243 matches
-
piept. Sute de spade spaniole îl țintesc pe Zamoro care spune: “Loviți,!...Și pentru ca să mori, Gusmano, învață tu de la mine!” (Colpite!...Ed a morir,,Gusmano, impara tu da me). Gusmano însă cere că Zamoro să fie iertat (Io del mio Nome odo la voce, voce che impone di... pardonar). Mai mult, Gusmano binecuvântează unirea dintre cei doi îndrăgostiți. Asistență părăsește scenă în timp ce Alvaro, singur, isi plânge fiul ucis. Principalele pagini din opera Alzira Aria Un Încă, eccesso orribile din Prolog Rol
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi spune Giovannei să-l facă ieșit pe Duce pe la terasă. Înainte de a se despărți, cei doi schimba cuvinte înflăcărate de amor. Rămasă singură Gilda evocă numele celui iubit după care se retrage în camera ei de la primul etaj (Caro nome che îl mio cor ...). Fără ca Gilda să-i fi remarcat, Borsa, Ceprano și Marullo împreună cu alți curteni se adună lângă zidul casei lui Rigoletto. Ei o cred pe Gilda amantă bufonului și intenționează să o răpească pentru a se răzbuna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
el toate femeile sunt la fel și că este dezgustat de soții geloși. Aria Pari siamo - din actul I, scena 2 Rezumat : După ce l-a întâlnit pe Sparafucile, un asasin plătit, Rigoletto face o paralelă între îndeletnicirile lor. Aria Caro nome - din actul I, scena 2 Rezuamat : După întâlnirea cu Ducele deghizat în student sărac, Gilda își exprimă sentimentele de dragoste pentru acesta. Cabaletta Possente amor mi chiama pentru aria Ella mi fu răpită! Rezumat : Curtenii îi aduc la cunoștință că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Adesea considerată ca fiind prima lucrare de maturitate a compozitorului, descoperirea recentă a unei partituri olografe a operei Stiffelio, a plasat opera Rigoletto întro nouă lumină, deoarece ea a fost precedată de aceasta. În fapt melodia din aria Gildei, Caro nome, a fost dedicată inițial eroinei din Stiffelio, Lină. Astăzi cercetătorii examinează și compară în continuare cele două partituri pentru a pătrunde mai adânc în procesul de creație al compozitorului. Chiar dacă opiniile favorabile ale criticilor referitoare la Stiffelio au marcat o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îndrăgostit. Monforte surprinde conversația și declară că el este cel care o ordonat eliberarea lui Arrigo. După ce le cere Ducesei și celorlalți prezenți să părăsească piața, îl interoghează pe Arrigo asupra numelui de familie al acestuia (Qual e îl tuo nome?). Arrigo răspunde într o manieră echivoca și într-o pornire de mânie îi spune lui Monforte că îl urăște. Guvernatorul în schimb îi propune lui Arigo să intre în serviciul Franței. Arrigo respinge cu indignare oferta, iar Monforte, după ce încearcă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mulțimea pleacă din piață, apare Fiesco, jelind moartea fiicei sale și blestemând pe cel care a sedus-o (Îl lacerato spirito). Fără să știe nimic despre moartea Mariei, Boccanegra încearcă să se împace cu Fiesco (Suona ogni labbro îl mio nome). Acesta pune drept condiție pentru o eventuală reconciliere că fiica Mariei să-i fie încredințată, dar Boccanegra îl informează că fiica sa a dispărut de la Pisa, după moartea femeii care o avea în grija și pe care fata o jelise
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru patria ei și dragostea pentru omul iubit. Ritorna vincitor!, Ritorna vincitor! E dal mio labbro uscì l'empia parolă! Vincitor del padre mio di lui Che impugna l'armi per me Per ridonarmi una patria, Una reggia e îl nome illustre Che qui celar m'è forza! Vincitor de'miei fratelli ond'io lo vegga, Ținto del sangue amato, Trionfar nel plauso dell'Egizie coorti! E dietro îl carro, Un Re, mio padre di catene avvinto! Al seno d'un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
desfășurare : Un hol la parterul castelului Rezumat : Iago mărturisește crezul diabolic al vieții sale: să facă rău! Credo în un Dio crudel, Credo în un Dio crudel che m'ha creațo simile a sè 425 e che nell'ira io nomo. Dalla viltà d'un germe o d'un atomo vile son nato. Son scellerato perchè son uomo; e sento îl fango originario în me. Sì! Questa è la mia fè! Credo con fermo cuor, siccome crede la vedovella al tempio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Distendi sul mio letto la mia candida veste nuziale. Senti! Se pria di te morire dovessi Mi seppellisci con un di quei veli. Son mesta tanto, tanto. 429 Mia madre aveva una povera ancella Innamorate w bella; Era îl suo nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
