4,573 matches
-
criză. Dimpotrivă, în general, un ritm mai lent este mai compatibil cu o perioadă de stabilitate instituțională și de liniște politică și socială. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, elita politică franceză a făcut loc în puțin timp nou-veniților. Noile elite s-au specializat apoi, puțin câte puțin, iar ritmul lor de înlocuire a scăzut considerabil. În momentul instaurării celei de-a V-a Republici, ritmul de acces și de înlocuire s-a accelerat din nou, marcând astfel o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este considerat un element favorabil pentru funcționarea democratică a instituțiilor. Totuși, autori clasici ca Pareto și Mosca au văzut în deschiderea oferită de elita stabilită nou-veniților un fel de cooptare a unei elite potențiale, adică o modalitate de a neutraliza riscul de contestare a elitei stabilite de către o contraelită. Cu toate acestea, conștiința mai mult sau mai puțin clară a existenței unei tendințe generale spre oligarhie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mandat electiv în sânul organizației. Într-adevăr, foștii conducători nu puteau decât să fie confruntați cu o pierdere însemnată în privința statutului și a veniturilor. În sfârșit, modurile de recrutare a elitelor politice au și ele un efect de socializare asupra nou-veniților. Competiția pentru posturile de responsabilitate relativ puține inculcă viitorilor lideri anumite moduri de a se comporta. Ceea ce li se inculcă sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură ascensiunea în ierarhie. Numai că, odată însușite, aceste norme devin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
foștii conducători politici ai comunismului să aibă mai multe motive să-și păstreze poziția privilegiată prin transferul de proprietate, dat fiind faptul că, înainte, nu aveau controlul direct al aparatului economic (Windolf, 1998, pp. 369-370; Coenen-Huther, 2000, pp. 142-143). Introducerea nou-veniților în elită Pentru Pareto, aceste mișcări de ascensiune socială care deschid elita nou-veniților trebuie puse în raport cu repartizarea reziduurilor în diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poziția privilegiată prin transferul de proprietate, dat fiind faptul că, înainte, nu aveau controlul direct al aparatului economic (Windolf, 1998, pp. 369-370; Coenen-Huther, 2000, pp. 142-143). Introducerea nou-veniților în elită Pentru Pareto, aceste mișcări de ascensiune socială care deschid elita nou-veniților trebuie puse în raport cu repartizarea reziduurilor în diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale aceleiași societăți” (Pareto, § 1723). În anumite momente ale istoriei, se schițează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unei contraelite Fenomenele de mobilitate socială ce permit unor elemente din categorii sociale inferioare sau de mijloc să acceadă în rândurile elitei pot fi de natură individuală. Ar fi vorba, într-un fel, despre „infiltrarea” treptată a clasei conducătoare cu nou-veniți. În conformitate cu punctul de vedere al celor care-i observă, ei vor fi priviți cu simpatie sau admirație ca niște self-made men ce oferă dovada fluidității stratificării sociale sau cu aroganță și dispreț, ca niște „parveniți” care nu sunt deținători ai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în care, așa cum afirma Tocqueville, „nimic nu mai pare a fi interzis, nici permis, nici cinstit, nici rușinos, nici adevărat, nici fals” (1990, pp. 13-14). Atunci, vedem elitele stabilite pierzându-și puțin câte puțin influența, fragmentându-se și deschizându-se nou-veniților. Tot atunci, fenomenele de reproducere și de circulație a elitelor apar cu tot mai mare claritate. Circulația și reproducerea elitelor Pentru Gaetano Mosca, oricare ar fi tipurile de organizare și modurile de recrutare a elitelor, există o trăsătură dominantă specifică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se adaugă elemente intim subiective: „voința de a domina și conștiința posesiei calităților cerute” (Mosca, 1955, pp. 328-329). În opinia lui Mosca, modificările trăsăturilor cerute pentru a face parte din elita conducătoare se efectuează uneori foarte încet. În acest caz, nou-veniții care se infiltrează unul câte unul în clasele conducătoare nu-i modifică rapid „caracterul și spiritul”. Dimpotrivă, în anumite epoci, modificările sunt „rapide și tumultoase”. În acest caz, transformarea elitei conducătoare „prin substituirea de elemente noi celor vechi” poate avea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept mijloc de socializare, devine instituționalizat și presupune anumite comportamente ale nou-veniților în organizație, interacțiuni