56,980 matches
-
Acasă > Impact > Scrieri > TRADIȚIA ÎNAINTE DE TOATE Autor: Mihai Batog Bujenița Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului TRADIȚIA ÎNAINTE DE TOATE Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie. - Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă. Mdaaa, se făcuseră lucruri bune în sat! Fondurile structurale primite regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu energie electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu litere roșii: Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie.- Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă. Mdaaa, se făcuseră lucruri bune în sat! Fondurile structurale primite regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
s-au dovedit zgârcite cu această zonă pitorească pierdută între munții falnici, acoperiți de desișul pădurilor, care încă din antichitate au oferit omului condiții de viețuire și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
înțeleg, însă nu am reușit. Dar aveam să înțeleg, mai târziu, că lumina ce aveam să o primesc nu era să vie de la mine sau de la altcineva, ci era să vie de la Însuși Dumnezeu. Acum, drogurile, distracțiile sau vechile mele obiceiuri nu mai aveau să mă despartă de dragostea lui Dumnezeu. Cuvântul Domnului (Biblia), prin epistola lui Pavel, ne spune așa: „Nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nici-o altă făptură
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
pentru sufletele răposaților, astfel se explică temeiurile consacrării primei zile a lunii noiembrie drept zi a morților. Ulterior, Biserica Romano-Catolică a introdus în calendarul liturgic, chiar după Ziua Tuturor Sfinților, pe cea a tuturor morților. De aici, s-a dezvoltat obiceiul contemporan de a merge în după-amiaza zilei de 1 noiembrie în cimitir, de a aprinde lumânări, a duce coronițe de flori și a se ruga pentru sufletele morților, fiind săvârșită și o vecernie (slujba de seară) special pentru aceștia. Preoții
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
XV-lea, după primul război), iar a treia pentru sufletele credincioșilor care au aparținut de parohia respectivă. Deși în Bisericile protestante, Ziua Morților nu există, și credincioșii protestanți, reformați, evanghelici, merg în cimitire, aprind lumânări și se roaga. Mai mult, obiceiul a fost preluat, cel puțin în Ardeal, si de Biserică Română Unită cu Romă (greco--catolică). Și ortodocșii - deși au cel mai puternic și permanent cult al morților - se alătură în această celebrare a sufletelor celor dispăruți, care devine astfel ecumenica
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curățate se pun lumânări și flori, fiecare se roagă pentru sufletele celor plecați. În seara de 1 noiembrie, cimitirele sunt luminate, iluminate. Și acum câteva rânduri despre acest obicei. Sărbătoarea și ceremonia sunt de origine catolică. Sărbătoarea catolică “Ziua Tuturor Sfinților” s-a transformat, în Transilvania, în “Ziua Morților”, fiind numită în unele zone și “Luminația”. Deși Biserică Ortodoxă nu recunoaște existența Purgatoriului, cei mai mulți dintre enoriașii săi din Transilvania
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
în spațiul românesc este vorba de două practici diferite. Românii au preluat Ziua Morților, după 1870, de la catolici. Este o zi de comemorare mai apropiată de rigorile urbane, chiar dacă ne referim și la cimitirile din mediul rural, pentru că se adaugă obiceiului și elemente care țin de industria orașului - cum sunt jerbele, decorațiuni pe care lumea săteasca nu le agrează. La sate lumea nu are nevoie de acest arsenal de obiecte, isi confecționează singură coronițe din flori. Ideea e că morții sunt
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
Vorbesc despre un gânditor zdravăn la cap, un om simplu, neviciat, dornic de a fi doar el însuși. Un autodidact ca mai toți marii privatizați ai literaturii universale. Cel puțin în jurul micului meu univers literar, se întâmplă ceva. Ca de obicei, se naște o nouă sensibilitate literară. Odată cu apariția mai tinerilor poeți Laurențiu Belizan și Teo Cabel, Buzăul reintră în circuitul literar național măcar sub forma ubicuă a promisiunilor. Încă de la debut, Teo Cabel a trecut de porțile similare furcilor caudine
CARTEA CU PRIETENI XXXXVIII- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxv_teo_cabel_ioana_voicila_dobre_1354825370.html [Corola-blog/BlogPost/365750_a_367079]
-
nu putu să se abțină. Vărsară lacrimi pentru onestitatea vorbelor lui Alexandru și mărinimia caracterului. Chiar și când e pe cale să-și dea duhul tot nu se astâmpără și ne dă lecții cum ia stat în atâtea alte dăți în obicei. Cu toții la unison se rugară stăruitor la zei să se îngrijească de sufletul său. Văzându-i cum îi podidiră lacrimile pentru el I se înmuie inima. Vă iert că m-ați ucis din prea mult dor de casă! Deodată privind
