225 matches
-
de învățămînt, dacă aceasta asigura, cu personalul său, conducerea lucrărilor în ateliere; ... b) de către unitatea productivă care patronează atelierul-școala, dacă aceasta asigura, cu personalul său, conducerea efectivă a atelierului-școala. ... 23. Accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau obștești în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini se înregistrează de unitatea care a organizat acțiunile respective. Accidentul de muncă produs în urma unei acțiuni întreprinse pentru salvarea unor vieți omenești sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol ce amenință bunurile obștești se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133539_a_134868]
-
de ce se joacă acuma. Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că ești român, se joacă apărarea țării. Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva,dar nu obștea românească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” - la ceea ce se pregătește în momentul de față și să revenim la tradițiile noastre, să revenim la puterea noastră dintotdeauna.
Dinu C. Giurescu: Manifest către români - "Mergeţi la vot în număr mare!" () [Corola-journal/Journalistic/41323_a_42648]
-
ajungă la putere în țara asta. De aceea nu se vor da în lături de la nici o mișelie... Vor acționa la orice nivel, începând cu satele. Aici la noi au un motiv în plus să-și arate colții. Nu știu dacă obștea din vreo altă comună și-a ales singură primarul, așa ca la noi. Vă imaginați cât de greu suportă ei acest fapt, care dăinuie de câțiva anișori buni? Să nu fie de deochi. Terminându-și ideea, agronomul s-a ridicat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Început urmărirea penală Împotriva lui Sebastian Mirciulescu din Șoseaua Pantelimon nr. 261, precum și a lui Floarea Bercică din comuna Pantelimon, foști gestionari la cofetăria Zmeura. Acuzația: prin diverse sustrageri, precum și datorită neglijenței față de administrarea bunurilor Încredințate, ei au adus avutului obștesc un prejudiciu de peste 30.000 de lei. Infractorii au fost reținuți În vederea trimiterii În judecată. Ceaușescu Îi salută tocmai din Îndepărtata Africă. Îi salută și din portretele agățate În birourile miliției unde sunt arestați, Îi salută din toate birourile aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin încheierea ei, căci, îndată după ce ea se obștise, prelații și baronii unguri orânduiră o solie însemnată ce consista din arhiepiscopul Ioan de Gran și alți demnitari, solie pe care o trimiseră cătră regele și senatul Poloniei spre a-i împăca pentru incuirsiunea din anul trecut. În anul 1412
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atribuite de „buna societate” rusă, care din necunoaștere o confundă cu germanul gemeinde sau cu francezul commune, cu care nu are totuși nimic în comun: „Sensul primitiv al acestui cuvânt indică ceva venerabil și sfânt; el semnifică în același timp obștea [la commune] și universul și nu ar putea fi tradus într-o limbă străină decât prin cuvântul grecesc Kosmos” (Haxthausen, 1853, vol. III, 130). Mir-ul formează o unitate socială distinctă ce nu se reduce la totalitatea indivizilor care o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sat, în funcție de contextul în care se regăsește. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 130. Ibidem, 131. Ibidem, vol.I, VI. Ibidem, IX. Ibidem, vol. III, 134. Anatole Leroy-Beaulieu surprinde și el legătura dintre familia patriarhală rusească și mir: „Obștea pare a se trage din familie; una pare a fi făcută după modelul celeilalte. Obștea rusească poate astfel fi privită ca o familie lărgită, în care pământul rămâne proprietatea colectivă a comunității, fiecare bărbat sau fiecare gospodărie primind spre exploatare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a unei mori, a unui târg sau vetre de sat. O altă metodă era îngrădirea locurilor în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
averii, ca pedeapsă complementară, precum și competența organelor de cercetare ale securității pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele respective. Am în vedere, pe de o parte, că singurele infracțiuni de „drept comun” care prevedeau pedeapsa confiscării averii erau cele contra avutului obștesc soldate cu prejudicii, iar pe de altă parte, că simpla rămânere în străinătate nu avea nici o legătură cu securitatea statului. Existau, desigur, alte trei infracțiuni - în afara celor din Titlul I al Codului penal - a căror urmărire penală era dată în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp. 168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei din afara comunității. La nivelul alegerii colective existau așadar posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să exploateze terenurile cele mai bune pentru propriile avantaje, existând de aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare obștean să poată beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei membri exponenți ai tuturor categoriilor de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ci mai ales pentru că nu particip decât fragmentar la slujbe. Să sper că această situație ține doar de marile sărbători și că În celelalte zile prezența mea să fie mai consistentă. Ieri am fost În Constanța, pentru a colinda cu obștea o susținătoare a mănăstirii, domnișoara Mihaela, medic stomatolog și studentă la Facultatea de Arte Plastice din oraș. A fost o seară agreabilă, iar la Întoarcere Părintele Iustin ne-a invitat să vedem un film dedicat lui Ghandi, făuritorul Indiei moderne
