249 matches
-
o construcție de tip european a unei țări ca România, în care gradul de coeziune socială este cel mai redus din Europa? Cunoaștem deja o bună parte a răspunsului la această întrebare. 1.4. Norme, socializare și control Revenind la normativitate și la condițiile în care aceasta poate limita libertatea din starea de natură, este necesar să prezentăm schematic o tipologie a normelor. Cea mai simplă tipologie împarte normele în scrise și nescrise. Pentru cele din prima categorie este nevoie să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
relații comunitare. Privind astfel, observăm că unei părți importante a populației îi este necunoscută experiența comunitară, absența acestei verigi în procesul socializării și lipsa controlului social aferent fiind în măsură să contribuie consistent la îndepărtarea de optim a raportului libertate/normativitate, în dauna normativității. De altfel, cu cât o instanță de control social este mai puțin capabilă să își exercite funcția, cu atât mai mult crește aria libertății fiecăruia, entropia socială sporită diminuând corespunzător capacitatea de a rezolva probleme comune. Mecanismul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
astfel, observăm că unei părți importante a populației îi este necunoscută experiența comunitară, absența acestei verigi în procesul socializării și lipsa controlului social aferent fiind în măsură să contribuie consistent la îndepărtarea de optim a raportului libertate/normativitate, în dauna normativității. De altfel, cu cât o instanță de control social este mai puțin capabilă să își exercite funcția, cu atât mai mult crește aria libertății fiecăruia, entropia socială sporită diminuând corespunzător capacitatea de a rezolva probleme comune. Mecanismul acestui proces ține
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
alte norme cu generalitate maximă, raportarea se face aproape exclusiv la normele scrise, cu precădere la normele juridice. Este o malformare teribilă a vieții sociale. Oricât de eficace ar fi sistemul normativ juridic, nu este posibil ca întreaga arie a normativității să fie acoperită de normele juridice. Statul este o structură care acoperă totul și de aceea nu poate regla aspectele care țin de interacțiunea umană fundamentală, cea care reprezintă urzeala societală. La acest nivel trebuie să intervină alte mecanisme capabile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
celorlalți din jur sau că un copil care mă vede ar putea face la fel fără să fie însă în măsură să se și asigure că nu va fi accidentat. Este poate forma cea mai simplă de raportare exclusivă la normativitatea juridică. Dacă cineva din jur m-ar admonesta pentru asta aș fi foarte mirat, pentru că ar fi o voce fără corporalitate și l-aș ignora sau chiar mai rău. Miopia mea socială nu îmi permite să îi disting pe cei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sociale este compus atât din norme fără surprindere juridică, cât și din norme juridice. Pe baza acestor tipuri de norme, structurile aferente asigură exercitarea controlului formal, respectiv a celui informal. În cazul satelor tradiționale, popularea în proporție copleșitoare a ariei normativității cu norme nejuridice nu era în măsură să genereze dificultăți. Odată însă cu migrația rural urban, raportarea cu precădere la normele juridice creștea îngrijorător aria de libertate a indivizilor din perspectiva asigurării ordinii sociale. În 1887, Ferdinand Tönnies publica celebra
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
important de reținut că devianța este un fenomen social complex, cu o istorie la fel de îndelungată ca și cea a formelor de conviețuire socială, în cursul căreia formele sale de manifestare au evoluat o dată cu normele sociale, în funcție de semnificația acordată de indivizi normativității. Comportamentul deviant apare ca un produs inevitabil al interacțiunilor dintre indivizi și se caracterizează prin relativitate, universalitate și normalitate statistică, îndeplinind o serie de funcții și generând disfuncții sociale în fiecare comunitate umană. 2.4.Tabloul clinic, etiologia și clasificarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
legitimation demand), ce presupune că "statul trebuie să ofere o justificare a puterii sale fiecăruia dintre subiecții săi"37, "nu reprezintă o moralitate ce este anterioară politicii", ci una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica"38, o moralitate (i.e., normativitate) ce rezultă din faptul că "situația unui grup de oameni terorizând un alt grup de oameni nu este per se o situație politică: ea este, mai curând, tocmai situația pe care existența politicului este menită, înainte de orice, să o atenueze
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Dogmas of Liberalism", putem ușor deduce că, din perspectiva sa, realismul constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale independente"57
