515 matches
-
rămâne doar o amintire, ești lacrima, regretul, pământul sângeriu, petalele ce mor, după o noapte de iubire? Ai putea fi vântul, veșnic schimbător, îndrăgostit de tot și de nimic, un dulce visător și rece și-arzător, însă, rămâne doar un nonșalant amic. Și dacă ești doar vântul, nestatornic și golit de sentimente, de ce te doare, când rece e sărutul, de ce refugiul îl găsești, în lacrimi și regrete. Și dacă ești doar puf de păpădie, doar fumul de țigară solitar, doar macul
SUFLET TRIST de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385104_a_386433]
-
merită atenție. Cam așa gândesc tinerii din generația actuală. Pe ei nu-i interesează cultura, ci modalitățile în care pot câștiga o mulțime de bani rapid. Chiar și bobocii de școală văd astfel de exemple la televizor și le spun nonșalant părinților că ei vor pleca departe de casă când vor deveni adulți, pentru că în România nu pot face prea mulți bani din muncă cinstită și ei nu vor să fie muritori de foame ca restul oamenilor. Poate că nici un sfert
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
Solomon de la Ierusalim unde au cerut să fie găzduiți? Faptul că decimarea Templierilor a fost săvârșită de Filip cel Frumos cu acceptul Papei Clement al V-lea (dar nu și la instigarea acestuia, cum vrea să creadă Dan Brown, ignorând nonșalant concluziile cercetătorilor) a generat un raționament simplu: membrii Ordinului au aflat un lucru Îngrozitor, ceva cumplit, o informație mai mult decât periculoasă, de-a dreptul mortală pentru Biserica Catolică. De aici prigonirea Templierilor și cursa nebună, Întinsă pe veacuri Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
tot periplul acestei cărți nu se lasă povestit, vîndut În cuvinte? De ce Îmi alunecă el de fiecare dată din mînă Într-o baie de spumă și se topește acolo Încet În insubstanțialitatea unei revelații? El e lumina care asediază cu nonșalantă toate capcanele și nu poate fi prinsă. E poezia. Iată, nu mă mai interesează ce așteptați voi de la mine. Nu mă mai interesează ce ați vrea să știți. Îmi permit libertatea de a-mi testa sub ochii voștri nebunia. Act
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să mergi drept înainte de parcă nu-ți poți imagina cum cineva ți-ar putea schimba traiectoria. Am observat că mi se alăturase unul din bodyguarzii lui Baby. Una din fetele crețe a spus ceva în urma noastră, dar am fluturat mâna nonșalant și am spus: —Jacques a spus că e OK, și am continuat să merg. Nu am fost urmăriți. La capătul scărilor am schimbat un zâmbet victorios cu însoțitorul meu și ne-am cumpărat amândoi bere, să sărbătorim succesul echipei noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în picioare, ca într-o scenă de film derulată înapoi, unde personajul după o explozie se ridică, în mod miraculos într-o singură bucată. —Bună, a spus, cu ambele mâini băgate în buzunarele de la jachetă, balansându-se pe călcâie, la fel de nonșalant ca și cum încă ar mai fi fost la expoziție. Nu te-ai grăbit deloc să vii acasă, nu-i așa? Nu mi-a plăcut niciodată să fiu subestimată. Tonul vocii mele era la fel de tăios ca un bisturiu. — Ești foarte norocos că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
altceva, mult mai grav. Respingându-l, tipa se luase practic de superba lui mustață răsucită pakistaneză, cu care el și întreaga lui familie se mândreau atât de mult. „Aș ieși cu tine, dar e slinoasă și pute”, îi declarase ea nonșalant. Abdulah înnebunise când auzise o asemenea jignire de la o tipă pe care o cunoscuse cu numai două săptămâni în urmă la magazinul de smochine. Cum își permitea? Dincolo de asta, însă, mustața lui, care pentru el și familia lui începând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
trotuarele alunecoase, curățate de zăpadă cu lopata, și a ajuns În dreptul reședinței St. Claire la cinci și jumătate - o Întârziere pe care Își Închipuia că mama sa ar fi aprobat-o. A așteptat pe treptele de la intrare cu ochii mijiți nonșalant, plănuindu-și amănunțit apariția. Va străbate fără grabă Încăperea spre doamna St. Claire și-i va spune, cu o intonație absolut adecvată, „Stimată doamnă St. Claire, Îmi pare teribil de rău că am Întârziat, dar camerista mea“ - aici se Împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