între angajații vechi, precum și elaborarea unor atitudini corespunzătoare instituției create. În planul dezvoltării sociale pot fi trasate cu ușurință paralele și un exemplu comun poate ilustra acest aspect. Odată ce individul a atins un anumit nivel de dezvoltare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urbane, indicând o formă a zonei în tranziție, asemeni ghetourilor. Aceasta este zona locuințelor care se degradează din cauza faptului că sunt locuite de categoriile sărace, imigranți, minorități etnice etc. Categoriile mai înstărite părăsesc zona, locuințele fiind preluate, de asemenea, de nou-veniții săraci, devenind astfel o zonă locuită exclusiv de populație săracă. Drept urmare, se retrag și unitățile economice, scade calitatea diferitelor servicii (a învățământului, a îngrijirii medicale), scade siguranța și crește din ce în ce mai mult nivelul delicvenței și al criminalității. Slum-urile pot fi caracterizate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuințelor închiriate, care se distrug datorită faptului că sunt spațiul de locuit al categoriilor sărace, imigranți, minorități etnice și categorii cu venituri foarte mici (Burgess, 1973, pp. 151-156). Categoriile sociale mai înstărite părăsesc zona, locuințele fiind preluate, de asemenea, de nou-veniții și săraci. Astfel această zonă ajunse să fie locuită exclusiv de populația săracă. Drept urmare, se retrag și unitățile economice, scade calitatea diferitelor servicii: a învățământului, a îngrijirii medicale, scade nivelul siguranță și crește din ce în ce mai mult cu al delicvenței și al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
occidentale semnificative. Societatea internațională va trebui deci să se ajusteze și să găsească un echilibru între păstrarea ordinii existente, în baza unor reguli caracteristice unui număr minoritar de state, și schimbarea ei în conformitate cu valorile și interesele majorității statelor, ca actori „nou-veniți” în urma decolonizării, destrămării Uniunii Sovietice etc. Desigur, relațiile de putere dintre minoritatea influentă și majoritatea lipsită de influență nu sunt ignorate în lucrările Școlii engleze, însă argumentele autorilor pun accentul mai ales pe presiunile de schimbare existente în societatea internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Marcu, N., op. cit. footnote> SUA, Canada, Australia au cote bine fixate de imigranți și condiții de acceptare a acestora. India construiește un gard de sârmă ghimpată pentru a evita exodul populației din Bangladesh etc. Selecția profesiilor și limitarea numărului celor nou-veniți sunt acțiuni necesare pentru a se asigura imigranților accesul la o viață normală, corespunzătoare nivelului de dezvoltare a țării-gazdă. Cu cât nivelul de pregătire profesională al străinilor este mai ridicat, cu atât avantajele țării-gazdă sunt mai mari. Ca urmare, „racolarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
obținerea maximului de randament (o structurare convenabilă a funcțiilor managerului); organizarea oamenilor în clase și grupuri care să prezinte un caracter distinct, o stare de spirit specifică ce va subzista chiar și după ce oamenii au dispărut, ea transmițându-se însă nou-veniților (crearea unei stări de spirit convenabile organizației) (vezi pp. 126-127). Următoarele trei capitole prezintă informații detaliate despre fiecare dintre aceste condiții. În ultimele două capitole ale acestei părți sunt abordate problematica managerului executiv (funcțiile lui; simplificarea acestora; insuficiența conducerii de către
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
reușit să devină americani adevărați, din varii motive, deși doreau a se identifica, Întru totul chiar, cu cei sosiți Înaintea lor și, Îndeosebi, cu cei născuți Într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți În patria adoptivă a părinților lor. Uneori Însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
gîndul de a nu se mai Întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care Îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Al. A. Philippide, debutant aici cu versurile din Cântecul câtorva. Acestora li se alătură V. Voiculescu, Ion Pillat, Elena Farago. În proză predominante sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu (Anicuța, Neagra Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în proză Jucării cu luna, Jucării pentru Lily, Hortensia Papadat- Bengescu (Carnetul zilelor pustii), Jean Bart (Documente omenești). Mai semnează proză și amintiri I.I. Mironescu, Otilia Cazimir, Artur
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
