1,996 matches
-
psihologice din textele interpretate, - dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică și/sau gestică. Exercițiile de mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri, compunerea de expresii faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacității de exprimare nonverbală a sentimentelor. Aceste exerciții, însoțite de repetarea rolului până la memorare constituie un alt beneficiu stimularea memoriei de lungă durată, dar și volumul acesteia (nu de puține ori suntem surprinși să constatăm că micii actori au memorat și rolurile celorlalte personaje
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Siebert • Pedagogia românească. Modele: Ion Gavanescu, Cristian Petre • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Privilegii savante. O istorie a libertăților universitare în Europa și Statele Unite, Liviu Andreescu • Psihomotricitatea, Constantin Albu, Adriana Vlad, Tiberiu Leonard Iacob • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala între comunitatea locală și globalizare, Adela-Mihaela Țăranu • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Gh. Ion Stanciu • Știința educației prin
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
conflict realizându-se în două etape: Evaluarea si rezolvarea situația părinților agresivi - presupune empatizarea asistentului social școlar cu părintele, acesta din urmă manifestând fie un comportament violent, fie un comportament caracterizat prin lipsă de cooperare, ascultarea activă - implică comunicarea verbală, nonverbală, evitarea asistentului social a atitudinii critice, discuții centrate pe „situația problemă” si nu pe „copilul problemă”. Intervenția asistentului social se realizează etapizat, astfel: mediatorul stabilește contactul inițial cu prima parte după care, ascultă cele relatate de aceasta, urmând ca în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
celălalt o acceptă sau nu... Nu e cazul să fii lingușitor! Fă pauză să bei apă pentru a-ți pregăti un răspuns sau pentru a te putea gândi în voie, utilizează-ți mâinile și corpul pentru a aduce și argumente nonverbale. Fii concis și clar, iar dacă ai probleme de nesiguranță stai în picioare (tehnică pe care o folosesc cel mai des când vorbesc la telefon) sau îndreaptă-ți spatele, apleacă-te puțin înainte, înalță capul și privirea, sprijină tălpile de
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
momentul respectiv. Ni se zâmbește pentru că zâmbetul nostru l-a făcut pe celălalt să simtă că merită să i se zâmbească. Adică l-am ales tocmai pe el din mulțime. Din experiență am observat că limbajul trupului, adică acel limbaj nonverbal, este foarte important, fie că e vorba de o înclinare de cap, fie de faptul că mimezi interesul aplecându-te către interlocutor sau dacă zâmbești ori îl susții cu privirea pe cel ce vorbește, iată acestea sunt armele ce îți
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Școlii, București, 2000. 198 p.; 53. Drăgănescu M., A doua revoluție industrialăMicroelectronica, automatica, informatica factori determinanți, Ed. Tehnică, București, 1980, p. 115123; 54. Drăgănescu M., Informatica și societatea, Ed. Politică, București, 1987, p. 34-38; 55. Edinger J. A., Patterson M.L. Nonverbal Involvement and Social Control // Pshychological Bulletin. - New York, 1983. No 93. p.12-18; 56. Fulea T., Tehnologii multimedia biblioteci CD-ROM // First Conference Of The Mathematical Society Of The Republic Of Moldova, Chișinău, 16-18 august, 2001, p.62; 57. Fulea T., Aplicarea
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
limbaj și de a adera la lumea interioară a acestuia. Transmiterea, înțelegerea și acceptarea de către copil a acestei disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
didactică presupune o interacțiune cooperantă; acțiunea didactică, Înțeleasă ca proces de comunicare, este preocupată de ceea ce se transmite, de cum se transmite, ținând seama de particularitățile elevilor. Comunicarea interumană este o activitate psihofizică, ce se realizează cu ajutorul unor limbaje verbale și nonverbale prin care se schimbă informații, simboluri, semnificații, idei, sentimente etc., pentru a influența Într-un anumit sens, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt. Desemnează un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinație, folosind un anumit canal
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
influența Într-un anumit sens, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt. Desemnează un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinație, folosind un anumit canal și un cod. Se poate spune că orice mesaj, fie verbal, fie nonverbal, devine comunicare prin decodificare. La realizarea sensului, contribuie toate cele trei subsisteme de semne: verbal, paraverbal si nonverbal, Îndeosebi ultimele două, deoarece, prin limbaj, s-a demonstrat că omul comunică cel mai puțin din ceea ce vrea să transmită cu adevărat
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
de la o sursă către o destinație, folosind un anumit canal și un cod. Se poate spune că orice mesaj, fie verbal, fie nonverbal, devine comunicare prin decodificare. La realizarea sensului, contribuie toate cele trei subsisteme de semne: verbal, paraverbal si nonverbal, Îndeosebi ultimele două, deoarece, prin limbaj, s-a demonstrat că omul comunică cel mai puțin din ceea ce vrea să transmită cu adevărat. Cele trei componente pot funcționa simultan În producerea sensului sau autonom, prin angajarea de mijloace expresive specifice. Comunicarea
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
discuție, prin evitarea sfaturilor și Întreruperii persoanei care vorbește. A comunica eficient Înseamnă a transmite un mesaj clar, astfel Încât confuziile să fie evitate. Acest aspect poate fi Îndeplinit dacă se au În vedere gradul de concordanță dintre elementele verbale și nonverbale ale mesajului, precum și atitudinea celor implicați, măsura În care se manifestă o atitudine asertivă În comunicare. Una dintre cele mai studiate forme ale comunicării este cea verbală. Comunicarea verbală este specific umană, are formă orală sau scrisă și, În funcție de aceasta
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
