463 matches
-
dat, ori de n-au putut la vreme mai nainte și le-au dat după nuntă, iarăși dar să numește pentru nuntă“ . Ple când de la acest paragraf, putem considera că bărbatul are obligația de a dă rui soției sale înaintea nunții daruri care să acopere o tre me din valoarea zestrei. De altfel, mitropolitul îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dar cea care face podoaba nunții este mireasa. Din cap până-n picioare, ea trebuie cât mai bine împodobită pentru a arăta tuturor bogăția familiei. uneori se apelează la prăvăliile din jur, special amenajate pentru a oferi bijuterii și cele necesare nunții. La un astfel de negustor face apel Ni co lae Topliceanu la nunta sa cu Ilinca Ca ra man lâu. La insisten ța soacrei sale, el împrumută o floare mare de diamant, în valoare de 3 000 de taleri, pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mirele Constantin Oteteleșanu care însărcinează pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ea pă hăr ni ce sei, eu vă zând că sorocul ce s-au pus de dum neavoas tră să împlinește, și dumnealui au dat o sumă din banii zestre lor, eu m-am apucat și am făcut toată găteala nunții și mi-am făcut toată strânge rea după cum știi și dum nea ta cum se fac toate nunțile, numai au rămas lucru pe haine. Ci draga mea, cât va plăti dumnealui toată chel tu ia la, ci să nu soco
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
left de aur cu lăn ți șor de argint po leit“; pentru Joi ța Făl co ia nu valoarea darurilor de luni se ridică la suma de 300 de taleri, cu 16 taleri mai puțin decât va loarea darurile de dinaintea nunții. Și aceste daruri apar țin persoanei care le-a primit și care le păstrează odată legătura căsătoriei desfăcută sau în caz de vă du vie. Sin gu ra excepție o constituie adulterul dove dit al femeii. Chiar dacă are, conform Pravilei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea și darurile dinaintea nunții, plus o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată viața. Această prevedere se aplică și bărbatului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosi toate bunuri le după cum îi este voia, numai a treia parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea păstrează zestrea, dar pierde darurile dinaintea nunții și nu are drept să pretindă nimic din averea soțului. Pravilniceasca Condică face un pas înainte și dă dreptul femeii, indiferent dacă are copii vii sau morți, indiferent dacă păstrează doliu toată viața, să ia a treia parte din averea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lege, i se recunoaște și o latură afectivă, suferă, se întristează și îndeosebi își pune viața în pericol pentru a îndeplini obligație divină: procreația. Prin aceeași legislație se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arhiereului Dositei și a protopopilor de Mușcel, Costandin și Ghinea. Foaia de zestre este prețuită de „socotitori“ și, cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De aceea și sanc țiu ni le apli cate celor două sexe îmbra că forme diferite: femeia adulteră este trimisă la mănăstire o vreme, și dacă soțul n-o mai primeș te, ea pierde zestrea, da ru ri le dinaintea nunții și poate fi că lu gă ri tă cu sila, după ce în pre ala bil a fost bă tu tă, globită și „dată prin târg“; bărbatul, deși a comis un adul ter, deși codul penal pre ve de aceleași sanc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ele ajung să dobândească cunoștințe superioare celor ale soților lor. Grație acestei culturi și prestigiului conferit de cultură, femeile ajung să se impună în universul masculin; pornind de la literatura, de la cazuistica amorului, multe ambițioase trec la intrigile politice. În 1623, nunțiul papal scria: "În Franța, toate marile evenimente și toate intrigile semnificative pornesc cel mai adesea de la femei. (...) Animatoare, sfătuitoare, intrigante femeile își asigură rolul cel mai eficace" [v.Beauvoir 1998, I, p.135, subl.n.]. 200 "Tout s'y fait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
strigarea (anunțarea datei când va avea loc căsătoria). Dacă astăzi accentul cade pe cununia civilă, ea trebuind să preceadă cununia religioasă, mai demult situația era invers. Odată fixată data nunții, care nu putea să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca de smoală”, adică o pădure îndoliată. Ce-au decis zeii? Ca el „Vă piară”. Momentul culminant este prefigurat de „gemetele” pădurii. „ritând de spaime”, el - să fie un astru-al nopții? - întrupându-se precum Luceafărul, sparge tăcerile, rostind: „Mireasa nunții o doresc!” și-ntr-o clipită, din brațul drept al mirelui „lucește lama de cuțit”. O mică secvență de dramă antică. Un gest „nesăbuit”, firește. Lama de cuțit e arma nechibzuinței, a lașității. Nu se ucide din iubire. Poți fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
se bucura când vedea că elevii săi acordau puțină atenție lecțiilor sale, atunci când le pregătea cu cea mai mare hărnicie, fiindcă nu mai avea ocazia să se mândrească și prin urmare nu pierdea nimic din meritele sale. 121. Fratele Mansueto, nunțiul papei Alexandru al IV-lea în Anglia, a povestit fratelui Petru în același loc că în ziua în care fusese citită în consistoriu bula prin care Inocențiu al IV-lea decretase opt sentințe împotriva fraților predicatori și a fraților minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu te prinzi că ești îndrăgostit decât când nu mai ai ceea ce până atunci ți se părea normal să fie al tău. Niciodată nu am să înțeleg cum poate să se îndrăgostească o femeie de cineva cu puțin timp înaintea nunții cu altcineva. Adică cu tine. Înseamnă că nu te iubea pe bune. Cât de rău să-ți fie cu cel cu care vrei să te căsătorești, încît să decizi că vrei schimbarea totală și să te muți dintr-un pat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
