450 matches
-
engleze, prima sa carte, monografia Shelley, apărută în 1962, prefigurând coordonate ale lucrărilor viitoare - aspirația spre cuprinderile închegate, orizontul vast al documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
scriitori, pe care se străduiește să îi doboare de pe soclurile pe care i-a așezat tradiția critică. Idealul său, declarat orgolios prin interviuri, este o carte cu titlul Inactualitatea lor, adică a lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a. Nonconformismul pătimaș și încrâncenat ajunge să îi descalifice atitudinile critice care vizează, de pildă, „mediocritatea” lui Nichita Stănescu, dar se constituie laudativ la adresa unor poeți cu operă nesemnificativă. În primul caz, demonstrația se construiește în jurul unor exemple culese de la periferia valorică
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
exigenți, versul lui s-a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat la nivelul unor performanțe remarcabile, printr-un nonconformism tenace, printr-un egotism accentuat, fără însă a putea fi confundat cu unul sau altul dintre confrați. Când toată poezia modernă este dominată de ideea de criză a poeziei și mulți, foarte mulți autori privesc fără speranță viitorul ei, Ioanid
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
nu mai dă efecte liniare. Nici chiar în ceea ce privește variabilitatea opinională. E adevărat însă că, pe cât este mai numeros grupul, pe atât crește probabilitatea de a întâlni extreme, divergența de păreri, amestecul mai sporit de calități și defecte, de conformism și nonconformism. Probabilitate ce nu se transformă însă cu necesitate în realitate, variabilitatea sau omogenitatea psihosocială a grupului depinzând de o serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
confirmi prestigiul social, crește valoarea ta pe piața business-ului, pe cea politică și, desigur, pe cea maritală și erotică. A iniția un nou stil în diferite sectoare ale vieții sociale atestă originalitate: atunci când noua modă devine comportament de „turmă”, nonconformismul inițial se transformă într-un conformism vulgar. Cei dornici de afirmare facilă vor recurge la altceva provocator. Bineînțeles însă că, din multiple rațiuni, modele nu se înlocuiesc la fel de repede în toate domeniile, și nu toți indivizii sunt dispuși să le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
sfidare de ordin social: femeia cu acest nume era o prostituată faimoasă în epocă, frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante: „poetul și câinele gherasim luca urlă în mijlocul străzii / câinele ăsta e un câine de valoare / îi vom transmite felicitările noastre / și îi
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept motto un citat din Gide: „Je parie que vous voyagez sans billet”. Într-adevăr, poetul „călătorește fără bilet”, sfidează, altfel spus, normele dicțiunii lirice. „Înger ascuns într-o piele de drac”, el formulează
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca un "înger căzut, eretic, asemenea lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D. Schlesak, ca rămânând una a "minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
în care își află loc texte semnificative semnate de Mircea Cărtărescu, Al. Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ion Stratan, Cristian Popescu, Magda Cârneci, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Mariana Marin, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. În studiul Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate (2002), D. subscrie opiniei lui Nicolae Manolescu că despre autorul Amintirilor din copilărie „lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref. edit., Iași, 2001; Iulian Vesper, Glasul, pref. edit., Iași, 2001; Simion Mehedinți, Corespondență, pref. edit., Iași, 2001; Lucian Valea
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
gesturi de autopromovare zgomotoasă. Poetul este un șaptezecist, însă nu unul înseriabil. O formulare fericită a unui alt poet, Lucian Vasiliu, exprimă adecvat situarea lui S.: el ar fi „poetul autarhic”. Originalitatea îi este definită, pe de o parte, de nonconformism, iar pe de altă parte, de „grandoarea” proiectului, de „excesivitatea” viziunii și a dicțiunii. Programul său poetic este maximalist, vădește aspirații către îmbrățișarea atotcuprinzătoare a omenescului, fără a eșua în vreun fastidios „enciclopedism” liric. Poezia nu este un joc futil
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
numesc/ literatură”). Construcție a textului și critică a lui, poemul devine un metadiscurs, ce echivalează cu o ars poetica de tip postmodernist. Într-un asemenea text, cu o astfel de intenționalitate, nu poate lipsi ironia, tot un semn al autocontrolului. Nonconformism, dispreț pentru plafonare, senzații tari, menite să zdruncine uniformitatea existenței. Tendința de limpezire a versului nu exclude asocierea de elemente variate, picturale, sonore, în imagini de mare efect. S. traduce din poezia engleză și americană, fiind prezentă, la rândul ei
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale; inadaptare socială sau la situațiile vieții; devianță comportamentală; nonconformism în raport cu sistemul de valori ale mediului socio-cultural; ostilitate față de semeni, de grupul social sau instituții. Anormalitatea este conceptul larg care include toate tipurile de manifestări mai sus menționate, și din acest motiv nu ne este permis să o reducem exclusiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
