576,192 matches
-
Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994. BLAREMBERG, Nicolae, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. CASSEL, Carol A. & LO, Celia, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
SNSPA, POSDRU/ 159/1.5/S/134650. 2 Grigore Georgiu, Comunicare interculturală, București, Comunicare.ro, 2010. 3 M. R. Bloshteyn, The Making of a Counter-culture Icon: Henry Miller's Dostoevsky, Toronto, University of Toronto Press, 2007 4 Constantin Dobrogeanu-Gherea, ,,Generația nouă" de Turgheniev, în Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. 5 Ibidem, p.225. 6 G. M. Ivanov, "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", în Gîndirea (Ianuarie), 188-189, 1925. 7 Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of Toronto Press, Bloshteyn, 2007. CĂLINESCU, George, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969. CRAINIC, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013. CRISTEA, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. FRIEDLANDER, G. M., Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (Ed.), Idiotul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
determinist a fost interpretat acest termen, a realizat o ruptură epistemologica radicală cu ontologiile precedente. Critică operată de Immanuel Kant asupra dogmatismului metafizic, urmaș al scolasticismului medieval, respectiv asupra scepticismului, a empirismului exacerbat, întors împotriva să - a deschis posibilitatea unor noi interpretări asupra metafizicii și a relației dintre om, societate și lumea înconjurătoare. Un mare pas în această direcție l-a constituit originală distincție kantiana între intelect și rațiune, distincție care a stat la baza reevaluării și reîmprospătării metafizicii, pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa cum destinul realului este, mai întâi, conceptul spiritului, spiritul ființând în sine, si de abia mai apoi spiritul în sine și pentru sine, nivel al existenței în care realul și conceptul au fost reconciliate, suprimate și puse într-o sinteză nouă, superioară. Conceptul este rezultatul ființei luată că esența 59: "Esență e prima negație a ființei, care, prin această, a devenit aparentă; conceptul este a doua negație sau negarea acestei negații; el este dei ființă restabilită, dar că infinită mijlocire și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
negație a ființei, care, prin această, a devenit aparentă; conceptul este a doua negație sau negarea acestei negații; el este dei ființă restabilită, dar că infinită mijlocire și negativitate în sine însăși a ei"60. În raport cu intelectul, acesta reprezintă un nou nivel, atât în ceea ce privește natură, suma necesităților, cât și în ceea ce privește spiritul, suma prospectiva a libertăților pentru care contradicția interior (individ) - exterior (lume) a fost depășită 61. Dar conceptele singulare nu contribuie la extinderea cunoașterii de sine a esenței 62. Numai obiectivat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de a înfrânge ceea ce intelectul a fixat"64. Autorul Științei Logicii insistă asupra transformării conceptului, legat inextricabil de intelect, în Idee, adică în rațiune, gândirea aflată în și pentru realitate și care încorporează insurmontabila să individualitate, finitudine, într-un proiect nou, bazat pe interdependenta comunicativa și practica și astfel pe abolirea distincției între subiect și obiect 65. Ideea reprezintă subiectul absolut, pentru care obiectul nu mai reprezintă exteriorul, ci propria să interioritate negata, încorporată și depășită. Astfel, ideea rațională devine universal
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu sine însuși"67. Rațiunea, conceptul realității în devenire, poate fi interpretată și în termenii contradicției hegeliene între cantitate și calitate. Aici, cantitatea, conceptele particulare, sunt reunite prospectiv sub forma conceptului integral al realității și sunt înserate astfel într-o nouă calitate, rațiunea. Orice cantitate se transpune cu timpul într-un nou calitativ, pentru că orice cantitate reprezintă o fostă calitate: "cantitatea este calitatea devenită deja negativă"68. Nouă calitate nu elimina pur și simplu cantitatea care a produs-o, ci o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu timpul într-un nou calitativ, pentru că orice cantitate reprezintă o fostă calitate: "cantitatea este calitatea devenită deja negativă"68. Nouă calitate nu elimina pur și simplu cantitatea care a produs-o, ci o transmite mai departe sub o formă nouă, ameliorata. Nu putem înțelege ideea hegeliana de rațiune fără a intelege dialectica, mișcarea prin suprimarea contrariilor. Pe urmele lui Platon, Kant a desconsiderat dialectica, tratând-o că pe un produs retoric sofistic, bazat pe aparentă și înșelăciune. Hegel o reabilitează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înțeleasă în ansamblul său pozitiv, bazat pe depășirea și incorporarea negației 70. Metodă esențială a sistemului filozofic hegelian o reprezintă dialectica, la rândul ei fondată pe speculație, prin care Hegel înțelege și îndeamnă la înțelegerea unității opușilor într-un context nou, care le este propriu, și implicit în mișcare 71. Întregul mers al istoriei trebuie înțeles că devenire rațională, susține Hegel, nu ca o colecție de evenimente disparate. Istoria lumii este interpretată acum că "tribunal al lumii", ținându-se cont de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Implementation of the Eastern Partnership: Report the meeting of Foreign Affairs Ministers, December 13, 2010, http://www.eeas.europa.eu/ eastern/docs/eap meeting foreign affairs 131210 