367 matches
-
Spaniolii de M. I. Lermontov, Azilul de noapte de Maxim Gorki ș.a.), engleză (Romeo și Julieta de W. Shakespeare), franceză (Cidul de Corneille), germană (Atta Troll și Germania de H. Heine), polonă (Opere alese de A. Mickiewicz), ucraineană (Caterina și Oarba de T. Șevcenko) ș.a. A tradus mult și din literatura popoarelor fostei URSS. Alte două volume de Traduceri alese (1968, 1978) îl recomandă pe B. ca pe unul dintre cei mai fecunzi tălmăcitori din Basarabia postbelică. SCRIERI: Grică Pierde-Vară, Chișinău
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
băga bine în țărâna cea rea. 2254 Fiindcă tina lumii e rea - fiindcă tină Și praf e universul întreg - fără de vină Ai căzut, geniu mândru plin de-ndărătnicie, În spații făr-de margini, în evi de vecinicie! Vai, soarte blestemată, ce oarbă arunci bobii, La orcine în lume dai ceea ce nu-i trebui. Te rog, soarte, mă scapă, de alții nu - de mine. Atât venin în suflet ș-atît amar în gând Încât, dac-aș putea-o ca să răsuflu adânc Și bine, aș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
va produce în alții cari nu sunt interesați. [7 aprilie 1882] MATERIALURI ETNOLOGICE PRIVIND ÎN PARTE ȘI PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra pe un pasaj din darea mea de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Oricare putere îi va putea spune: "Fii mai espeditiv, d-le prim ministru, știm cum stau lucrurile la d-voastră. Vrei să pretinzi că ridicolele figurine pe cari le-ai numit deputați îți rezistă? Nu ne jucăm de-a baba oarba". Mișelia înlăuntru, umilirea în afară - iată care va fi caracterul acestei dictaturi în România. Căci acesta nu este absolutismul monarhic, răsărit din iubirea unui mare cap încoronat pentru clasele de jos; nu, este absolutismul unui ambițios pentru a asigura impunitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dacă aceste extinderi ar fi fost doar anticipări bazate pe informații, ar fi exploatat deplin sau parțial cunoștințele deja dobândite. În loc de aceasta, progresele reale trebuie să fi fost rezultatele explorării teritoriilor de dincolo de deducție și previziune și, în acest sens, oarbe. În cazurile acestor progrese reale, explorările care au avut succes au fost la origine la fel de oarbe ca și cele ratate (pp. 380-381). O remarcă similară face Simonton (1995), care a preluat ideea de bază a lui Campbell și a transformat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
e În toți, tot astfel precum una e În toate, Deasupra tuturor se ridică cine poate, Pe cînd alții stînd În umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd În taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. (M. Eminescu, „Scrisoarea I”). A te Îmbogăți mereu În gînd Înseamnă, de fapt, să poți să dobîndești o perspectivă asupra devenirii tale În lume, În existență
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969; Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba, Chișinău, 1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt verde, Chișinău, 1974; Să vezi și să crezi, Chișinău, 1977; Ochi de stea, Chișinău, 1979; Înălțimi constante, Chișinău, 1979; Simplu, Chișinău, 1981; Vorbe năzdrăvane, Chișinău, 1982; Ecoul de a doua zi, Chișinău
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
Theodor Șerbănescu, Virgil Tempeanu, Al. Macedonski. Prozatorii revistei sunt Gr. H. Grandea, D. Marinescu-Marion (inepuizabil autor de scrieri umoristice), Traian Demetrescu, D. Teleor, D. Stăncescu, I.S. Spartali, Corneliu Scurtu. Alături de romanele-foileton care se tipăresc alternativ și în „Universul” (Fr. Mastriani, Oarba din Sorento și Contesa de Montès, J.-E. Richebourg, Coroana de spini ș.a.), se traduce din Ivan Turgheniev (traducători: H.St. Streitman, sub pseudonimul H. Certăneanu, și I. S. Spartali), Goethe și Robert Reinick (versuri tălmăcite de Carol Scrob), Catulle