acestui crez. Pujato, 21 octombrie 1942. H. Bustos Domecq Două fantezii memorabile (1946) MARTORUL Isaiia, VI, 5 — Că bine le mai zici, nea Lumbeira. Egzistă spirite pă bune căpoase, care preferă mai bine o rație dă băsmiri, care chiar și Nunțiu cască când le aude a mia oară, În loc de-o dezbatere cot la cot despre o chestie care nu șovăiesc să cânt că-i cea mai cea. Tu caști fleoanca, că stai gata să-ți frângi gâtu, să-i tragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la opera care o prezida așa demn. Lu mandea Îmi iera frică dă riturile dă inițiere, care ni se umflă bostanu cu iele, da cum te văd și cum mă vezi mi-au dășchis ușile Maffiei parc-aveam pile la Nunțiu. Între patru faruri, don César mi-a fredonat secretu care mă onorează. Mi-a șoptit că situațea iera beton, da i-adusese mai mulți dușmani ca păduchi și că poate Îi vine la socoteală să steie o vreme Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
demnitate și constanță 227; cauza părea încheiată, iar regele părea că s-a predat. Dar ce s-a întîmplat în chiar acel moment, atunci cînd se stabilea pacea și restituirea către Biserică a sfintelor sale drepturi încălcate? Cei trei Episcopi, nunții pe lîngă Papă, au tulburat lucrurile: printr-o minciună sfruntată și greu de crezut, au încercat să-l recîștige pe rege de partea lor și să prelungească sclavia Bisericii. Falsitatea, demascată ulterior și pedepsită cu excomunicarea acestor Episcopi, i-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
numai tu știi? bâigui ironic tânărul, dar în silă. — A fost o contesă care, din dezonoare ridicându-se, a ținut frâul în locul reginei și pe care o mare împărăteasă, scriindu-i cu mâna ei, a numit-o „ma cousine“*. Cardinalul, nunțiul papal, la lever du roi** (știi ce-nseamnă lever du roi?), îi trăgea ciorapii de mătase pe piciorușele ei goale chiar cu mâna lui, ba încă mai socotea și că e o onoare pentru el -, adică, uite ce făcea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prea târziu, când lucrurile nu mai puteau fi îndreptate, adică în momentul când caleașca trecea prin dreptul ferestrelor. Nu spusese nimic, dar două zile după aceea a fost bolnav. Nastasia Filippovna n-a mai repetat experiența. În ultimele zile dinaintea nunții, începuse să fie foarte îngândurată; sfârșea întotdeauna prin a-și învinge tristețea și se înveselea iarăși, dar era cumva mai potolită, mai puțin zgomotoasă, mai puțin bucuroasă decât cu câteva zile în urmă. Prințul își dublă atenția. I se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de natură să influențeze receptarea mesajului italian În Transilvania era legată de atitudinea manifestată de Biserica Unită față de tendințele conservatoare ultramontane. Legăturile strânse cu Scaunul Papal și cu cercurile catolice italiene (manifestate, de exemplu, cu ocazia vizitei În Ardeal a nunțiului Michaele Vialle Prela XE "Vialle Prela" , În vederea instalării proaspătului mitropolit de Alba-Iulia) ar fi trebuit, În mod normal, să deschidă calea unor influențe ultramontane În Transilvania. Dar partizanii acestor tendințe din sânul Bisericii Catolice Italiene, extrem de influenți la vremea respectivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i-ar fi permis să se mute de la Roma, fără a da mult de bănuit și fără a-și dezvălui planurile. Nu a avut mult de așteptat pentru că, începând cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând ca un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decât poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:„se simte că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu a avut mult de așteptat pentru că, începând cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând ca un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decât poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:„se simte că este disperat pentru că este înconjurat doar de persoane timide și mediocre: găsește energie, fermitate și consistență numai în Franța“. (trad. n.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de nichel a fotoliului. Aprins de asemenea deziderate de lux igienico-estetice, nu putu să nu deteste apariția babei Chiva cu un pahar de lapte cu cafea, pe care scria Suvenir din Călimănești, pus pe o tavă ruginită. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Motivează folosirea cratimei în structura n-avea. 3.Transcrie doi termeni neologici. 4.Precizează perspectiva narativă prezentă în fragmente. 5.Ilustrează o trăsătură de caracter a personajului Jim, dedusă din al doilea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
precum și o scădere a simțului de gravitație [...] Un nod îi apăsa respirația și-i făcea râsul și plânsul convulsive, volubile. Sunetele prelungi ale coardelor o dureau și o sfâșiau, făcând-o să dorească leșinul ca o beție. (George Călinescu, Cartea nunții) 1. Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2. Comentează metafora: În sala goală a sufletului ei. 3. Transcrie două imagini artistice diferite. 4. Ilustrează două trăsături ale descrierii literare. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează o pagină de jurnal
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]