timp-spațiu în poezia mea”. SCRIERI: Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu, Roma, 1957; Linguaggio di Ungaretti, Florența, 1959; La mess’in scena in Montale, Roma, 1959; Il tempo mitico di Quasimodo, Roma; Introduzione alla letteratura romena, Roma, 1971; Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi, Roma, 1976; Significato della Madonna di Raffaello nella poesia di Eminescu, Roma, 1982; Le traduzioni d’opere letterarie romene in italiano. 1900-1989 (în colaborare cu Ion Chiriță), Roma, 1990; Studi di lingua e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
Eminescu, Roma, 1982; Le traduzioni d’opere letterarie romene in italiano. 1900-1989 (în colaborare cu Ion Chiriță), Roma, 1990; Studi di lingua e letteratura romena, Roma, 1992. Traduceri: Ion Caraion, Lacrime perpendicolari, Roma, 1994. Repere bibliografice: George Muntean, „Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi”, RITL, 1976, 4; Gheorghe Carageani, Testamentul unui romanist, RL, 1998, 9; Manolescu, Enciclopedia, 371-372. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
definitivo: Croce ritiene che la parolă "stato" indichi, da un punto di vista logico, nient'altro che uno pseudoconcetto, una "rappresentazione generale" priva di quei caratteri di espressività, universalità e concretezza propri del concetto puro, unica vera realtà. Solo un nome, quindi, uno strumento operativo, un espediente pratico foggiato dal pensiero al semplice scopo di economizzare. Per questo esso non può contrapporsi alle singole e concrete azioni individuali - che sono, si rammenti, atto creativo - e porsi, rispetto a queste come un
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
libri, né anche nel capitolo sulla volontà în cui sapevo bensì di dissentire da te. Bașta, ne discorreremo a voce. Mă tu non vorrai fărmi îl torțo di attribuirmi una polemică personale contro di te dove non facevo îl tuo nome"10. E' curioso che questa lettera termini con un "Riamami sempre" în cui l'enfasi affettiva tende proprio a celare la gravità della polemică. Și giunge così, tra divergenze filosofiche sempre più acute e momenti di abbandono affettivo, alla fine
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
attraverso l'onta e îl dolore, și crea faticosamente îl bene e îl vero, e, attraverso la distruzione della felicità individuale, și crea una serenità dolorosa, che sarà anche felicità, mă che quasi și sdegna di essere chiamata con questo nome che le suona troppo idillico"23. La pubblicazione dell'articolo di Croce mise a rumore îl piccolo mondo filosofico italiano. I non idealiști s'illusero che la rottura tra Croce e Gentile segnasse l'inizio della liquidazione dell'idealismo, mentre
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
di grosso usbergo contro le lusinghe della Circe di modă. Sicché, quando îl fatto accadde e comparve quel nuovo irrazionalismo, un mișto di vecchia speculazione teologica e di decadentismo, tra lo stil dei moderni e îl sermon prisco, sotto îl nome di "idealismo attuale", egli ne provò non piccolo stupore, mă pure non mise tempo în mezzo a censurarlo nel suo principio e nelle sue conseguenze e ad ammonire che și entrava în una cattiva via. Comunque, ora, dopo tânte vicende
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
sbarcare ad Algeri nel maggio 1943, dove creò, con îl generale Henri Giraud, îl Comitato francese di Liberazione nazionale (CFLN), per unificare la direzione dell'Impero liberato e ne fu presto al comando. Nel giugno 1944 îl CFLN prende îl nome di "Governo provvisorio della Repubblica francese" (GPRF) ed arriva a Parigi nel settembre 1944. Con la Liberazione, de Gaulle, riconobbe îl diritto di voto alle donne francesi ed avviò varie riforme, dalla nazionalizzazione all'istituzione di un sistema di sicurezza
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