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
anii ’70 cu o bogată colecție de texte comice, în care păstrează același spirit „voios, semimemorialistic” (Marian Popa), anunțând parodia prin titluri împrumutate de la jocurile de copii: De-a v-ați ascunselea (1974), De-a puia-gaia (1975), De-a baba oarba (1976), De-a bâza (1977), cărți subintitulate Jocurile detectivului Conan, reeditate în 1978 cu titlul Extravagantul Conan Doi (1978). Este și un traducător înzestrat, predilecția lui mergând tot către literatura pentru tineret, de factură polițistă ori de spionaj și aventură
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Magdalena și Târțoi, Craiova, 1943; La sud de lacul Nairobi, București, 1945; Apa vie, București, 1948; Pogonici, București, 1949; Aventurile lui Tûskés Dónci, București, 1949; De-a v-ați ascunselea, Cluj-Napoca, 1974; De-a puia-gaia București, 1975; De-a baba oarba, București, 1976; De-a bâza, București, 1977; Extravagantul Conan Doi, I-II, București, 1978; Contratimp, I-II, București, 1981-1983; Unchiul Andi „detectivul” și nepoții săi, București, 1982; ed. (Unchiul Andi „detectivul” și nepoții săi ostrogoții), București, 1991; „Aventuri” aproximative, I-
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Lumina oarbă, Galați, 1993. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Un prozator jovial, RL, 1974, 15; Sorin Titel, Două romane polițiste, RL, 1975, 48; Valentin F. Mihăescu, Aventură și umor, LCF, 1976, 5; M. Costea, „De-a puia gaia”. „De-a baba oarba”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8509; Eugen Seceleanu, „De-a puia gaia”, FLC, 1976, 40; Artur Silvestri, Proză ironică și barocă, LCF, 1977, 2; Grigore Beuran, Un roman polițist de factură aparte, TR, 1977, 29; Alex. Ștefănescu, Giumbușlucuri, boroboațe, ghidușii, LCF, 1977
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
te întrebi cu surprindere cum de au putut fi tipărite. Și totuși ele au apărut în edituri de seamă ca ESPLA și Editura Tineretului. Și ceea ce e mai grav: poartă semnătura unor scriitori de frunte ai literaturii noastre. Nuvela Râpa Oarbei editată de ESPLA este sub nivelul creației lui Eusebiu Camilar și, evident, sub nivelul cerințelor impuse de tratarea unei teme atât de importante. Este drept că poporul așteaptă cu nerăbdare opere literare care să înfățișeze problemele legate de mărețul plan
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lupta pentru construirea socialismului. Atât autorul cât și editura au trecut cu ușurință peste un fapt esențial: o armă literară nu este armă decât dacă este literatură, dacă emoționează și convinge prin imagini artistice veridice și puternice. Ori, nuvela Râpa Oarbei este mai mult o schemă decât o operă literară deplină, vie. Pretutindeni simți că ai de-a face cu o construcție artificială, care scârțâie din încheieturi. Ai continuu impresia că autorul a pornit de la o scenă prestabilită, căutând apoi să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se restrâng la dimensiunea, directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai mult lamentație solemnă și rugă imperativă
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
s-au mutat fie la cimitir, fie în sat, iar unii erau plecați în lume. Patru neamuri se perindaseră la vatra ei, dormind pe laițele din scândură cioplită cu barda. Acum era aproape pustie. în casă nu mai ședea decât oarba, bătrână la șaptezeci de ani, care în ruptul capului nu voia să se despartă de locul unde copilărise. Când rămase și ea fără vecini, nepoții din sat au venit s-o cheme la dânșii. Baba n-a mai zis nimic
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dânșii. Baba n-a mai zis nimic. A doua zi patru oameni cu furci în mâini se iviră pe acoperișul casei. începură a azvârli în ogradă snopii de paie înnegriți de stirigie, împreună cu grămezi cenușii de gunoaie. Pe un scăueș, oarba sta lângă poiată, cu fața liniștită. în truda lor tăcută, pe chipurile colțuroase ale oamenilor nu se zărea nici o simțire. Când apăru și scheletul negru al acoperișului, palmele lor mari apucară bărdoaiele. Până departe, în câmp, răsunau pârâituri și țipete