en.pdf (accesat la 13.04.2015). Dreptul omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv -- un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI1 (The right to be protected from the negative stress - a new fundamental right of the post-modern human, at the begining of the XXIst century) Mădălina Virginia ANTONESCU Abstract:The development of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atât de mediul natural cât și de cel artificial, de cel urban, social, de familie sau de locul de muncă, de teatrul de operațiuni militare sau de locul în care se produce un dezastru natural sau provocat de om). Un nou drept al omului: dreptul de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv Dezvoltarea materiei drepturilor omului, la începutul secolului XXI, aduce cu sine noi provocări pentru doctrina juridică, nevoită a realiza un continuu efort de adaptare la schimbările din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de timp în care omul postmodern pare că se află (datorită unei civilizații bazate pe intensificarea și rapiditatea comunicărilor și a schimburilor de capital, de idei, de marfuri)9 se află și provocarea de a da o configurație juridică unui nou drept al omului. Astfel, propunem înscrierea într-o declarație politică asumată de statele membre ONU, la nivel juridic internațional, a unui nou drept al omului, menit să asigure ființei umane respectarea și exercițiul eficace, real, al celorlalte drepturi ale sale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de capital, de idei, de marfuri)9 se află și provocarea de a da o configurație juridică unui nou drept al omului. Astfel, propunem înscrierea într-o declarație politică asumată de statele membre ONU, la nivel juridic internațional, a unui nou drept al omului, menit să asigure ființei umane respectarea și exercițiul eficace, real, al celorlalte drepturi ale sale. În acest context, propunem să fie consacrat un "drept al omului de a fi la adăpost de stres" (în speță, fiind vorba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru gestionarea situațiilor generatoare de astfel de tipuri de stres, precum și măsurile speciale de protecție concretă privind categoriile de persoane menționate mai sus, expuse stresului negativ excesiv. În conexiune cu alte concepte precum dezvoltarea umană, securitatea umană, dezvoltarea durabilă, acest nou drept al omului ar contribui la îmbunătățirea și rezolvarea multor situații care, astăzi, sunt în afara protecției juridice adecvate cerințelor societății globale a sec. XXI, situații generatoare de stres negativ excesiv și care au direct impact asupra respectării celorlalte drepturi fundamentale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un impact negativ direct asupra calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra și politicile și măsurile adoptate pentru gestionarea stresului negativ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un impact negativ direct asupra calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra și politicile și măsurile adoptate pentru gestionarea stresului negativ excesiv apărut asupra ființelor umane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de societate (în care ființă umană să aibă beneficiul drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale- adica a generațiilor I și ÎI de drepturi ale omului-, o lume în care "să trăiască eliberat de teamă și mizerie"), ne aflam din nou în fața unei obligații de rezultat, care întinde dimensiunea sa strategică, vizionara, în viitor, privind umanitatea în perspectiva dezvoltării sale, umanitatea din viitor și, în mod individual, ființa umană din viitor. Aceste fraze referitoare la aspirațiile umane și la modul în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internațional public, Editura All-B, București, 1998, pp. 198-199. 11 Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 106. 12 Despre oraș ca spațiu postmodern al deteritorializării, ca hiper-spațiu, caracterizat prin deschidere, zbor, lipsa centrului, volatilitate, despre noul oraș care necesită "o adaptare permanentă la nenumărate micro-ordini urbane diferențiate", ce devine "un megaspațiu neplanificat", în care spațiul urban fizic se întretaie și coexista cu cyperspațiul și cu hiperspațiul (orașul postmodern fiind unul complex, caracterizat prin juxtapuneri de spații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la sănătate, la un nivel de viață decent, la alimentație, la apă) pentru populațiile lor. Cf. Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel ordre économique internațional. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO; PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. 32 Considerat în doctrina "un nou tip de sclavie a timpurilor moderne", ceea ce relativizează obiectivele asumate de state în documentele ratificate de ele și emise sub egida ONU, unde își asumă obiective de "făurire a unei lumi echitabile, demne, în care ființă umană să trăiască liberă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Copiii imigranților și refugiaților de astăzi, care vor beneficia de plasă socială de siguranță din statele prospere, ca niște turiști cu bilete all-inclusive în Europa, ar putea, prin mecanismul psihologic de radicalizare descris în lucrare, să se transforme într-o nouă generație de jihadiști europeni, întrucat Islamul, cu dualitatea să religie-ideologie și promisiunea magică de a fi soluția pentru toate problemele, inclusiv cele social-politice, este un instrument atractiv pentru cei aflați în căutarea metodelor de satisfacere a nevoilor situate în vârful
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]