mai marelui lor, „comandir” Carnizu, prin minunatul său cântec la harfă, „căci învățase la târg Poltavie”. Purtați de corăbii, Polițion și răpitorii săi ajung „la Hindie”, unde sunt primiți în casa craiului Arix, a cărui fiică, Gostelie, se îndrăgostește de nou-venitul Polițion; de aici începe o nouă serie de încurcături comparabile cu motivul „Iosif și femeia lui Putifar”. În această vreme Argu intră „în slujba oștinească la Ispanie” și, căutându-l pe al său Polux, „au ajunsu până la stăpânirea turcească”, unde
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
experimente special concepute pentru a se adopta una dintre cele două variante de concepții. Chiar și așa, unii au pretins că modificările nu sunt atât rezultatul adoptării noilor idei de către oamenii de știință din domeniu, cât al adoptării acestora de către nou-veniții în disciplina respectivă. 66. Uneori, acest mecanism este desemnat de termenul proiecție, specific domeniului psihologiei, care, în sens mai tehnic, înseamnă mecanismul psihologic prin care un subiect îi atribuie altui subiect sentimente sau caracteristici (precum ostilitatea și reaua-credință) pe care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de relațiile dintre capitalul autohton și administrație, traduse mai ales prin corupție, și politică, traduse mai ales prin ceea ce se numește state capture, ambele destinate să asigure un avantaj competitiv al capitalistului autohton în concurența neloială pe piață cu orice nou-venit, inclusiv cu capitalul occidental. În viața socială, noul capitalism românesc a reușit să creeze instituția denumită peiorativ „baron local” și care exprimă unitatea dintre poziția socială și politică într-o comunitate a celor mai importanți oameni de afaceri din aceeași
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
plină expansiune către est a Europei dezvoltate, capitalul occidental a „colonizat” și a produs dezvoltarea într-un ritm accelerat a occidentalei Irlande, de care părea să fi uitat în toată perioada de după al doilea război mondial, și mai puțin a nou-venitelor țări est-europene. În aceste condiții restrictive de expansiune limitată și în etape a Europei dezvoltate către est, țările care au rămas mai multă vreme la periferia zonelor de expansiune imediată au beneficiat de o perioadă de tranziție postcomunistă lăsată în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care observase felul În care a apărut și a evoluat o nouă pătură de technocrați, opuși vechii elite. Victoria politică a acestei noi technocrații n-a fost Însă decât de scurtă durată, În locul ei instalându-se o altă categorie de nou-veniți, provenind În majoritatea lor din mediile noncomuniste. Distincția propusă de Szalai, Între „nouă technocrație” și „vechea elită”, a stat la originea ipotezei „circulației elitelor” formulată de Szelenyi, tatăl și fiică (cf. Szelenyi, Szelenyi, 1995, pp. 615-638). Pornind de la aceste ipoteze
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
funcții (situație caracteristică regimului precedent): 19% (150 de persoane) dintre membrii elitei dispuneau În 1993 alături de postul lor principal de cel puțin un al doilea post, situație În care se aflau 32% dintre membrii aparatului central al SED-ului. Printre nou-veniți, o majoritate o constituiau persoanele recrutate din afară, din mediul opoziției În special, si care constituise până atunci un fel de „contra birocrație”. Șansele de continuitate În cariera au fost mai mari atât În rândurile corpului ecleziastic, În unele instituții
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
-ului) erau acolo pentru prima dată, alături de ei nefiind decât 12 supraviețuitori din parlamentul anterior; 84% dintre deputații parlamentelor regionale (Landtagen) erau de asemenea aleși pentru prima oară. După alegerile din 1994, procentul de reînnoire a scăzut la 40% de „nou-veniți” În Landtagen și la 29% În Bundestag. Studiile asupra parlamentarilor indică prin urmare o stabilizare și o profesionalizare a carierelor politice: instituționalizarea s-a efectuat cu mult mai repede În intervalul anilor 1990-1994 decât În 1949 (fiind Însă mai lentă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai mult femeile decât bărbații: doar 21% dintre femei continuă să fie prezente În eșantionul de manageri din 1993 față de 40% dintre bărbați. Au fost menținuți de regulă cei care aveau o mare competența că experți interni ai Întreprinderii, În vreme ce nou-veniții aveau un profil socioprofesional complet diferit. Între 40% și 65% dintre cei care au rămas și-au putut păstra poziția pe care o ocupau În 1989 (ceea ce ar putea să Însemne de fapt, dată fiind diminuarea numărului de poziții de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]