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pârâituri și țipete de cuie scoase din lăcașul lor. Apoi căzură pereții. Către seară, alături de-o stivă de lemne mâncare de cari, nu mai era decât un morman de moloz. în picioare rămase doar poiata lângă care se refugiase oarba. Nevestele muncitorilor adunară din casă țoale și cioveie, clituindu-le lângă bătrâna care, cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii din acoperiș sub malul gârlei, să le dea foc. - Bunică, strigă către oarbă unul din ei, a zis mama să vii la masă ! O fetiță se apropie de ea și-o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
le dea foc. - Bunică, strigă către oarbă unul din ei, a zis mama să vii la masă ! O fetiță se apropie de ea și-o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă dărâmături, fără a atinge blidul. Când nepoții terminară de horpăit, încet, cu glas prelung, bătrâna începu a boci. TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la banchete stă întotdeauna între Pontifex și dialul lui Iupiter, nu-i este niciodată îngăduit să ia primul cuvântul, ci al doilea, căci se află și el cu totul sub autoritatea Marelui Pontif. Nu se aude nici un răspuns din partea fetiței. Oarba își încordează auzul, cu urechea îndreptată spre altar. Nimic. O cuprinde mila. E speriată, mititica. Ar trebui să-i șoptească cineva să dea măcar din cap că nu. Zâmbește apoi, amuzată. În trecut, eliberarea unui copil de sub puterea tatălui era
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încă mai păstrează urma vechii înfierări. O vestală nu poate fi pătată de o asemenea pedeapsă, fie că i a fost aplicată ei, fie că l-a lovit pe tatăl său. — Aici, în Atrium Vestae... — În Templul Vestei..., repetă încetișor oarba. Își întoarce ușor capul ca și cum ar dori să urmărească cu privirea forma rotundă a clădirii. Oare Numa, când i-a pus teme liile, a vrut-o ca strajă în jurul focului nestins? — ...fără emancipare sau vreo altă micșorare de drepturi familiale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un copil mare ce a rămas, tânjește după ea și își dorește cât mai multă. Dacă vrei s-o pedepsești, mai bine n-o bagi în seamă. Își croiește drum încercând să se apropie de micuța preoteasă. Se lasă liniște. Oarba coboară mâinile pe capul fetiței și pipăie cu vârful degetelor forma pomeților, arcada sprâncenelor și fruntea bombată. Obrajii sunt încă umezi. — Cum te cheamă, drăguță? o întreabă cu blândețe. — Domitia, șoptește pierită de spaimă copila. Occia o apucă pe după umeri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fapt vestalele, că ar pune-o în încurcătură. Se întoarce către celelalte ușor îngrijorată: — N-ați uitat de apa sfântă? Una dintre fete o liniștește: — Am fost eu, mamă Occia. M-a însoțit și Publia. Numai voi două? se cutremură oarba. E indecent pentru preotese să umble singure pe drum. — A fost și lictorul cu noi. Bătrâna răsuflă ușurată. Așa mai merge. Nimănui nu-i este îngăduit să se apropie de o vestală. Până și un consul e dator să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simte neliniște. Chiar pericol. De ce tac fetele? Și Domitia și-a vârât din nou palma într-a ei. — Ce se întâmplă? întreabă. — Fulgere brăzdează cerul, i se răspunde. Uite altul! se înalță o voce speriată. — Să ne grăbim atunci, zice oarba încercând să se liniștească. Se apleacă spre fetiță. — Regia..., începe, când copila o întrerupe nerăbdătoare: Acolo mergem, nu? — Da, e chiar în fața ta. O lasă un timp să admire clădirea și statuile ei monumentale. În timp ce se apropie, îi murmură confidențial
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]