589 matches
-
și opțiunile lui hedoniste. Dovezile care să permită identificarea cu certitudine a interlocutorului vizat de Platon lipsesc. De altfel, poate că personajul conceptual ascunde un compus acoperind o sinteză a pozițiilor hedoniste care preocupă spiritele în Atena momentului... Cel mai nostim este că Eudoxos trece drept un prieten, un discipol al lui Platon. Dar să detaliem... Eudoxos îi întâlnește mai întâi pe sofiști, căci nimeni nu-i poate ocoli în Grecia, unde ei deplasează mulțimile și nu trec neobservați. Sărac, originar
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este imposibil să concretizezi o „viață simbolică”... Dr. Logre este citat de autoarea precedentă. Îi datorăm L’Anxiété de Lucrèce, lucrare apărută la J.B. Janin, un excelent prototip de proiecție efectuată fără voia sa de un medic psihiatru. Ar fi nostim, dacă n-ar fi tragic - întrucât doctorașul a avut, din câte se pare, și pacienți în cabinetul său și nu s-a mulțumit să-i facă rău unui filosof dispărut în urmă cu douăzeci de veacuri, ci a maltratat după
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hârtie toate cele adunate. Felicitări autorului! Cinste îaintașilor credinței baptiste din Cuvin. Slavă veșnică Dumnezeului istoriei și Domnului nostru Isus Hristos, Capul Bisericii Sale răscumpărate. Scrierea istoriei unei biserici locale ce dăinuiește de mai bine de un veac este un fapt nostim. Cu cât aria cercetării este mai restrânsă, fiind vorba doar de biserica creștină baptistă din Cuvin, cu atât se poate merge mai în profunzime. Este ceva mult mai personalizat și mai interesant pentru cei care sunt în imediata apropiere a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
alții să citească? Nu poți contamina pe cineva cu ceva ce nu ai, așa cum nu poți ascunde ceea ce te umple. O carte care te fascinează te și umple. Descoperi un autor care te fascinează, o carte delicioasă ori savuroasă ori nostimă ori gravă și te întrebi cum ai putut trăi fără ideile acelea, cum de nu le-ai descoperit mai demult. În febra lecturii, descoperi și altora ceea ce tu ai descoperit ca fiind plin de fascinație. Comunicarea e inevitabilă, doar am
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
noi la țară ăi mici stau cu cănile sub televizor poate s-o da lapte la radio am terminat demult recoltatul și-n curând o să terminăm și pe cîmp...” Poezia lui Mircea Dinescu este inspirată poate și de o zicală nostimă care circula la acea vreme. Toți șefii din agricultură raportau că au semănat suprafețe din ce în ce mai mari pentru a fi pe placul ștabilor comuniști de la București. La un moment dat, față de aceste raportări s-ar fi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
James realizată de Lubbock, ca rezumat și scenă (Lubbock, 1921). Pe scurt, cadența este accelerată printr-o comprimare textuală a unei anumite perioade a istoriei într-o formulare relativ scurtă a trăsăturilor sale esențiale. Rimmon-Kenan (1983:53) citează un exemplu nostim de rezumat nabokovian, un joc de prim-plan cu așteptările noastre convenționale legate atît de durata romanului cît și de ceea ce Barthes numește catalizatori (sateliți), indicii și informatori: A fost odată ca niciodată un bărbat pe nume Albinus care trăia
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc, iar Eugen Ionescu (autorul vestitului volum de eseuri critice Nuă este mustrat pentru iconoclastia jucăușă, ce-i minimalizează demersurile exegetice: „Pentru atitudinea de respingere nostimă a câtorva scriitori (...Ă Eugen Ionescu nu prea e luat în serios.” 1 Scriind despre câțiva critici și eseiști contemporani, Vladimir Streinu este succint, aproape expeditiv, ceea ce nu exclude prețuirea și justa evaluare axiologică. Edgar Papu este un spirit „mediant
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Arhivari cu nasul veșnic în hârțoage, contabili tipicari, grefieri umili, medici escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat simț de observație, C. șarjează pentru a-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
