463 matches
-
Noi“ în țările române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii până în 1859, București, 1977, p. 149. • J.O. Noyes, op. cit., p. 100-104. Pe același traseu și prin aceeași intermediere, J.O. Noyes a făcut cunoștință cu ritualul specific nunții țărănești, reținând elemente pomenite și de D. Cantemir în a sa Descriptio Moldaviae, fapt ce sugerează apelul la lecturile preliminare, fie ale călătorului, fie ale însoțitorului. Din surse identice va fi preluat și informațiile contrapuse aspectelor idilice din viața satului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
i-ar fi permis să se mute de la Romă, fără a da mult de bănuit și fără a-și dezvălui planurile. Nu a avut mult de așteptat pentru că, incepand cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând că un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decat poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:"se simte ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Nu a avut mult de așteptat pentru că, incepand cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând că un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decat poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:"se simte ca este disperat pentru că este înconjurat doar de persoane timide și mediocre: găsește energie, fermitate și consistentă numai în Franța".<footnote Victor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
în constituirea unei familii, având în vedere importanța pe care societatea o acordă dotei în realizarea unui mariaj. Aceastareprezintă numai o primă etapă din experiența împărtășită de un cuplu și, ca urmare, în continuare ne vom apleca asupra spec tacolului nunții și al vieții comune pentru a sesiza în ce mă sură și prin ce mijloace partenerii se inserează în țesutul familial și social și pe ce criterii își organizează rețeau de solidaritate, unde se află rudele și unde colectivitatea în interiorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șterge, fie oferă altceva la schimb: „în loc di cal di ginere s-au dat o flintă“. Darurile de logodnă sunt diferite de cele ce urmează a se face ulterior, până la nuntă, și care se nu mesc „daruri di na intea nunții“. Această deosebire este clar marcată într un proces de ru pe re a logodnei unde fata, ca vinovată, pierde schimbul, adică atât inelul dat, cât și cel primit, „darurile din zioa logodnei“, cât și „darurile ce i s-au trimis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
re a logodnei unde fata, ca vinovată, pierde schimbul, adică atât inelul dat, cât și cel primit, „darurile din zioa logodnei“, cât și „darurile ce i s-au trimis a doua zi“. Alteori toate aceste daruri sunt asimilate darurilor dinaintea nunții. Contemporanii, cunoscând foarte bine rituaul și momentul când are loc punerea lui în scenă nu simt nevoia să dea amănunte, întrucât cel căruia i se adre sea ză cunoaște aceste practici. După această etapă urmează consacrarea religioasă a logodnei prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru că s-a arătat slab în fața copiilor săi. Pilda pe care cei din jur o pot trage din acest exemplu nu este aceea de a cere consimțământul fetelor, ci de a-și întări autoritatea și controlul asupra copiilor. Darurile dinaintea nunții Cum numai o mică parte dintre logodne se desfac, cuplul își continuă aventura. Între logodnă și nuntă, alte și alte ritualuri sunt puse în practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția darurilor, am spune tradiționale, oferite de mireasă noii familii, celelalte sunt mai puțin vizibile în documente. Deși se vorbește foarte des de darurile de dinaintea nunții sau de darurile de la logodnă, ele nu sunt decât rareori precizate ca atare și apar numai în anumite condiții, fiind le ga te de problema moștenirii sau de cea a restituirii. În aceste circumstanțe, darurile aflate în litigiu capătă importanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tații schimba te între soți, da rul apărând ca un lucru menit a înlesni „dragostea trupului“, scopul acestuia nu este însă de a-i îmbogăți pe cei doi, prin urmare, valoarea economică nu trebuie să fie prea ridicată. Darurile dinaintea nunții sunt cele care se fac „mai nainte de blagoslovenia bărbatului cu muierea“, adică înaintea citirii slujbei religioase. Ele au rol de a împodobi mireasa, de a acoperi corpul miresei spre fala bărbatului. Cum nu se spune ex pli cit în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
