265 matches
-
acestui drept. Articolul 140 Partea I-a a cărții funciare va arăta numărul de ordine și cel topografie al fiecărei parcele, felul de cultură ori folosință, locul de așezare, întinderea și venitul impozabil, ea va avea și o rubrică pentru observațiuni. Articolul 141 Partea II-a va cuprinde: 1. Numele proprietarului, arătându-se după putință datele necesare pentru identificarea lui. 2. Actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și arătarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. 3
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
6. Arătarea oricărei modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I-a sau a II-a a cărții funciare cu privire la înscrierile acolo făcute. Partea II-a va avea următoarele rubrici: numărul de ordine, înscrieri și observațiuni. Articolul 142 Partea III-a va arăta: 1. Drepturile de superficie, servitute, uz, uzufruct, abitatiune și ipotecă, locațiune, vînzarea unei păduri spre tăiere, precum și cesiunea de venituri. 2. Faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
această parte. 3. Sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. 4. Arătarea oricărei modificări îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. Partea III, va avea 4 rubrici: număr de ordine, înscrieri, suma creanței și observațiuni. Articolul 143 Orice modificare materială privitoare la imobil, precum felul de folosință ori de cultură, se va arăta la descrierea imobilului. Articolul 144 Modificările săvîrșite prin alipire, dezlipire, reînscriere și transcriere, se vor arăta, atît în partea I cat și
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
sublinierea înscrierii parcelei în vechea carte funciară. Modificările se vor arăta în partea ÎI, cu indicarea înscrisurilor în temeiul cărora s-au săvârșit, iar în partea I, în dreptul parcelelor subliniate, precum și a celor nou înscrise, se va arăta în rubrică observațiunilor numărul de ordine al înscrierii săvîrșite în partea ÎI. Articolul 145 Orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară, se va arăta prin sublinierea vechii înscrieri și prin trecerea în rubrică de observațiuni a numărului de ordine sub care s-
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
nou înscrise, se va arăta în rubrică observațiunilor numărul de ordine al înscrierii săvîrșite în partea ÎI. Articolul 145 Orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară, se va arăta prin sublinierea vechii înscrieri și prin trecerea în rubrică de observațiuni a numărului de ordine sub care s-a săvârșit nouă înscriere. Justificarea unei înscrieri provizorii, se va arăta prin trecerea în rubrică de observațiuni a numărului de ordine sub care ea a fost săvîrșită. Articolul 146 Unirea mai multor parcele
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
în cartea funciară, se va arăta prin sublinierea vechii înscrieri și prin trecerea în rubrică de observațiuni a numărului de ordine sub care s-a săvârșit nouă înscriere. Justificarea unei înscrieri provizorii, se va arăta prin trecerea în rubrică de observațiuni a numărului de ordine sub care ea a fost săvîrșită. Articolul 146 Unirea mai multor parcele într-un singur corp funciar, se va arăta printr-un număr român, după care va urma arătarea parcelelor. În cazul cînd s-ar înscrie
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
imobilele în comuna, se va anexă la acest tablou cate o copie certificata conform cu originalul de către șefi serviciului cadastral. Articolul 152 Tabloul alcătuit va fi pus spre vedere timp de 15 zile, în care termen cei interesați vor putea face observațiunile lor verbale sau în scris în fă��a primarului sau delegatului sau, care va fi dator să întocmească procese-verbale despre observațiunile făcute. § 2: Măsurătoarea parcelara Articolul 153 Lucrările tehnice de măsurătoare parcelara se vor executa de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
Tabloul alcătuit va fi pus spre vedere timp de 15 zile, în care termen cei interesați vor putea face observațiunile lor verbale sau în scris în fă��a primarului sau delegatului sau, care va fi dator să întocmească procese-verbale despre observațiunile făcute. § 2: Măsurătoarea parcelara Articolul 153 Lucrările tehnice de măsurătoare parcelara se vor executa de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin Direcțiunea Cadastrului, urmandu-se dispozițiunile legii 93, din 20 Aprilie 1933, care nu contravin legii de față. În vederea întocmirii cărților
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
proprietarilor, armatorilor sau încărcătorilor și care poate da loc la vreo răspundere sau cerere în judecată, afară de însemnările particulare ce trebuiesc făcute în celelalte jurnale; În jurnalul de navigațiune se va însemna, în special, direcțiunile urmate, calea parcursă, manevrele făcute, observațiunile geografice, meteorologice și astronomice și tot ce priveste navigațiunea; În jurnalul de încărcare sau manual al bordului vor fi însemnate datele și locurile încărcării, natura, calitatea și cantitatea lucrurilor încărcate, destinațiunea lor, persoana încărcătorilor și destinatarilor, locul și data predării