XII, 83-87; George Ivașcu, Doi poeți premianți, CNT, 1946, 5; Petre Solomon, [Constant Tonegaru], „Revista literară”, 1947, 15; Ov. S. Crohmălniceanu, Aspecte critice contemporane, CNT, 1947, 25; Tonegaru, îngr. Manuel Bandeira, Rio de Janeiro, 1957; D. Țepeneag, Un poet al nonconformismului, R, 1966, 3; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 94-100; Piru, Panorama, 168-171; Nicolae Manolescu, „Steaua Venerii”, CNT, 1969, 39; Rusu, Utopica, 38-52; Constantinescu, Scrieri, V, 120-124; Piru, Varia, II, 441-443; Poantă, Modalități, 258-262; Cultura, știința și arta în județul
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
dar cu aparențele spontaneității, și în mod cert posesor al unei formule proprii. Poetul a fost înregistrat ca aparținând familiei de spirite a lui Marin Sorescu, cu descendență indirectă din Urmuz, și i s-au evidențiat în special intransigența juvenilă, nonconformismul agresiv, spiritul ludic, dar și relativa insuficiență a suflului liric, caracterul de „exercițiu” (Florin Manolescu opina că poezia lui ar fi „nu un mod de existență, ci un mijloc de a experimenta un protest”). Și ca prozator - s-a observat
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
în chipul cel mai direct opera lui a acționat în sens stimulativ, dacă nu modelator, asupra avangardiștilor din anii ’30, unii activi și după 1944 (Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș.a.), precum și asupra generației optzeciste. Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția marii poezii românești (de la Eminescu, elogiat încă în „Integral”, la Arghezi sau Bacovia ), dintr-o perspectivă ce se apropie adesea de „modernismul moderat”. În orice caz
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
a valorilor umane esențiale. În fine, Huebner insista asupra faptului că orice design curricular american presupusese o inerentă orientare politică, menită să-i oblige pe educatori să lucreze strict în scopul de a produce absolvenți conformiști. Remediul nu era însă „nonconformismul”, ci „umanismul”. „Leacul” pe care Huebner îl propunea în 1966 era mai important decât drastica sa diagnoză. După el, mediul educațional și școala nu sunt simple instituții, ci simboluri umane. Mai precis, simboluri pentru „ceea ce este omul astăzi” (what man
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu să realizeze obiectivele pedagogice propriu-zise. 256. Exprimarea originală a lui Mark Twain este următoarea: I have never let my schooling interfere with my education. Este meditația unui nonconformist, dar ar putea fi deviza tuturor designerilor postmoderni care au transformat nonconformismul în metodă. În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumuluitc "Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului" Și totuși, cum va arăta curriculumul viitorului? O anumită înțelepciune perpetuă a civilizației noastre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adolescentului să elaboreze judecăți de valoare, să‑și pună probleme din ce în ce mai complexe și să le rezolve, efectuând raționamente de toate categoriile. Idealul de viață se conturează tot mai precis, tendința de afirmare a personalității, de independență și autodeterminare se accentuează, nonconformismul devine tot mai pregnant, viața afectivă este din ce în ce mai tumultuoasă, iar interesele profesionale devin din ce în ce mai evidente o dată cu creșterea autocontrolului și autoexigenței. Datorită experienței de viață relativ limitate și a dificultăților de a identifica unele criterii de autoapreciere corectă, adolescentul are nevoie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ce știe să își lase „personajele” să evolueze fără permanenta lui intervenție. Comentariul succint (uneori chiar laconic), entuziast sau ironic, sentimental ori sarcastic, punctează, atât cât e necesar, atitudinea omului de bun-simț. Amintirile lui Harap Alb (subintitulate Confabule, 1983) reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici prin modul extrem de original de a reciti basme demult intrate în conștiința publică, sensul lor fiind deturnat sau, în orice caz, răstălmăcit. Înzestrarea poetică, deloc anticipată de
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
concurs, la Liceul Național (1876). Membru și apoi lider al cercului socialist din Iași, recunoscut pentru darul agitatoric, N. își transformă, împreună cu scriitoarea Sofia Nădejde, soția lui, casa din Sărărie într-un centru de propagare a unor idei care, prin nonconformism și insurgență, au fascinat, o vreme, mai cu seamă tinerii. După ce în 1879 scoate cu alții (fratele lui, Gheorghe Nădejde, printre ei) ziarul „Basarabia”, i se încredințează conducerea revistei „Contemporanul” (1881-1891). Colaborează la majoritatea gazetelor socialiste din epocă, scriind articole
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
luciditate”, „nu mai vrea liniște, nu mai vrea somn, nu mai vrea vis”. În volumul de proză intitulat ostentativ Aleargă, nu te opri (1970), dincolo de titlu nimic nu îndreptățește încadrarea nuvelelor în literatura „tinerilor furioși”. Discursive, teziste chiar (în pofida unui nonconformism afișat, bătăios), textele nu constituie decât exemplificări narative ale unui concept. Copleșit de propriile-i „descoperiri” (tirania timpului, zbaterea ca principiu unic al vieții), autorul nu reușește să le transforme în structuri coerente, preceptul teoretic apărând doar vag ilustrat de
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
printr-o dedicație de simpatie către revista „unu”, sub semnul avangardismului, îngăduie prea puțin să se întrevadă devenirea ulterioară. Poate în câteva erotice se presimte stângăcia aceea subtil stilizată care va face farmecul Cânticelor țigănești, după cum conștiința, timidă încă, a nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar la un vag ermetism. Cu toate că se editează
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]