putea ierta imediat. — Păi... sigur. El a privit-o Încă o dată, după care și-a plecat ochii. Avea gene lungi. — Sunt groaznic, a zis trist. Sunt altfel. Nu știu de ce tot comit faux pas. Fiindcă nu-mi pasă, presupun. Apoi, nonșalant: Fumez prea mult. Am inima de tabac. Myra și-a imaginat o orgie de tutun de o noapte Întreagă, cu un Amory palid, Împleticindu-se din pricina nicotinei din plămâni. A scăpat un icnet slab. — O, Amory, nu mai fuma! O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se examineze În oglindă, dar chiar și dacă Închidea un ochi, nu putea vedea mai departe de rândul de butelii de după tejghea. — V’eau ceva so’id. Să mâncăm ceva... o salată. Și-a pus haina, Încercând să facă mișcări nonșalante, dar desprinderea de tejghea a fost prea mult pentru el și a căzut cu spatele pe un scaun. — Mergem la „Shanley’s“, a propus Carling, oferindu-i cotul. Cu ajutorul lui, Amory a reușit să-și pună În mișcare picioarele, atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Gottfried. Nu aici. Alex rupe mai multe oase decât Max Schmelling, și nu întotdeauna mai apuci să te duci înapoi în cabina ta la sfârșitul luptei. Mi-am împreunat mâinile la ceafă, m-am lăsat pe spate și am privit nonșalant în tavan: — Crede-mă pe cuvânt, Gottfried, albinuța asta nu e atât de proastă încât să nu vrea să facă exact ce-i spun eu să facă. Dacă îi spun eu să-i facă o felație judecătorului în văzul Curții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
decât o sticluță de băutură și cu un piept precum un sac plin cu nisip, sosi cu un carnețel și un creion și se așeză un pic mai departe de mine și Illmann, sugând o bomboană, cu picioarele încrucișate aproape nonșalant, aparent netulburat de priveliștea care se înfățișa în fața noastră. Preț de o clipă, Illmann se uită la el ca pentru a-l evalua și apoi dădu din cap înainte de a începe să descrie ceea ce vedea: — Adolescentă, zise el cu solemnitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din păcate, printr-o dureroasă stare de criză. Economică. Socială. Politică. Morală. E o lume care orbecăiește, părându-i-se că trăiește. E o lume a sub-culturii, a prostiei, a matrapazlâcului, a compromisului josnic, a lipsei de rușine, a încălcării nonșalante a normelor elementare de conduită... O lume comică, o lume jalnică. Iar dacă aceasta apare aici, în carte, este numai pentrucă acest înțelept și curajos scriitor știe că prin râsul său ( și al nostru ) el devine un salvator al demnității
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
vezi, Doamne, părăsim sectorul american: YOU ARE LEAVING THE AMERICAN SECTOR, VOUS SORTEZ DU SECTEUR AMÉRICAIN. Și ce dacă? Uite că se poate, șoptește vocea interioară, după ce a prins curaj. Ce folos că am plătit intrarea cu cardul bancar, semnând nonșalant pentru 25 de Euro (ce de bani: un sfert de salariu, înainte)?! Se năruie avântul, ca un castel de cărți în sala întunecoasă, la auzul imnului muncitoresc cântat de coruri de dimensiuni mamut. Înghit în sec la vederea paradei miilor
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalantă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare Săpunul nostru fundamental Pus la îndemână Pe polița cerului. Întindem mereu brațele spre tine Ți ne frecăm bine cu lumină De ne dor oasele de-atâta fericire. O, ce veselie E pe pământ dimineața
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
și totul are o nuanță solară. „Palpită fiecare retină/ a lucrurilor mele intime:/ seiful interior cu amintiri,/ ceainicul în care fierb/ săruturile tale de dor de mine,/ Joie D’Amour, parfumul meu/ antidulceag, puțin cam prea serios/ pentru tinerețea mea nonșalantă,/ palpită fiecare inimă/ din circuitele organismului meu/ electrocutat de tine/ cu puterea care ți s-a dat/ și care e iubirea-/ Clorofila umanității.” (“Puterea iubirii”) „Soluția e ieșirea din timp” În viziunea poetei, dragostea are mai multe avataruri bivalente: este
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
peste tot, zi și noapte, nu prea îndrăzneau să ne spună adevărul! Ei bine, pentru că nu ne-a durut atunci, suportam și azi consecințele, când nu am scăpat de sindromul ciumei roșii. Îi vedem, non stop, pe urmași cum defilează nonșalant pe la televiziunile personale intoxicându-ne cu ceea ce vor ei! Sau nostalgicii „Ei, ce bine era pe timpul lui Ceaușescu!” Oameni cu mintea selectivă. Sigur, vizita între prieteni e ceva absolut normal. Acest lucru nu poate fi contestat. Am câștigat acest drept
TABLETA DE WEEKEND (164): AICI, EXPRIMAREA LIBERĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368581_a_369910]
-