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și realismului și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau imaginabile - asupra temeiurilor non-morale (inclusiv atunci când trebuie să decidem ce instituții, politici publice, aranjamente sociale etc. trebuie să adoptăm "aici și acum")75. Nu este surprinzător, în aceste condiții, că Newey ajunge foarte rapid să concluzioneze că moralismul confundă normativitatea politică și normativitatea morală, în sensul că susține "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"76 și că toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
temeiurilor non-morale (inclusiv atunci când trebuie să decidem ce instituții, politici publice, aranjamente sociale etc. trebuie să adoptăm "aici și acum")75. Nu este surprinzător, în aceste condiții, că Newey ajunge foarte rapid să concluzioneze că moralismul confundă normativitatea politică și normativitatea morală, în sensul că susține "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"76 și că toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale"77. Însă, dacă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptate în susținerea că nu au nevoie de un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu au nevoie de un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip de normativitate, este clar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip de normativitate, este clar, sugerează cei doi, că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip de normativitate, este clar, sugerează cei doi, că ele nu au, de fapt, niciun fundament moral, nicio premisă egalitariană "ultimă" justificată sau acceptată pe temeiuri morale. Lucrurile nu sunt, însă, desigur, atât de clare pe cât sugerează Jubb și Rossi. Logic vorbind, argumentul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realiști"16. Faptul că ideea unei "moralități filtrate prin prisma rolului politicii" are un profund iz moralist este, desigur, incontestabil. Aceasta nu demonstrează, însă, că ea este o idee moralistă sau că realiștii nu au dreptate să distingă între o normativitate morală și una politică. Este neîndoielnic, de asemenea, că egalitatea politică, înțeleasă ca îndreptățire egală a cetățenilor de a participa în procesul de decizie politică, este justificată de obicei prin apel la o formă de egalitate morală, precum egalitatea de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt motivați doar de dorința de a promova dreptatea și binele social"21, reduc politica la "filosofia morală aplicată"22, consideră politica doar un instrument al moralității și o încorsetează în "șabloane", reguli, valori sau idealuri morale inadecvate 23, confundă normativitatea politică și normativitatea morală susținând "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"24 și toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale"25, reduc la tăcere
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de dorința de a promova dreptatea și binele social"21, reduc politica la "filosofia morală aplicată"22, consideră politica doar un instrument al moralității și o încorsetează în "șabloane", reguli, valori sau idealuri morale inadecvate 23, confundă normativitatea politică și normativitatea morală susținând "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"24 și toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale"25, reduc la tăcere sau ignoră "forțele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acord, o problemă minoră a moralismului ca teză potrivit căreia filosofia politică este o diviziune a eticii, de vreme ce despre aproape toate celelalte proiecte din filosofia politică se poate spune cu certitudine că sunt proiecte care se mișcă (și) în spațiul normativității morale. Sintetizând diversele observații și argumente ale realiștilor analizate pe parcursul cărții, putem concluziona, fără teama de a greși prea mult, că ideea îndepărtării sau izolării filosofiei politice de etică, propusă de realiști radicali precum Raymond Geuss, William Galston, Robert Jubb
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în baza unor standarde sau convingeri morale "pre-politice"). După cum am văzut în capitolul despre justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64, 69, 75, 116, 119, 122, 124, 132
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dintre judecățile constatative și cele evaluative presupune angajarea morală a cercetătorului în sprijinul valorilor înalt umaniste și a idealurilor naționale. Ioan Mărginean concepe metodologia de cercetare pe câteva mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare (interpretare, explicare, comunicare a rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei bune cercetări... fiind
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare (interpretare, explicare, comunicare a rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei bune cercetări... fiind destinată să realizeze un inventar de probleme ce trebuie rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum și ca proceduri de rezolvare, respectiv cum să acționeze. Prin conceperea normativității metodologice se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]