nu spune nimic care să o trădeze. Carlo și tovărășii lui asculta propunerile Preziosillei care, folosindu-se de talentul ei de cântăreață, încearcă un mic negoț în calitate de agent de recrutare (Al suon del tamburo). După ce a descris în cele mai nostime culori războiul care este pe cale să izbucnească în Italia, ea îi citește în palmă lui Carlo, căruia îi spune că nu este un student autentic, iar viitorul lui nu este deloc de invidiat. Un grup de pelerini sunt în trecere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
veni a crede că din cartofi e făcută minună- ția. Curat delicatesă !“ Și numai el știa că Jenuța nici nu exista de fapt, dar ca să fie și mai credibil, i-a descris-o în amănunt, adăugându-i și niște gesturi nostime, cum ar fi fost că atunci când tăia ceapă nu îi dădeau lacrimile, dar o mânca nasul teribil și îl freca atât de tare, că ajunsese să aibă cojițe pe vârful lui. A-nceput să-și aranjeze cele câteva cravate pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
la Ramsdens ca să facă preparativele pentru înnoptarea mea acolo, a intonat un cântec ale cărui cuvinte sunau cam așa: „N-are rost să stai de unul singur în poartă pe-o noapte cu lună plină“. Mi s-a părut foarte nostim și am făcut greșeala de a repeta cuvintele pentru a încerca să-mi amuz părinții. („N-are rost să te pitești pe sub copaci, strângându-te de unul singur în brațe.“) Poate că din cauza mătușii Estelle muzica vocală mi-a displăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să o redau în acest chip. Dacă am avea timp să ne scriem întreaga viață în chipul ăsta, porțiune cu porțiune, ca pe un roman, cât de atrăgător ar fi! Episoadele plăcute ar fi de două ori mai plăcute, cele nostime ar fi și mai nostime, iar păcatul și suferința ari înmuiate de lumina unei consolări filozofice. Sunt emoționat că am revăzut-o pe Lizzie și mă întreb dacă m-am comportat inteligent sau nebunește. Desigur, dacă aș fi cuprins-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
chip. Dacă am avea timp să ne scriem întreaga viață în chipul ăsta, porțiune cu porțiune, ca pe un roman, cât de atrăgător ar fi! Episoadele plăcute ar fi de două ori mai plăcute, cele nostime ar fi și mai nostime, iar păcatul și suferința ari înmuiate de lumina unei consolări filozofice. Sunt emoționat că am revăzut-o pe Lizzie și mă întreb dacă m-am comportat inteligent sau nebunește. Desigur, dacă aș fi cuprins-o pe biata Lizzie în bra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și nu am mai auzit nimic de tine de vreo doi-trei ani, și chiar atunci cred că ne-am întâlnit la o petrecere. Or, acum, îmi apari dintr-o dată, în felul ăsta odios. Sau ți-ai spus c-o fi nostim? Te aștepți să fiu bucuros de revedere? Tu nu faci parte din viața mea. Șterge-o, dacă n-ai nimic împotrivă. — Fac parte din viața ta, și o știi prea bine. Da, ești speriat, Charles. E interesant, e o revelație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cauți la hotelul Raven? Prilejul de a te vizita pe tine. De când stai acolo? — O, de secole, de o săptămână, nu mai știu. Am dorit pur și simplu să te țin sub supraveghere. Mi s-a părut c-ar fi nostim să te bântuiesc. — Să mă bântuiești? Vrei să spui... Nu te-ai simțit bântuit? E drept că n-am făcut mare lucru, nici lumini în noapte, nici nu m-am înfășurat în cearșafuri albe... Îmi venea să urlu de exasperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
actor. Din cauza vulgarității, vulgarității, teatrul este templul vulgarității. E o dovadă vie că nu vrem să discutăm despre treburi serioase, și că, probabil, nu suntem în stare. Totul, totul, lucrurile cele mai triste, cele mai sacre, chiar și cele mai nostime sunt transformate într-un truc vulgar. Ai dreptate, Charles, îmi aduc aminte cum spuneai despre bătrânul Shakespeare că el era... că el era... unicul. El și un individ grec pe care oricum nimeni nu-l înțelege. Tot restul e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
