132,685 matches
-
demoazele de 16 ani se arătă pentru o clipă trecătoare de sub tivul lungii rochii, și-ar da seama deodată, măi înspăimîntat că oricînd, ca în ceață aceea uniformă, se află o mulțime de persoane de sex feminin, famelice și apatice ori excesiv de zgomotoase și cu totul lipsite de pudoare. Creaturi cu siguranta ticăloase, care vor fi comis fapte de rușine, din moment ce au fost tunse și im-bracate în zdrențe. Între toți a-cestia ar vedea și personaje colorate, cu sclipici și cîrpe tipa-toare
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
manieră poate prea tehnic-detectivistă, care i-ar supăra din plin pe mateini, din moment ce profanează un text a cărui savoare vine și din ambiguitate. E doar provizorie tehnica aceasta și convinsă de propriile limite. Portretul armașului, cititorul îl zărește de două ori. Odată la început, cu ochii Povestitorului, mai înainte de a afla că acesta l-a văzut la Pașadia. A doua oară la Pașadia, tot cu ochii Povestitorului, cînd portretul e Pașadia, cu amănuntul, aparent neglijabil, al portului diferit și al vîrstei
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
și din ambiguitate. E doar provizorie tehnica aceasta și convinsă de propriile limite. Portretul armașului, cititorul îl zărește de două ori. Odată la început, cu ochii Povestitorului, mai înainte de a afla că acesta l-a văzut la Pașadia. A doua oară la Pașadia, tot cu ochii Povestitorului, cînd portretul e Pașadia, cu amănuntul, aparent neglijabil, al portului diferit și al vîrstei mai tinere. în această ultimă secvență, Povestitorul surprins de asemănare încearcă să spună totul despre chipul marelui armaș printr-o
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
particular la cel din perimetrul catolic, a cărui ascendentă în spațiul clasicității greco-latine constituie o evidență care nu mai are nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptură în spațiul său originar, cu aspirația spiritualista și cu vocația transcendentei din doctrina creștinismului oriental, rezolvă acesta problemă, aparent insurmontabila, prin preluarea în tridimensional a bidimensionalului icoanei sau prin fugă în gigantism și în alegorie
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
în devoțiunea simplă resursă cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia Radu s-a întors către expresivitatea crudă, adică necoapta, si, nu de puține ori, sălbatică, a icoanei populare, fie ea pe lemn sau pe sticlă. Dacă unii dintre îngerii săi expresioniști descind evident din reprezentările fruste ale unei lumi pentru care ordinea vizuală nu este o practică, ci doar componentă strictă a unei irepresibile
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
Irina Marin Volumul de poezie Acul și steaua al domnului Gheorghe Grigurcu se înscrie în zona metaforicului revelatoriu. De dimensiuni reduse, epigramatice, poemele sale au, de cele mai multe ori, concentrația lirică a unui haiku și calitatea acestuia de a surprinde instantaneul fulgurant al unei stări trecătoare: "Buzele crinului/ înverzite de iarba/ pe care atât de discret/ o paște"; sau: Un munte/ cum un uger/ nemuls;" sau: "Vântul: o vânătaie
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce trebuie însă realizate cu instrumente chirurgicale. Pentru că de multe ori există un fundal al poemelor, fie el sonor, de ritm sau de subiect, un fundal care trimite la altceva din istoria poeziei
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
vine de la granița Spaniei, de la Henday, unde am vrut și eu să ajung, dar renunțasem din cauza ploilor abundente căzute în zona Pirineilor. E un turist ca toți turiștii din lume. Visul lui e să ajungă la Paris. Ar vedea întâia oară orașul despre care până și un american știe că este fala lumii întregi. Ca european, într-unul din momentele când pasagerul pare mai lucid, îl întreb cam ce idee are el despre Paris și dacă ar putea să-mi spună
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
