463 matches
-
cu excepția regiunii Okanagan Valley din Columbia Britanică, care este definită ca spațiu delimitat de o linie care pleacă de la un punct de pe granița Canadei/Statelor Unite 120° 15′ longitudine, 49° latitudine nordică la un punct 119° 35′ longitudine, 50° 30′ latitudine nord-estică la un punct 119° longitudine, 50° 45′ latitudine sudică până la un punct de pe granița Statelor Unite cu Canada de 118° 15′ longitudine și 49°latitudine. ANEXA D PARTEA 1 CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ pentru importul de material seminal bovin din Statele Unite
jrc2435as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87589_a_88376]
-
pe o suprafață totală delimitată de douăsprezece cvadrilatere de 0,5° latitudine pe 1° longitudine. Aceste cvadrilatere se notează de la A la L. Apendicele la anexa II ilustrează cvadrilaterele (figura 1), iar poziția geografică este desemnată de coordonatele din colțul nord-estic al cvadrilaterului. Pentru fiecare odgon, orele-capcană se calculează înmulțind numărul total de capcane de pe odgon cu timpul de imersiune (în ore) al acelui odgon. Timpul de imersiune se definește pentru fiecare odgon ca fiind timpul dintre începutul amplasării și începutul
jrc3717as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88878_a_89665]
-
științifice, Adrian Curaj București, 11 mai 2016. Nr. 349. Anexă DESCRIEREA limitelor pentru Parcul Natural Văcărești Secțiunea 1 Descrierea limitelor Limitele Parcului Natural Văcărești sunt constituite de către limita exterioară a drumurilor de contur de pe coronamentul digului Acumulării Văcărești: a) limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, la intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie dreaptă, în lungul digului și șoselei, urmărind marginea dinspre Splaiul Unirii a spațiului verde, spre sud-est, pe o
HOTĂRÂRE nr. 349 din 11 mai 2016 privind declararea zonei naturale "Acumulare Văcăreşti" ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271816_a_273145]
-
de la baza taluzului extern, la intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie dreaptă, în lungul digului și șoselei, urmărind marginea dinspre Splaiul Unirii a spațiului verde, spre sud-est, pe o lungime de 1.340 m, până în colțul nord-estic al amenajării, în dreptului canalului de deversare; ... b) limita estică (dinspre șoseaua Vitan-Bârzești): pornește înspre sud pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, din dreptul canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind marginea dinspre șoseaua Vitan-Bârzești a spațiului verde
HOTĂRÂRE nr. 349 din 11 mai 2016 privind declararea zonei naturale "Acumulare Văcăreşti" ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271816_a_273145]
-
zece ori. Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, avea o populație de 92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al României. Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu și străzile Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Petru Rareș, Vasile Alecsandri, Curtea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
are 23 de metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
al județului. A fost declarată municipiu în anul 1995, împreună cu alte două localități din județul Suceava: Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc. Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ . Municipiul Rădăuți este situat în județul Suceava, în partea nord-estică a acestuia, la intersecția coordonatelor geografice 47° 51' altitudine nordică și 25° 55' longitudine estică. Rădăuți se învecinează cu următoarele localități: comuna Frătăuții Vechi (la nord și nord-est), comuna Satu Mare (la est), orașul Milișăuți și comuna Volovăț (la sud), comunele
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe) care ating plafonul de 2000 m. În Carpații Apuseni se atinge altitudinea de 1200 m pentru așezările permanente. Raportat la continentul european, Carpații reprezintă sistemul nord-estic montan alpin, care începe din Bazinul Vienei și ține până în Valea Timocului, pe o lungime de aproximativ 1500 km (cel mai lung lanț montan din Europa) și se întinde pe o suprafață de 170 000 km². Pe teritoriul României au
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
oraș francez eliberat de ocupația germană. Regiunea estică de coastă și regiunea sudică ce reprezintă 60% din teritoriu oferă peisaje valonate și are aspect de bocage (crâng), cu o densitate de populație comparabilă cu media pe țară. În schimb, regiunea nord-estică aparține marii câmpii nord-europene, având altitudini mici ce rar depășesc 100m, are o concentrație a populației ridicată și o densitate crescută a activităților industriale. Nord-Pas-de-Calais a devenit un centru important al industriei grele în secolul XIX datorită mineritului, siderurgiei și
Nord-Pas-de-Calais () [Corola-website/Science/301065_a_302394]
-
satele Aroneanu (reședința), Dorobanț, Rediu Aldei și Șorogari. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din structura informală de colaborare între autorități denumită Zona Metropolitană Iași. Comuna este situată estul județului, în sud-estul Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului Iași. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
secolele al XVI-lea-al XVIII-lea). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterica sesizată și de răspândirea vegetației. În funcție de poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de aer care circulă pe deasupra teritoriului de la est de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau atunci în Ucraina. În raioanele cedate ulterior RSS Moldovenești (astăzi Transnistria) proporția moldovenilor era de 44,1 %, pe când în cele nord-estice (astăzi în Regiunea Odesa) proporția moldovenilor era de numai 18,3 %. Pe raioane, situația conform recensământului din 1926, era următoarea:
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
aparține orașului Teiuș din județul Alba, Transilvania, România. În prezent componentă a orașului Teiuș, localitatea Pețelca este situată la intersecția meridianului de 2344’ longitudine estică cu paralela de 4613’ latitudine nordică, în partea central-vestică a României, în sectorul nord-estic al județului Alba, pe versantul stâng al văii râului Mureș, la o altitudine medie de 290 m. La est, teritoriul așezării se învecinează cu cele ale satelor Șoimuș și Bucerdea Grânoasă, la sud cu ale Căpudului și Cisteiului, la vest
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Județul Botoșani a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Botoșani. Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nord-estul regiunii Moldova. Județul cuprindea partea de sud a actualului județ Botoșani și partea de nord a actualului județ Iași. Se învecina la vest cu județele Suceava și Baia, la nord cu județul Dorohoi, la est
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al zilelor cu precipitații este de 120-130. De obicei, în prima decada a lunii decembrie cade prima zăpada.
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
o populație de locuitori (2011), fiind din punct de vedere demografic al treilea cel mai mare centru urban al județului (după municipiile Satu Mare și Carei). Orașul este centru tradițional al regiunii istorico-etnografice Țara Oașului. Orașul Negrești-Oaș este așezat în extremitatea nord-estică a județului Satu Mare, la o distanță de 50 km de municipiul Satu Mare și la aceeași distanță de municipiul Baia Mare, la 55 km de municipiul Sighetul Marmației, având legături cu toate aceste localități pe șoselele asfaltate, iar cu municipiul Satu Mare și
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Boteni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
Dragoslavele este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dragoslavele (reședința) și Valea Hotarului. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județele și , la poalele Munților Leaota, pe malurile Dâmboviței. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Dragoslavele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ725, care duce spre sud la
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
Dâmbovicioara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Ciocanu, Dâmbovicioara (reședința) și Podu Dâmboviței. Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
Cetățeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cetățeni (reședința), Lăicăi și Valea Cetățuia. Comuna Cetățeni se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Dâmboviței. Este străbătută de șoseaua națională DN72A, care leagă Câmpulung de Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cetățeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Județul Baia a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Fălticeni. Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nordul regiunii Moldova, iar actualmente teritoriul lui este împărțit între județul Suceava și județul Iași. Se învecina la nord cu județele Suceava și Botoșani, la vest cu județul Câmpulung, la sud cu județele Neamț și Roman
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
Vădeni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Baldovinești, Pietroiu și Vădeni (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]