arătase că trecuse destul de ușor? Și de ce, naiba, Radu bântuia fabrica și nu era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]