394 matches
-
pentru Patrie. Dacă, cu certitudine, așa stau lucrurile, Înseamnă că-i În afară de orice Îndoială faptul minunat că Ei ar trebui să-i dăruim totul: energiile fizice și spirituale, tinerețea, sănătatea și chiar viața, pornind de la superba premisă că pentru Țară „nun quam satis”. Îmi place să cred că și părinții noștri Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească În lumea drepților, a Îngerilor! au consimțit la această soartă privilegiată, când ne-au văzut aruncați după gratii ca să jertfim câte ceva din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de mama focului. Când văzură animalul, cu omul mort Între coarne, deasupra frunții și a ochilor, rămaseră consternați. După câteva clipe de beatitudine, unii prinseră a cam Înțelege despre ce se petrecuse. Niște intuiții, ca prin ceață, totuși, doar intuiții. Nunul cel mic, tatăl Mierlei, veni la taur. Îl mângâie. Îi scoase, din gât, sabia - cuțit, care-l rănise, nu, Însă, deosebit de grav. Alți nuntași Îi săriră În ajutor și-l traseră, pe mort, dintre coarnele taurului, așezându-l, cu spinarea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ardea soarele și boarea primăverii le răcori obrajii. Stere se apropie de Lina. - Ți-e frică? o întrebă. -Da. - Las', c-o să fie bine! Se despărțiră. Părinții, cu Grigore și nevastă-sa plecară spre casa dogarului, că acolo era petrecerea. Nunii porniră la fotograf. Birjarul chiui o dată la animalele ascultătoare și apucară spre gară. Caii săltau în galop, mișcîndu-și cu mândrie spinările pieptănate și împodobite cu stele de alamă și flori de hârtie. Muscalul în livrea de catifea albastră le atingea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Nașa sări cu gura pe el: - Te-ai îmbătat, Ghițișor! Masa se mai rărise. Zestrea mirilor creștea. Aglaia tot mai striga pe rând numele unora. Se mai oprea la câte unul: - Masă bogată! Nae Dragavei, aici de față, picior de nun, o sută . de lei și un servici de tort! Iar își arunca ochii împrejur. . - Ce mai dați? adăuga către cei zgîrciti. - Sănătate, că-i mai bună ca toate! răspundeau unii. Spre răsărit, prin crengile vișinilor, răzbea lumina tulbure a zorilor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
eu. Veni și Finița. Era logodită c-un fecior nalt și frumos. Ii pomenii de nuntă și se roși până după urechi. Dar... știam eu că-i place. Pacea era deplină în țară. Finița se mărită și eu îi fusei nun mare - în fine, am stat ce-am stat acasă, până ce-ntr-o zi mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeuna. L-am pus în mormânt alături cu mama, am așezat o cruce de lemn la capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia. The Gale Group, 1994, pp. 127-144. 26. Dinshaw, Carolyn, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, pp. 3-27. 27. Donaldson, E. Talbot, Commentary: The Nun's Priest's Tale, în Chaucer Poetry, selected and edited by Talbot Donaldson, Ronald Press Company, 1958, pp. 1104-1108. 290 28. Idem, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vol. 9, nr. 4, pp. 21-25. 30. Farrell, Thomas J., Source or Hard Analogue? Decameron X, 10 and the Clerk's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 37, nr. 4, 2003, pp. 346-364. 31. Field, P.J.C., The ending of Chaucer's Nun's Priest's Tale, în „Medium Aevum”, fall 2002, vol. 71, nr. 2, pp. 302-307. 32. Gallacher, Patrick J., Perception and Reality in The Miller's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 18, nr. 1, 1983, pp. 38-48. 33. Galloway, Andrew
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264. 69. Lumiansky, R. M., The Nun's Priest in The Canterbury Tales, în „P.M.L.A.”, vol. 68, nr. 4, September 1953, pp. 896-906. 70. Machan, Tim William, Chaucer's poetry, versioning, and hypertext, în „Philological Quarterly”, Summer 1994, vol. 73, nr. 3, pp. 299-317. 301 71. Marafioti
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se aud iarăși strigături: "De ce joc, de ce-aș juca Pare că-s făcut așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia. The Gale Group, 1994, pp. 127-144. 26. Dinshaw, Carolyn, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, pp. 3-27. 27. Donaldson, E. Talbot, Commentary: The Nun's Priest's Tale, în Chaucer Poetry, selected and edited by Talbot Donaldson, Ronald Press Company, 1958, pp. 1104-1108. 290 28. Idem, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vol. 9, nr. 4, pp. 21-25. 30. Farrell, Thomas J., Source or Hard Analogue? Decameron X, 10 and the Clerk's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 37, nr. 4, 2003, pp. 346-364. 31. Field, P.J.C., The ending of Chaucer's Nun's Priest's Tale, în „Medium Aevum”, fall 2002, vol. 71, nr. 2, pp. 302-307. 32. Gallacher, Patrick J., Perception and Reality in The Miller's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 18, nr. 1, 1983, pp. 38-48. 33. Galloway, Andrew
