4,294 matches
-
factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol. II, pp. 173-177). Extinderea zonelor de exploatare agricolă permanentă ajunge să influențeze
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol. II, pp. 173-177). Extinderea zonelor de exploatare agricolă permanentă ajunge să influențeze principiile generale pe baza cărora este organizat întregul sat. Această zonă este baza dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tăierile abuzive care părea să fie mai bine pus la punct, dar despre care nu avem suficiente detalii este acela al tăierilor colective și repartizării lemnelor tăiate, în cantități egale, prin tragere la sorți. Acest sistem prezintă avantajul că toată obștea este de față atunci când se fac tăierile, iar cantitatea nu este „după puteri” sau „după nevoi”, ci este fixă. În lipsa unor detalii empirice, presupunem că acest sistem avea costuri de monitorizare reduse pentru că, date fiind dimensiunile reduse ale comunității, cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a copacilor care au fost în prealabil însemnați sau reglementarea modalității de înființare și funcționare a gaterelor. Regulile cu privire la gatere erau foarte stricte. Ele nu erau în toate satele aceleași: trei sate interziceau total construirea acestora; două sate permiteau doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse și cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar în expunerea de motive a Codului silvic din 1910
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aproape pe nimic, în comparație cu valoarea lor. Moșnenii sau răzeșii fruntași au încasat cea mai mare parte din preț, dând celorlalți devălmași sume cu totul neînsemnate”. Odată cu această expunere de motive se destramă orice urmă a recunoașterii de către stat a drepturilor obștilor de a se autoorganiza. Prin urmare, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 194 196), Codul silvic încearcă să creeze un sistem în care drepturile pe care le are fiecare țăran în parte sunt definite exact și înscrise într-un registru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să creeze un sistem în care drepturile pe care le are fiecare țăran în parte sunt definite exact și înscrise într-un registru local. Transferul acestor drepturi urma și el să fie consemnat în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din lipsa de coerență între nivelul constituțional și cel al alegerii colective, cât și din lipsa unor reguli de procedură la nivel local. Astfel, în cazul înrudirilor apăreau neclarități în privința drepturilor pe care le avea o persoană abia intrată în obște. Prin înrudire, ea căpăta dreptul de a exploata un teren agricol care, deși nu se echivala cu proprietatea privată, era totuși lăsat în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în 1925, cursul supraprimar în 1926, prima bancă populară din Lespezi „Plugul român”. A înființat și dotat prima bibliotecă publică și s-a implicat, alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu și alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației „Buciumul Moldovei” din Fălticeni până la retragerea din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
electric. Biserica „Sfinții Voievozi” Un manuscris din 18 noiembrie 1930, întocmit de preotul Luca Toma, consemnează că, în anul 1865, cu concursul binevoitor al enoriașilor din târgul Lespezi, s-a început zidirea Bisericii „Sf. Voievozi”, pe un teren cedat de obștea Târgușorului Lespezi. În fruntea acestui comitet era preotul Timuș, Manolache Joldescu, Mihalache Tabără, Neculae Nemțeanu, Gheorghe Cioancă și Ionică al Catincăi. În 1862, fiind terminată, biserica se sfințeste de către enoriașii târgului. În 1948, când a venit preotul Gheorghe Potolincă de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
muzicii, lăsîndu-și corpul să vibreze - armonic sau disarmonic - în ritmul ei." A rezultat un spectacol-capodoperă, elaborat în parteneriat. Partenerii erau de ranguri socotite îndeobște inegale. Dar cei din echipa "academică" au avut înțelepciunea de a nu se sinchisi de ce socotește "obștea" și de a colabora pe picior de egalitate cu muzicianul-țăran Ioan Pop, care nu stă prea bine cu buchea cărții, dar care strălucește prin profesionalism, inteligență, forță creatoare, intuiție, mobilitate și gust. Sub imboldul și cu sprijinul colegilor săi, el
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni ulterior asupra acestei chestiuni - în cadrul obștilor ori la nivelul de trai al membrilor acestora). În alte situații suntem tentați să facem apel în mod necritic la concepte complexe și care țin de anumite tradiții culturale. Unul dintre acestea, pentru a da un exemplu important, este cel
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este întâlnit foarte des, având chiar un rol central în analizele sale. Sunt însă foarte reticent în privința folosirii de către Stahl și, ulterior, de către mulți alți autori, inclusiv în cadrul acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea românească tradițională se întemeiau pe drepturi cred că este prea tare și nu are la bază o analiză adecvată a ceea ce înseamnă un „drept”. Este prea tare deoarece atât acest
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]