în drum spre Paris... Este ULISE!... Așa ceva nu se poate citi în tren, îmi zic. Nu se poate. Imposibil. Ilizibil. Incocoșibil... Intramontan... Intravenos! maimuțăresc absurdul adjectival al omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei, de atâtea ori întoarse, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e cartea unui babalâc bezmetic... În clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
despre Cela nu poate fi citită exclusiv dintr-un puct de vedere etic. Elogiile și injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că acesta din urmă a scris el însuși despre adolescență
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
poveste să nu devină monotona, pentru a aduce o perspectivă paralelă, Lodge l-a introdus pe Kierkegaard. De fapt, ca într-un dicționar simplist, tema depresiei e în ziua de as-tazi asociată filosofului danez. Discursul paralel nu e pentru prima oara prezent în românele lui Lodge: lecția a fost in-vatata, după cum mărturisește chiar autorul, de la Joyce (modul în care a folosit Odiseea în Ulise) sau T.S. Eliot ( Graalul în The waste land). Românul Ce mica-i lumea (Small world) se bazează
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
degete, dar incurabil însetat de lumină, de mlădierea ei pe vibrațiile cărnii, oare cum putea el să se întîlnească, în același spațiu, cu Ioan Alexandru: cel care a trăit prin cuvinte cu credința patetică, nu o dată imperativă și, de multe ori, îmbrăcată în veșmintele imprecației, că în lumea înaltă și gravă a acestora, că în sonoritatea lor mustind de seve pale sau de alcooluri corozive, se ascunde Cuvîntul însuși, Logosul întemeietor și cel întrupat, trecutul, prezentul și viitorul, suferințele mundane și
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
face să vezi într-un fel nou și piesele vechi. Nu este deloc ușor ca o lucrare pe care o am de zece ani în repertoriu, spre exemplu Concertul de Saint-Säens, să-l reiau ca și cum l-aș vedea pentru prima oară. D.Av. Ai timp să studiezi? Cât poți să aloci studiului zilnic? Al.T. În urmă cu câțiva ani consideram că am nevoie de "o zi de 25 de ore". Acum termenul a fost depășit: nu-mi ajung nici 35! D.Av.
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
dl Grigurcu însuși: un editorial (Caragiale și M. Eliade) și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu interes numărul de la toamnă. * "Pe scriitorul, editorul și istoricul literar Pierre-Yves Souci l-am cunoscut în 1992 [...] În toamna acelui an participam prima oară la [...] Bienala Internațională de Poezie de la Liège. Am ținut atunci o comunicare care a impresionat asistența [...] Acea comunicare l-a determinat pe cunoscutul scriitor francez, de origine albaneză Ismail Kadare (cu care am rămas de atunci prieten) să mă invite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
însă ostentată cu nici un preț, ba mai degrabă camuflată în vălătuci de pudoare. Știința sa e mai curând delicatețe latină, solară, decum răspicare teutonică. Ardelenismul presupune o sfătoșenie puțintel afectată, o colocvialitate rostogană, îngreunată de obezitatea informației, nu de puține ori, ușor inutilă, căz' doară atâta școală chezaro-crăiască nu-i de lepădat! Pedagogul nostru e, în schimb, un erudit melancolic. Rigoarea științifică e străbătută de striațiile dulci-amărui ale minusculelor tristeți și ale miniaturalelor refulări pervertite în nostalgie. Nespusul concurează aproape patetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
meargă pe străzile pline de gropi ale Bucureștiului, gândindu-mă că trebuie să se simtă ca o prințesă trimisă la prășit porumbul. Cavalerismul meu înnăscut mă făcea să mă simt vinovat. Camioane cu roți imense au stropit-o de multe ori cu noroi, mâini de ștergători de parbrize au lovit-o nervos, în semn de protest pentru că le refuzam serviciile, apa din benzină i-a provocat în câteva rânduri o tuse înecăcioasă, obiecte zburătoare neidentificate (de obicei, aruncate din balcoanele blocurilor
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