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264. 69. Lumiansky, R. M., The Nun's Priest in The Canterbury Tales, în „P.M.L.A.”, vol. 68, nr. 4, September 1953, pp. 896-906. 70. Machan, Tim William, Chaucer's poetry, versioning, and hypertext, în „Philological Quarterly”, Summer 1994, vol. 73, nr. 3, pp. 299-317. 301 71. Marafioti
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Moise de vreo rușine, s-a mai adăugat un n suspendat, situat deasupra textului, care poate fi citit: „fiul lui Manase h?nm”. Este foarte interesant că în timp ce Codex Vaticanus al Septuagintei citește Manassh (Manasse), Codex Alexandrinus citește Mwush (Moise). Nun inversum (nun inversat): în anumite părți ale textului, masoreții au introdus această literă inversată, pentru că, în opinia lor, pasajele respective nu se potriveau prea bine cu textul transmis și, prin urmare, trebuiau puse în paranteze, pentru a preveni copierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
vreo rușine, s-a mai adăugat un n suspendat, situat deasupra textului, care poate fi citit: „fiul lui Manase h?nm”. Este foarte interesant că în timp ce Codex Vaticanus al Septuagintei citește Manassh (Manasse), Codex Alexandrinus citește Mwush (Moise). Nun inversum (nun inversat): în anumite părți ale textului, masoreții au introdus această literă inversată, pentru că, în opinia lor, pasajele respective nu se potriveau prea bine cu textul transmis și, prin urmare, trebuiau puse în paranteze, pentru a preveni copierea lor ulterioară, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
potriveau prea bine cu textul transmis și, prin urmare, trebuiau puse în paranteze, pentru a preveni copierea lor ulterioară, ca parte a textului respectiv. Exemplu: în Num. 10, versetele 35 și 36 au fost puse în paranteze pe baza acestor „nun inversați”. Potrivit Talmudului, motivul ar fi fost că aceste două versete ar urma de fapt după Num. 2,17. În izvoarele grecești, în special cele alexandrine, nun inversum este cunoscut sub numele de perigraf», paragraf» sau ¢ntis...gma, întrucât apare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
10, versetele 35 și 36 au fost puse în paranteze pe baza acestor „nun inversați”. Potrivit Talmudului, motivul ar fi fost că aceste două versete ar urma de fapt după Num. 2,17. În izvoarele grecești, în special cele alexandrine, nun inversum este cunoscut sub numele de perigraf», paragraf» sau ¢ntis...gma, întrucât apare sub forma răsturnată a literei „sigma”1. În izvoarele grecești, aceste semne aveau rolul de a atrage atenția că pasajul cuprins între sigma și antisigma nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care se privesc în față, simbolizând două forțe mitice antagonice. Ca apotropeu, șarpele, fie că este șarpele de casă, de câmp sau de apă, nu trebuie ucis sau izgonit, iar, de Alexii, este interzisă chiar și pronunțarea numelui pentru a nun fi mușcat de șarpe de-a lungul anului. Considerat "norocul casei", șarpele de casă apără casa de farmece, de blesteme și de duhurile rele, iar izgonirea sau uciderea lui atrage după sine nenorocirea familiei sau pustiirea casei. Când moare ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care doi tineri au să primească cunu nia să fie și o înmormîntare, apoi tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după cununie, mănîncă totdeauna un ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta. A doua zi după cununie, cînd mireasa se leagă la cap, șede pe un fedeleș*, ca să facă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meu natal. Aha! L-ai prins în teatru pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de cicatrice, care-l recomanda pentru roluri negative. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o duminică liniștită, fără beții și scandaluri, ca-n familiile normale. Îl forțează pe histrion să promită că, măcar duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul Nuni trece pe lîngă barul poreclit Acvariu, unde se aduna actorimea între repetiții. Obișnuința-l face să privească cu jind, spre așezămînt. Și, evident, cedează: intră-n bar. Dar cu o motivație nobilă, de data aceasta. El NU va bea! Să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]