meu, orice s-ar întâmpla. Chiar dacă mama ta o să refuze să rămână cu mine, dar eu sper și cred că se va lăsa convinsă, dar chiar de va fi altfel, totuși vreau să mă accepți ca tată. — E o chestie nostimă, să accepți pe cineva ca tată când ești băiat mare. Nu știu cum se poate ajunge la așa ceva. — Timpul ne va arăta cum se poate ajunge. Trebuie numai să dorești, să vrei. Te rog. Simt că există o legătură reală între noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Hartley, arătând cu degetul la Chuffey, care se așezase acum cu labele din față frumos strânse sub el, iar cele din spate întinse în toată lungimea. Câinele se uită la ei, cu o privire de autosatisfacție. — Ești un câine tare nostim, așa-i? zise Ben. Chuffey dădu din coadă, exprimându-și acordul. — N-ai de gând să-ți iei un câine? mă întrebă Hartley. — Nu, n-aș crede. — Ești amator de pisici, nu? se interesă Ben. — Cum? — Amator de pisici? — A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
internat și în spital la Salcia, unde am suferit și-o intervenție chirurgicală. M-au operat niște medici de excepție care erau și ei arestați, doctorul Antoniu de la spitalul Witting din București. Și tot de acolo îmi amintesc două întâmplări nostime... Într-un an de Paște, localnicii au pus câte-un ou roșu și-o felie de cozonac... Au riscat atât de mult încât s-au dus noaptea unde munceam noi și au lăsat mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai de care mai speciale. Voia bună și buna dispoziție a fiecăruia se instalase perfect transformând totul într-o adevărată petrecere la care fiecare participant își dădea aportul pentru a fi cât mai bine și plăcut. Diferite bancuri sau povestiri nostime spuse cu tâlc, din viața artistică pe parcursul anilor ce au trecut, erau înșirate una după alta și se sfârșeau de fiecare dată cu un ropot de râs. Pictorul Mihai Puiu, cu o structură corpolentă de fost boxeur în tinerețe și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mai aduci aminte, doamnă? Era tîrziu și era toamnă, Și frunzele se-nfiorau Și tremurau în vântul serii, .......... Ți-aduci aminte iar de seara Și-amurgu-acela violet, Când toamna-și acorda încet Pe frunza-i galbenă chitara? .......... Și încă un aspect nostim. Acum câțiva ani, mi-am exprimat nemulțumirea față de un prieten, cu privire la un al treilea, care, spuneam eu, a uitat cum la chemarea lui, m-am dus noaptea cu mașina mea într-un oraș vecin, ca prieten chemat de un om
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un produs pe o piață saturată. Când toți săracii vor avea acasă o mașină de spălat rufe sau un aspirator de praf, e foarte greu să-i mai convingi pe oameni să mai cumpere încă unul. A fost un caz nostim, când o firmă care producea detergenți, a făcut o prospectare a pieții. Reprezentanții ei au fost din casă în casă și le-au întrebat pe gospodine, cât de des spală ele ferestrele locuinței. Majoritatea au spus: „cam o dată pe lună
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la același tramvai sau autobuz, ne întâlnim cu aceiași oameni, semnăm la aceeași oră o condică de prezență, ne cufundăm în aceeași muncă stupidă, și seara, la aceeași oră venim acasă, pe același drum.... Aici am remarcat însă un lucru nostim și interesant. La fiecare oră, strada arată altfel, apar și circulă mereu alți oameni, dar mereu aceiași oameni la aceeași oră. Cum s-ar zice, a patra dimensiune a spațiului, este într-adevăr timpul. Când m-am mutat în cartierul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu Turcia. Această performanță într-un timp atât de scurt a fost posibilă grație amabilității conducerii Universității din Erevan, care a pus la dispoziție un microbuz pentru mine și geografii de la catedră care s-au oferit să mă însoțească. O nostimă întâmplare merită atenție. Pe unul din traseele noastre prin Podișul Armeniei am intersectat ... nu departe de Erevan ... localitatea Echmiadzin ... loc sfânt pentru armeni ... unde ... după spusele colegilor din microbuz ... este sediul Patriarhului tuturor armenilor ... pe atunci Vasken I, adus din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
e doar o unealtă a Naturii. Aveți ceva Împotriva altora, precum veverița care traversează bulevardul Carol, ori a aceleia de la Radio? Sunteți În stare să provocați un accident ocolind-o... Ceea ce nu Întotdeauna se Întâmplă cu un câine. Aceea e nostimă... Aveți ceva Împotriva ciorii? Nu puteți pune pe ea laba... Nici pe vrabia care vă trezește cu chirăitul ei taman duminica când ați mai lenevi oleacă... Sunt, lângă multe altele, unelte prin care Natura Își recuperează spațiul furat care se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]