348 matches
-
numai din satul de reședință cu același nume. Așezat în partea de vest a județului Suceava, spațiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pîrîului Sadova, afluent al rîului Moldova, fiind situat în marea subunitate flzico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaților Orientali. Intersecția paralelei de 47 grade și 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade și 39 minute longitudine estică, definește poziția matematică a comunei Sadova, fapt ce-i conferă un climat
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
climat nordic temperat cu puternice influențe baltice si est continentale. Teritoriul comunei Sadova se întinde de-a lungul pîrîului cu acelasi nume al cărui curs este orientat pe direcția nord-vest-sud-est pe o lungime de 11 km, încadrat la nord-est de Obcina Feredeului, pe o porțiune cuprinsă între vîrful Pietriș și vîrful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra Moldoviței. În partea de sud și vest limita se suprapune râului Moldova, trece peste Muncel, urmând creasta complexului muntos Lucina - Muncel până la
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
posibilităților lor. Comuna Sadova este situată la circa 80 km de municipiul Suceava, reședința de județ și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
localitatea avea o populație de de locuitori, fiind cel mai mic centru urban din județul Suceava. se situează pe antepenultimul loc între orașele României, în ceea ce privește populația. Orașul Solca este așezat în partea central-estică a județului Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, în depresiunea submontană Solca-Cacica. Localitatea se situează la intersecția paralelei de 47° 42' latitudine nordică cu meridianul 25° 50' longitudine estică, la contactul dintre Podișul Sucevei și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de vest, după terminarea orașului, pe traseul montan Solca - Sucevița, în zona de unde izvorăște pârâul Solcuța, se găsește monumentul natural Pietrele Muierilor constituit din 5-6 stânci principale și câteva grupuri secundare ce se ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale tătarilor. Localitatea are două parcuri, ambele dendrologice: parcul balnear al stațiunii balneoclimaterice (sau “Grădina de vară”), situat în sudul
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. La noi crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Floarea reginei poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est. Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
se fi încumetat să răzbată prin această stavila dintre Someș și Lăpuș, stăpânita de dihanii și duhuri? Cu vremea, nevoia și îndrăzneala i-au apropiat pe oameni de această minune, durându-și sălașe în preajma ei, cum au făcut-o pe Obcina, de pildă, în epoca topoarelor de piatră, s-au întovărășit pe vecie cu ea. În timp, sălașele încropite în grabă și părăsite repede la primejdie, au devenit statornice. Casele erau din bârne, acoperite cu șindrila sau paie, cu două încăperi
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi obcină de să adună pe sărbători feciorii. Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor, adică la david Neaga
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
25° 21' longitudine estică. Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și șei adînci (fig. 2), fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
locuințe situate pe strada principală, aspect de trecere de la sat la oraș în centrul localității). Agricultura ocupă în continuare un loc de seamă în activitățile locuitorilor din Frasin, în ciuda promovării localității la rangul de oraș. Frasin este așezat în zona Obcinelor Mari, pe valea râului Moldova, pe șoseaua națională și calea ferată care leagă orașele Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc. Aria de influență urbană a orașului Frasin este aproape inexistentă, deoarece localitatea se află la o distanță de doar 7 km
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de cale ferată care străbate
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de cale ferată care străbate teritoriul localității este de aproximativ
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de președintele Constantin Sofroni și de vicepreședinții ing. Mihai Grozavu și ec. Gavril Mârza
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
este o trecătoare care se află situată în nordul Carpaților Orientali în sud-estul Obcinei Mestecăniș la o altitudine de 1096 m, între aceasta și Munții Giumalău. Pasul - aflat în aria geografică a județului Suceava, asigură legătura dintre Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung, mai precis între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc de-a lungul
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful Giumalău din Munții Giumalău
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
Ea se află în cimitirul din partea de nord a satului. Biserica a fost incendiată în 1944, apoi reconstruită de către credincioșii polonezi din Poiana Micului în anul 1964. Satul Poiana Micului se află așezat pe valea pârâului Humor, care curge printre obcinile Carpaților Orientali. Localitatea se întinde de-a lungul albiei pârâului, pe o distanță de 10 km. Intrarea în sat se află la o distanță de 8 km nord de satul Mănăstirea Humorului și la 13 km nord de orașul Gura
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
generatoare de hidrocarburi), foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia Unităților de platformă și a Orogenului nord-dobrogean (1994) ș.a. Profesor emeritus (1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales membru al Academiei Române. „Grupul de studii geologice” din cadrul Filialei
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
ap. 4 țel. 314036 0245 SC CODEXPERT OFFICE SRL Suceava, Str. Stațiunii nr. 4 țel. 511267 fax: 511267 1063 SC CONT EXPERT AUDIT CONSULTING SRL Fălticeni, str. Sucevei bl. 76 ap. 5 țel. 544779 0490 SC CONTASIST SRL Suceava, Calea Obcinelor nr. T47 țel. 515001 092384852 1235 SC DECONTEX SRL Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 28 sc. B ap. 3 țel. 227526 0112 SC EVCONT-CONSULTING SRL Suceava, Al. Lalelelor bl. 103 sc. C ap. 9 țel. 226562 0299 SC EXPERT 2000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
17320 CALANCEA VIORICA (n. 1955) Suceava, Str. Calea Bucovinei bl. 3C, sc. C, ap. 1 țel. 560063 6770 CHIRU DIDINA (n. 1938) Suceava, str. Ștefan cel Mare, nr. 39, ap. 17 țel. 523489 6814 COJOCARIU MIRCEA (n. 1939) Suceava, Calea Obcinilor nr. 1, sc. A, ap. 5 țel. 513393 6771 COZAN GAVRIL (n. 1932) Com. Stulpicani, Str. Centru țel. 62 6823 DĂSCĂLESCU ILIE (n. 1937) Fălticeni, Str. Republiciii nr. 81, sc. D, ap. 1 țel. 541116 6826 DEDU GHEORGHE (n. 1939
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]