articolele ce pot fi dăruite de bărbat vi i toa rei soții, și anume: „lanțuri, cercei, inele, gherdane... haine“. În practică, aceste daruri sunt mult mai numeroase, riguros împărțite în funcție de evenimente le aflate în derulare. Se vorbește despre darurile dinaintea nunții, darurile de nuntă și darurile de luni, mai apar apoi și darurile de la logodnă, darurile schim ba te între soți pe parcursul vieții și darurile făcute de mireasă socrilor, cumnaților și nașilor. Analiza atentă și fină a documente lor răspunde la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții și-l fac, în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui, care ori mai naintea nunții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dat, ori de n-au putut la vreme mai nainte și le-au dat după nuntă, iarăși dar să numește pentru nuntă“ . Ple când de la acest paragraf, putem considera că bărbatul are obligația de a dă rui soției sale înaintea nunții daruri care să acopere o tre me din valoarea zestrei. De altfel, mitropolitul îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dar cea care face podoaba nunții este mireasa. Din cap până-n picioare, ea trebuie cât mai bine împodobită pentru a arăta tuturor bogăția familiei. uneori se apelează la prăvăliile din jur, special amenajate pentru a oferi bijuterii și cele necesare nunții. La un astfel de negustor face apel Ni co lae Topliceanu la nunta sa cu Ilinca Ca ra man lâu. La insisten ța soacrei sale, el împrumută o floare mare de diamant, în valoare de 3 000 de taleri, pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mirele Constantin Oteteleșanu care însărcinează pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ea pă hăr ni ce sei, eu vă zând că sorocul ce s-au pus de dum neavoas tră să împlinește, și dumnealui au dat o sumă din banii zestre lor, eu m-am apucat și am făcut toată găteala nunții și mi-am făcut toată strânge rea după cum știi și dum nea ta cum se fac toate nunțile, numai au rămas lucru pe haine. Ci draga mea, cât va plăti dumnealui toată chel tu ia la, ci să nu soco
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
left de aur cu lăn ți șor de argint po leit“; pentru Joi ța Făl co ia nu valoarea darurilor de luni se ridică la suma de 300 de taleri, cu 16 taleri mai puțin decât va loarea darurile de dinaintea nunții. Și aceste daruri apar țin persoanei care le-a primit și care le păstrează odată legătura căsătoriei desfăcută sau în caz de vă du vie. Sin gu ra excepție o constituie adulterul dove dit al femeii. Chiar dacă are, conform Pravilei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea și darurile dinaintea nunții, plus o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată viața. Această prevedere se aplică și bărbatului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosi toate bunuri le după cum îi este voia, numai a treia parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea păstrează zestrea, dar pierde darurile dinaintea nunții și nu are drept să pretindă nimic din averea soțului. Pravilniceasca Condică face un pas înainte și dă dreptul femeii, indiferent dacă are copii vii sau morți, indiferent dacă păstrează doliu toată viața, să ia a treia parte din averea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lege, i se recunoaște și o latură afectivă, suferă, se întristează și îndeosebi își pune viața în pericol pentru a îndeplini obligație divină: procreația. Prin aceeași legislație se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arhiereului Dositei și a protopopilor de Mușcel, Costandin și Ghinea. Foaia de zestre este prețuită de „socotitori“ și, cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De aceea și sanc țiu ni le apli cate celor două sexe îmbra că forme diferite: femeia adulteră este trimisă la mănăstire o vreme, și dacă soțul n-o mai primeș te, ea pierde zestrea, da ru ri le dinaintea nunții și poate fi că lu gă ri tă cu sila, după ce în pre ala bil a fost bă tu tă, globită și „dată prin târg“; bărbatul, deși a comis un adul ter, deși codul penal pre ve de aceleași sanc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
condamnat la șaisprezece ani de Închisoare. Inc... de la instaurarea lui, noul regim albanez a decis s... exproprieze p...mînturile și bunurile Bisericilor; În 1946, Ordinul Iezuiților a fost suprimat, iar În anul urm...tor cel al Franciscanilor. Pe cale de consecinț..., nunțiul apostolic a fost expulzat, doi episcopi executați și numeroși preoți arestați. Din 93 de preoți practicanți În 1944, doar 13 mai erau activi opt ani mai tîrziu. În celelalte „democrații populare”, represiunea Împotriva catolicilor a avut loc În principal Între
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a fost necesară mîntuirea; existența unui nexus care a făcut ca păcatul acela să ajungă pînă la noi și care constă într-o strînsă legătură între noi și Adam și Eva; tot de origine augustiniană este și condamnarea concupiscenței în cadrul nunții. însă, o dată cu crearea sa, omul a primit de la Dumnezeu liberul arbitru, care este capabil să acționeze și în vederea mîntuirii; poate acționa în direcția binelui sau în direcția răului, chiar dacă, după păcatul originar, capacitatea omului de a face bine este doar
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cerut să părăsească mănăstirea și, într-o epocă în care călugării erau încă laici, l-a făcut diacon și l-a determinat să înceapă o carieră ecleziastică, iar succesorul lui Benedict, Pelagius al II-lea (578-590), l-a trimis ca nunțiu la curtea de la Constantinopol, între 579 și 585, pe lîngă împăratul Maurițiu. întors la Roma, Grigorie și-a reluat viața în mănăstire, la care a trebuit să renunțe atunci cînd a fost chemat, prin consens popular, în ciuda refuzului său, să
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]