balcoanele blocurilor) au căzut pe capota ei. Și totuși franțuzoaica a rămas mereu aceeași, calmă și puternică, frumoasă și neatinsă de trecerea anilor. Dacia pe care am avut-o înainte a trebuit reparată, în primii cinci ani, de 120 de ori! De 120 de ori am mers la service sau am aranjat cu diverși mecanici să vină s-o repare în parcare. De 120 de ori am făcut rost de piese de schimb și am pregătit teancul de bancote pentru reparator
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
pe capota ei. Și totuși franțuzoaica a rămas mereu aceeași, calmă și puternică, frumoasă și neatinsă de trecerea anilor. Dacia pe care am avut-o înainte a trebuit reparată, în primii cinci ani, de 120 de ori! De 120 de ori am mers la service sau am aranjat cu diverși mecanici să vină s-o repare în parcare. De 120 de ori am făcut rost de piese de schimb și am pregătit teancul de bancote pentru reparator. Un vecin de-al
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
care am avut-o înainte a trebuit reparată, în primii cinci ani, de 120 de ori! De 120 de ori am mers la service sau am aranjat cu diverși mecanici să vină s-o repare în parcare. De 120 de ori am făcut rost de piese de schimb și am pregătit teancul de bancote pentru reparator. Un vecin de-al meu, având și el o Dacie (1300), a făcut într-o zi, când mașina i s-a stricat pentru a nu
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
rost de piese de schimb și am pregătit teancul de bancote pentru reparator. Un vecin de-al meu, având și el o Dacie (1300), a făcut într-o zi, când mașina i s-a stricat pentru a nu știu câta oară, o criză de nervi. A început să strige, ca scos din minți, în curtea interioară a blocului în care locuim: - O vând pentru o sută de dolari! O vând pentru o sută de dolari! S-a găsit imediat un cumpărător
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
2002, de Ioana Pârvulescu. Observațiile critice ale colegei noastre, toate la obiect, l-au scos din sărite pe autorul antologiei și ne-am trezit de la el cu o "replică" mânioasă, și de o lungime care o întrece, cam de trei ori pe aceea a recenziei stârnitoare de supărări. Nu doar mânioasă este replica dlui Matei Albastru, dar prezintă și unele defecțiuni de logică. Domnia-sa nu va polemiza cu autoarea recenziei, ne anunță, "pe considerentul că dintr-un spirit cavaleresc ce
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
ca lumina reflectoarelor din Occident: se joacă altceva la noi în lumina zilei. Totul diferă: șut, pasă, stop, alunecare, dribling, corner, penalti etc. Stopul, pe picior sau pe piept, îi ia lui Zidane maximum 15 cm. Lui Onuț, de zece ori pe atît. Viteza de joc a Realului e a unui intercity (dar nu de la noi) pe lîngă a marfarului dinamovist. Sau rapidist. Sau stelist. Sau care vreți dv. Comparația ne disperă. Întorcîndu-ne la blaturi: ele colorau campionatul. Umpleau culisele de
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea continua. Citiți poezie, doamnelor și domnilor! De scris, se scrie. Chițibușuri Dl Mircea Iorgulescu trebuia să se facă avocat. Prezența d-sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
dublat, se pare, de un temperament "dificil". Acest nobil britanic (pe care originea socială îl indică drept "fiu de brutar"), lansat în teatru de Laurence Olivier, și devenit cetățean american abia în anul 2000, și-a anunțat, de mai multe ori, în timp, "retragerea definitivă" din cinema; în viziunea unui actor cu un chinuitor (în context) exces de inteligență, cinema-ul e redus, de prea multe ori, la condiția de jucărie aducătoare de bani, de o superficialitate depășită doar de stupiditate
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
și devenit cetățean american abia în anul 2000, și-a anunțat, de mai multe ori, în timp, "retragerea definitivă" din cinema; în viziunea unui actor cu un chinuitor (în context) exces de inteligență, cinema-ul e redus, de prea multe ori, la condiția de jucărie aducătoare de bani, de o superficialitate depășită doar de stupiditate. Dar, vorba unui dramaturg celebru, "Eu am lansat ideea, eu o bagatelizez!" Iată-l, acum, pe același Anthony Hopkins, declarînd că aceeași jucărie poate fi, la
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]