titlu era „scrib purtător de baston”, care conferea dreptul de a îndeplini funcții executive la curtea faraonului; pe această poziție, scribul era socotit ca făcând parte din „corpul regenților regali” și putea fi oricând numit guvernator de oraș sau de nomă imperială. Cei mai competenți și mai fideli scribi purtători de baston puteau accede la un titlu și mai înalt: „căpetenie a secretului”. Faraonul avea astfel de căpetenii care erau „secretarii” săi și care alcătuiau Sfatul Regal. Începând cu Dinastia a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să eclipseze titlurile nobiliare ereditare- cu excepția celui de faraon. S-a înființat și titlul-funcție hatia, care desemna un „principe-cancelar” ales de faraon dintre cei zece scribi, secretari ai Sfatului Regal. Ulterior, s-au constituit structuri administrativ-nobiliare similare la nivelul fiecărei nome imperiale. În Dinastia a IV-a a apărut titlul de vizir. De exemplu, vestitul Imhotep nu a fost vizirul faraonului Djoser, cum se crede, întrucât funcția nu exista; era însă mare preot la Heliopolis, care însemna „Cel mai mare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar a încurajat existența unei opoziții. A mai amețit-o un pic, dar nu după multă vreme, după nășirea Frontului Salvării Naționale, a părĂ‑ sit sau a fost obligat să iasă din Front. Mi-amintesc ce caraghios era Tovarășul Take - nome de guerre, de ilegalist comunist -, când intra în marea sală de conferințe de la Intercontinental. Scund și cam rotofei, cu teniși în picioare și cu cască metalică pe cap, gardat, de patru haidamaci cu kalașnikovuri, pășea eroic, țanțoș, de parcă tocmai venea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ziua îndrăgostiților japonezii devin romantici. De fapt, femeile sunt cele care inițiază gesturi tandre: sunt foarte drăguțe, dulci, calde, oferind ciocolată bărbaților cunoscuți, colegi de muncă, prieteni și soți. „Hinamatsuri” (sărbătoarea fetițelor) 3 martie. Este un festival tradițional numit și „Nomo no sekku”, adică „festivalul piersicuțelor”. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care înfloresc încă din ianuarie. Piersicul este considerat un copac magic care alungă demonii, simbolizând puterea și regenerarea. Sărbătoare are loc în cea de-a treia zi a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Facultatea de Medicină din Paris, făcând stagii ca extern la Spitalele Saint - Denis și Saint - Louis, iar în 1865, la Hotel Dieu, în serviciul dr. Barth. La 5 iunie 1866 i se acordă de către Facultatea de Medicină din Paris, „Au nome de l’Empereur ” diploma de „Docteur en Medicine “. Reîntors în țară, obține, la 30 august 1866, „Certificatul de liberă practică a medicinii în România ”, sub semnătura lui V.A. Urechia, în calitate de ministru și a lui Carol Davila, directorul Școlii Naționale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
affacciarsi un dubbio ancor più radicale, tale da învestire la liceità stessa del concetto di identità, sempre più spesso attorniato dal sospetto di essere ambiguo o scarsamente significativo 2. "Anche l'identità dipende", scrive Francesco Remotti, "dipende non solo dal nome, mă da un insieme di atteggiamenti e di scelte", più che "inerireall'essenza di un oggetto"; da qui, dunque, la necessità di "abbandonare la visione essenzialista e fissista dell'identità, per adottarne invece una di tipo convenzionalistico"3; o, se
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
scorrendo cioè della mera percezione iniziale di un'alterità alla sanzione finale di una differenza 23. All'inizio del racconto, infatti, la caratterizzazione etnică del Moro, nonostante l'apparente eloquenza dell'epiteto che lo designa (utilizzato tuttavia come un normale nome proprio)24, sembra neutralizzata - nelle parole del narratore Curzio cui îl racconto è delegato (secondo îl consueto meccanismo novellistico), come anche, si sospetta, nella prospettiva dell'autore - dall'assenza di qualunque riferimento a un'effettiva differenza razziale o religiosa. Anzi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
di lui în terza persona; non a caso del resto la princeps e le edd. antiche lo riportano costantemente con la maiuscola. Sull'onomastica della novella mi permetto di rinviare al mio Disdemona e îl Moro: îl destino în un nome e un nome mancato, "îl Nome nel testo", XVI (2014), pp. 369-78. 25 Șu cui cfr. F. Fanon, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996, p. 148. 26 J. P. Sartre, L'antisemitismo. Riflessioni sulla
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
terza persona; non a caso del resto la princeps e le edd. antiche lo riportano costantemente con la maiuscola. Sull'onomastica della novella mi permetto di rinviare al mio Disdemona e îl Moro: îl destino în un nome e un nome mancato, "îl Nome nel testo", XVI (2014), pp. 369-78. 25 Șu cui cfr. F. Fanon, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996, p. 148. 26 J. P. Sartre, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, Edizioni
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]