și care au semnificații comunicative aparte. De multe ori, modul În care este exprimat un mesaj poate să aibă o importanță mai mare decât cuvintele propriuzise. Felul cum sunt rostite cuvintele Încarcă emoțional ideile reflectate de acestea. Un prim mesaj nonverbal este transmis prin delimitarea unui spațiu personal pentru interacțiune. Nerespectarea acestuia poate induce reacții de agresivitate sau de evitarea din partea individului. Privirea poate, de asemenea, să exprime o gamă variată de emoții: dezaprobare, Încântare, dispreț, Întristare. În unele culturi, contactul
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
recepționarea corectă a mesajelor. Folosind-o cu pricepere, putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilitatea de a-și exprima ideile sau sentimentele care, altfel, ar fi rămas ascunse. Încurajând răspunsurile, tăcerea se dovedește a fi un puternic instrument de comunicare. Comunicarea nonverbală este un cumul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte și care pot fi decodificate, creând Înțelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, Înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte și care pot fi decodificate, creând Înțelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, Înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele nonverbale și au constatat că proporția În care folosim limbajul verbal și limbajele nonverbale este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
creând Înțelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, Înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele nonverbale și au constatat că proporția În care folosim limbajul verbal și limbajele nonverbale este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind nonverbal. Comunicarea
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
au fost primii care au studiat limbajele nonverbale și au constatat că proporția În care folosim limbajul verbal și limbajele nonverbale este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind nonverbal. Comunicarea nonverbală recurge la sistemul concret, imagistic. Audiovizualul are funcția de a suplini conotațiile pierdute prin decantarea limbajului denotativ. Limbajul verbal
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
limbajele nonverbale este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind nonverbal. Comunicarea nonverbală recurge la sistemul concret, imagistic. Audiovizualul are funcția de a suplini conotațiile pierdute prin decantarea limbajului denotativ. Limbajul verbal ne prezintă obiecte și fenomene Într-o manieră uneori săracă. Vizualul vine să completeze această deficiență. Informația este codificată
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind nonverbal. Comunicarea nonverbală recurge la sistemul concret, imagistic. Audiovizualul are funcția de a suplini conotațiile pierdute prin decantarea limbajului denotativ. Limbajul verbal ne prezintă obiecte și fenomene Într-o manieră uneori săracă. Vizualul vine să completeze această deficiență. Informația este codificată și transmisă
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
o manieră uneori săracă. Vizualul vine să completeze această deficiență. Informația este codificată și transmisă printr-o serie de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica și Înfățișarea partenerilor. Profesorul transmite un conținut informațional utilizând foarte multe elemente de limbaj nonverbal, exagerând uneori În acest sens. S-a putut observa că atenția elevilor se focalizează pe aceste elemente, ceea ce Împiedică receptarea adecvată a mesajului. Astfel, atât suprautilizarea elementelor nonverbale, cât și subutilizarea lor, poate fi nocivă.
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
partenerilor. Profesorul transmite un conținut informațional utilizând foarte multe elemente de limbaj nonverbal, exagerând uneori În acest sens. S-a putut observa că atenția elevilor se focalizează pe aceste elemente, ceea ce Împiedică receptarea adecvată a mesajului. Astfel, atât suprautilizarea elementelor nonverbale, cât și subutilizarea lor, poate fi nocivă.
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
Exerciții și teme de reflecție 71 Scenariu: Managerul străin 72 Întrebări 72 Capitolul 3 Formele comunicării 73 3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3. Comunicarea intrapersonală 76 3.4. Comunicarea verbală și nonverbală 79 3.4.1. Comunicarea verbală 79 3.4.2. Paralimbajul 88 3.4.3. Comunicarea nonverbală 89 3.5. Metacomunicarea 101 Rezumat 102 Exerciții și teme de reflecție 103 Scenariu: Conferința 104 Întrebări 105 Scenariu: Gatekeeper-ul 105 Întrebări 105
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3. Comunicarea intrapersonală 76 3.4. Comunicarea verbală și nonverbală 79 3.4.1. Comunicarea verbală 79 3.4.2. Paralimbajul 88 3.4.3. Comunicarea nonverbală 89 3.5. Metacomunicarea 101 Rezumat 102 Exerciții și teme de reflecție 103 Scenariu: Conferința 104 Întrebări 105 Scenariu: Gatekeeper-ul 105 Întrebări 105 Scenariu: Sala de clasă 105 Întrebări 106 Capitolul 4 Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perioadă mai îndelungată (cum este timpul alocat conferinței dumneavoastră) succesul prezentării pe care o întreprindeți va fi unul relativ. Mai mult decât atât, există riscul ca atitudinea dumneavoastră să se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Lévi-Strauss, 1978, p.116). Perspectiva este utilă în aria investigației noastre datorită direcțiilor (surprinzătoare) pe care le-ar putea oferi în cadrul unei cercetări mai largi în studiul particularizat al tuturor formelor de comunicare (dezvoltarea unui asemenea „limbaj” la nivelul comunicării nonverbale, spre exemplu). Iată că, pentru Claude Lévi-Strauss, reglementarea circulației rutiere care leagă - în mod aparent - arbitrar semnele de roșu și verde cu semnificațiile de oprire și, respectiv, de trecere poate porni de la faptul că roșul, în sistemul actual, evocă primejdia
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sancționabile ale discursului comun” (Garfinkel, 1992, p. 41). ¬ Etnografia comunicării. Adepții acestui curent de gândire pornesc de la considerarea comunicării interpersonale drept un fenomen cultural esențial; astfel, devine important studiul modalităților în care membrii unei comunități își utilizează resursele verbale și nonverbale în direct acord cu contextul oferit de situația de comunicare. Liderul acestui curent, Dell Hymes, urmărește să descrie resursele comunicative ale comunităților culturale; asupra lui Hymes (ca și asupra lui Lévi-Strauss, așa cum am putut observa mai devreme) se poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]