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Ghica voievod este cel care a încuviințat zidirea din piatră a bisericii catolice. Iaca ce spune el la 8 decembrie 1776: „Ca să se facă zidiri de piatră prin orașe, cunoscut iaste nu numai că aduce această podoabă orașilor, ce și obștii folosință și apărare, mai ales la o vreme când se întîmplă foc. De vreme, dar, că, de cîțiva ani mai înainte, rîmlenească a catolicilor biserică, ce au fost aice, în orașul Iașii, s-au tîmplat de s-au aprinsu, fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la ridicarea schitului și aveau mâini de aur. Măi Ilarioane, măi Gherasime, tataia vă iubește pe voi la fel ca pe ceilalți părinți. Faceți niște pogorăminte: puțină nevoință, puțină râvnă, puțină smerenie. Cereți-vă iertare și intrați în rând cu obștea! Aici un singur duhovnic avem, unu, și acela-i Ioan. Ori vă spovediți la el, ori vă caterisesc. Eu nu am nevoie de haiduci în mănăstire, e clar? Această ultimă poruncă a fost ca un fier înroșit pe suflet. Umilința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Scutirea de năvălirea boalei până când încă în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu bolnavii de holeră, spre a-i păzi de lipicioasa însușire a ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în munca și cu o conduită ireproșabila în societate, care în întreaga lor activitate au dat dovadă de principialitate în aplicarea legilor. Articolul 10 Sesizările și reclamațiile îndreptate împotriva activității conducerii unor unități socialiste, a unui organ de stat sau obștesc se cercetează și se rezolvă de către organele ierarhic superioare. Este interzisă trimiterea spre cercetare a sesizărilor și reclamațiilor către organele sau persoanele la a caror activitate se referă acestea. Articolul 11 Examinarea și rezolvarea propunerilor, sesizărilor și reclamațiilor, precum și comunicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106514_a_107843]
-
o comunitate de muncă, în sensul că era prestată o muncă dirijată de comunitate și forma un cerc închis, în privința drepturilor de folosință a pământului. Pentru definirea obștii, esențiale erau munca și organizarea ei, și nu stăpânirea pământului, din moment ce existau obști fără pământ, care se deplasau sub semnul roirii sau erau așezate pe pământul stăpânit de un cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sorți. Aceste părți formau un raport de drepturi pe suprafața moșiei, dar nu erau determinate pe teren. Obștea, prin organismele sale colective, exercita un drept de proprietate superioară asupra drepturilor de folosință ale familiilor componente ale acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
colective, exercita un drept de proprietate superioară asupra drepturilor de folosință ale familiilor componente ale acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor", în același timp pe toate delnițele, apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor", în același timp pe toate delnițele, apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care nu țineau seama de disciplina comunității. Conducerea ei ținea socotelile cetei pe răboj și repartiza
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuințele din cadrul așezării de la Udești (jud. Suceava) și Budureasca (jud. Prahova) aparțin unor elemente înstărite din obște, conform dimensiunilor și inventarului descoperit. Ei sunt conducătorii acelor uniuni de obști, "autonomii rurale", "romanii populare" sau "democrații țărănești", după N. Iorga, sau "obști de obști", conform documentelor medievale. Raporturile dintre organismele social-politice ale populației autohtone și autoritatea politică și militară a migratorilor au luat forma unor raporturi de dominație politică asupra populației autohtone, cu menținerea formelor de organizare tradiționale ale acesteia. Relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cercetări. În 1851, organele de stat, „pentru micșorarea împovărătorului preț cu care au agiuns a se vinde cărămida de zidit”, au hotărât să construiască „o fabrică de cărămidă a statului”, prin funcționarea căreia, „concurența ce s-ar face speculanților particulari, obștea să poată afla cărămidă și de o calitate mai bună și cu prețuri mai priincioase”. Acea cărămidărie a fost construită în mahalaua Păcurari, dar, ca și în cazul precedent, documentele nu ne permit să facem preciziunile cuvenite. Așadar, în domeniul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]