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cu două sau patru roți trase de oameni în general. De asemenea bărcile. Pentru greutăți și bagaje mai mici bocceaua pe bat, si cobelca . Existau trei cafenele. Prescripțiile de ordin religios interzicea femeilor să intre în cafenea . Aici mai exista obiceiul că pe langă băutul cafelei și fumatul narghilelei să se mestece sacâz . un fel de clei de copac adus din Turcia . El se obținea dintr-un anume copac care creștea pe insula Sacâz din Marea Mediterana . De la cafenea sau din bazar
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
cu o bucătărie , o cameră de dormit , o cămara . Cele mai multe locuințe fuseseră amenajate în catacombele cetății , iar după 1930 s-au construit și pe cetate , în general cu cărămidă din cetate și erau acoperite cu țigla adusă de la Orșova. Există obiceiul pe insula că pentru copii să se amenajeze camere în aceeași curte cu părinții . În casa se încălzea cu sobe de teracota. Cules de Varvară Magdalena Măneanu în 1987. Păstrăm în sufletul nostru o vie și duioasa amintre acestei familii
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
ofereau trecătorilor diferite bunătăți, produse artizanale produse pe insulă, si ilustrate de la debarcader - spre care se cobora pe câteva trepte din piatră, ne zidite - porneau bărcile încărcate cu pasageri. Pentru mărfuri se foloseau bărci de mai mare capacitate încărcate de obicei în portul industrial Orșova, navigând pe firul mijlociu al fluviului unde aveau un loc de acostare aparte . Ajunși în insula, turiștii aduși cu bărcile până la debarcaderul special amenajat pentru călători la capătul din vest ( amonte) spre malul românesc al insulei
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
jur. L-au găsit numai atunci cand râsetele noastre au trădat locul unde fusese ascuns, noi fiind nevoiți să fugim de acolo. Dintre obiectivele pe care le-am vizitat în insula aș menționa Geamia, o construcție destinată celebrării cultului musulman de obicei mai mică decât o moschee, o cladire impozanta cu minaret înalt, remarcată și prin complexul din jurul ei reprezentat printr-un chioșc care acoperea un bazin și Fântână Geamiei cu pompă de apă folosită la spălatul pe mâini a credincioșilor care
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
mamă prin contact sexual cu soțul ales sau rânduit, printr-o entitate fizică bine ascunsă care-i conferă însă o sfială, timiditate, chiar teamă care o poate apăra în majoritatea cazurilor de masculii prea insistenți. Totuși și masculul este de obicei timid și tandru cu femeia iubită, chiar dacă ea mai este sau nu „fată mare”. După ce a fost însămânțată de embrionul masculin, indiferent dacă a fost sau nu creată noua entitate umană în stare de făt, femeia nu mai este „curată
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482696011.html [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
dintr-o dată ,de parcă întreg soarele ar fi năvălit în bucătărie, si afișând un zâmbet de mulțumire, se îndreaptă cu un mers de felina spre camera ei de la etaj.Urmarind-o cum se îndepărtează, Radella și Karon răsuflară ușurate ,pentru ca, de obicei nu era în toane bune că astazi.Karon o imită pe mătușa,cu un mers comic ,cele două amuzandu-se de comportamentul frivol al matusii.Insa starea de amuzament dispăru,atunci când mătușa se întoarse în bucătărie,amintindu-i nepoatei de
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
timidă în fața unui bărbat de douăzeci și cinci și a tatălui său cu rangul de conte ci mai degrabă cu o privire și cu un zâmbet falscare spunea : „nu va dura mult,măi indura puțin și o să se termine vizită” Karon avea obiceiul de a privi persoană cu care vorbea,analizând și cel mai mic detaliu.” Jonathan nu e un barbat urât,dar nici frumos”,gândi față nemaifiind atentă la ceea ce vorbea el.” Până la urmă ,comportamentul lui contează și al lui este că
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
ea ar fi vrut sa iti asculți imima, așa că nu-ți mai bate căpșorul cu asta .-Mulțumesc,nana pentru tot. Acum du-te ca să ajungi mai devreme că e distanță mare.-Bine ,scumpă mea ,ai grijă de tine. Karon avea obiceiul de a privi persoană cu care vorbea,analizând și cel mai mic detaliu.” Jonathan nu e un barbat urât,dar nici frumos”,gândi față nemaifiind atentă la ceea ce vorbea el.” Până la urmă ,comportamentul lui contează și al lui este că
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]