Mâna destinului). Seamănă cu o palmă cu degete întinse spre cer, în mărime naturală. Numai geloșii șoptesc pe la colțuri că monstruosul golomoț din metal prețios n-ar fi fost descoperit în America, ci taman în îndepărtata Australie. „Așa e!” recunosc nonșalanți americanii și adaugă „So what?” (Și ce dacă?). La un braț distanță de Mâna Destinului e amplasat automatul de la care oricine poate să-și cumpere aur presat, în formă standardizată. Plata e posibilă numai în numerar iar cursul de schimb
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
din vara anului 1981, cu preotul ortodox francez Marc-Antoine Costa de Beauregard. După cum bine se poate observa azi, ridicarea noului templu al lumii implică mai multe linii de forță: criză, mizerie, moarte, foarte multă moarte - vectori puternici, intens negativi, ce nonșalant “Atârnă hălci de carne ( ... )” (Euripides, Bacchantele) pe altarul spiritului adormit. Excluzând cu vehemență din alcătuirea Ființei umane plămada Iubirii celeste și propunând în locul acesteia doar egoismul deformant al sufletului înecat în viciu, optica reducționistă și pervertibilă a fiilor lui Baphomet
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
își continue liniștită drumul târând după ea un tânăr care se zbătea între viață și moarte? Într-o societate în care viața unui om nu are o valoare justă, este posibil ca șeful unui department de poliție să arunce cu nonșalanta praf în ochii opiniei publice, prin concluzii facile, încercând să-și apere subaternii în detrimentul cetățenilor pentru care este remunerat să-i apere. În altă ordine de idei, proverbul “corb la corb nu-și scoate ochii” își găsește aplicabilitatea în multe
PLECAT DIN ARIZONA, MUZICIANUL CIPRIAN FODOREAN A FOST UCIS ÎN TIMPUL SUSŢINERII EXAMENULUI DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI ÎN CLUJ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348200_a_349529]
-
umane capabile de sacrificii totale de-a lungul vieții și martiraj, dar și de a anula complet o serie de granițe ancestrale stabilite simbolic în timp la nivel de societate. Iar Ana de Bourbon-Parma tocmai și-a încheiat demonstrația făcută nonșalant o viață întreagă în această privință. Inteligența ei nativă și caracterul puternic, fermitatea, dar și determinarea de a participa activ, în fierbințeala frontului, la cel de-Al Doilea Război Mondial, simplitatea perfectă de a fi în conjuncturi existențiale diferite, atașamentul
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
mea, tensiunea erotică și permite nu doar admirarea îndelungată a frumuseții, cât și contactul vizual prelungit. Este și postura preferată de majoritatea lucrărilor pornografice. Mai mult, nu doar seducția, dar și frumusețea par a se revela plenar atunci când modelul stă nonșalant în fotoliu sau pe divan, transmițând acea bucurie a expunerii care sporește dorința pentru că induce un cadru intimist. Și totuși, privind sute și sute de nuduri, de la dansatoarea acrobatică care execută podul, o frescă egipteană realizată cu mai bine de
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
Limba însăși nu s-ar îmbogăți, priin această nevrednică și siluită extrapolare !. Noțiuni și concepte, devenite deja operante în varii perimetre se revendică, potrivit aceluiași stil de translatoare derizoriu și puțin pertinent, din zone și medii aliterate și agramate, situate nonșalant la granița dintre pudic și impudic. Afirmații de genul „El s-a hotărât!” și „Ea s-a decis” trimit pe cei care nu știu despre ce este vorba, la invitații și slogane de amor lasciv, la concupiscență de depravare și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
care o trezește din visare. Intrăm, prin intermediul autoarei, într-o lume în care arta veche, colecția, simțul estetic, dar și trendul actual își dispută întâietatea, licitația de obiecte vechi tinde să devină un eveniment monden, născător de dispute, etalarea cu nonșalanta și trufie a puterii și bogăției, pasiunea aproape vicioasa pentru lucruri, jocuri de orgolii deșarte și mult, mult teatru, în înțelesul peiorativ al cuvântului. Este o lume artificială, de film regizat de mai mulți regizori, fiecare cu părerea lui, în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
în timpul sexului își apropie picioarele, în rest stau cu ele îndepărtate, fiind mai comod sau de a oferi o priveliște tip belvedere, în subconștientul lor. În ochii femeii, predestinați să umble, să caute, să palpeze de la distanță pulpele bărbatului, deschise nonșalant, calea de vizibilitate și accesibilitate crește către un slip negru, strălucitor, pentru dezvăluiri secrete. Sar, fără să stau pe gânduri, peste spațiul demarcat de slip și-mi scufund degetul mic și dezorientat în ombilicul tău... e cald peste tot... și
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]