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
el trebuie să intervină pentru a face să se constate predarea a tot ce el primise. Terminindu-se lichidarea, judecătorul-sindic va prezenta tribunalului un tablou general constatator de toate operațiunile făcute în cursul administrației falimentului. Creditorii și falitul pot prezenta tribunalului observațiunile lor. Titlul III*** Despre lichidațiunea pasivului Capitolul 1*** Despre verificarea creanțelor Articolul 768*** Creditorii falitului trebuie să prezinte declarațiunea creanțelor lor și titlurile din care derivă, la grefa sindicatului tribunalului de comerț, în termenul fixat de sentința declarativa de faliment
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
proprietarilor, armatorilor sau încărcătorilor și care poate da loc la vreo răspundere sau cerere în judecată, afară de însemnările particulare ce trebuiesc făcute în celelalte jurnale; În jurnalul de navigațiune se va însemna, în special, direcțiunile urmate, calea parcursă, manevrele făcute, observațiunile geografice, meteorologice și astronomice și tot ce priveste navigațiunea; În jurnalul de încărcare sau manual al bordului vor fi însemnate datele și locurile încărcării, natura, calitatea și cantitatea lucrurilor încărcate, destinațiunea lor, persoana încărcătorilor și destinatarilor, locul și data predării
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
el trebuie să intervină pentru a face să se constate predarea a tot ce el primise. Terminindu-se lichidarea, judecătorul-sindic va prezenta tribunalului un tablou general constatator de toate operațiunile făcute în cursul administrației falimentului. Creditorii și falitul pot prezenta tribunalului observațiunile lor. Titlul III Despre lichidațiunea pasivului Despre lichidațiunea pasivului Capitolul 1 Despre verificarea creanțelor Despre verificarea creanțelor Articolul 768 Creditorii falitului trebuie să prezinte declarațiunea creanțelor lor și titlurile din care derivă, la grefa sindicatului tribunalului de comerț, în termenul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
în București și în provincie al cărui membru fondator este. Membru al Societății Anatomice din Paris, al Societăților Medicale din București și Galați, desfășoară o prodigioasă activitate de cercetare în domeniul obstetrical a căror rezultantă a fost un memoriu întitulat „Observațiuni asupra rupturilor uterului în timpul sarcinei și în timpul 119 facerei”. Bună parte din lucrările sale sunt urmarea observațiilor și cercetărilor din perioada vasluiană a activității sale. Dr. Aristide Peride (1848-1906) A fost un mare prieten al spitalului Drăghici, în calitatea sa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
filologie și lingvistică, Hașdeu operează o distincție în interiorul filologiei, si anume între filologia clasică și filologia comparativa. După ce tratează amănunțit, pe mai multe pagini, deosebirile dintre acestea două, savantul conchide că "filologia comparativa este o știință pe deplin întemeiata pe observațiunea fenomenelor colective, din care rezultă legi generale; filologia clasică este mai mult o artă, trăgând precepte din studiul fenomenelor izolate" (Hașdeu, 1881/1984, p. 27; cf. și Hașdeu, 1879/1984, pp. 9-10). Mai departe, el chiar compară filologia clasică cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de filologie comparativa ario-europee [1875], în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. ÎI, Editura Minerva, București, 1988, pp. 5-127. Hașdeu 1877/1983 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul I, Limba română vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic, cu observațiuni filologice de Hugo Schuchardt [1877], Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Hașdeu 1879/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul ÎI, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
română, în 1794, în care erau propagate, după aprecierea cercurilor oficiale vieneze, ,,periculoasele idei de libertate ale francezilor” Cărturarul Iorgovici este cunoscut în special prin propunerile judicioase privind îmbogățirea vocabularului limbii române, precum și prin lucidele observații gramaticale cuprinse în lucrarea Observațiuni de limba românească. În cel de-al treilea capitol al acestei cărți, denumit Reflecții despre starea românilor, sunt expuse și ideile sale de factură pedagogică. În opinia sa, educația reprezintă altceva decât îngrijirea pe care animalele o oferă puilor lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din răsărit, care-i pune la dispoziție pășunile și ogoarele sale. 2. De când datează Hușii? O întrebare a cărui răspuns e destul de greu de formulat. Totuși, bazați pe observațiunile de mai sus cât și pe o serie de amănunte recent descoperite putem spune că începutul acestui oraș este cu mult mai vechi decât vor să ni-l prezinte unii cercetători și iată de ce: aflarea unor urme de sate preistorice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de un an. Comitele Șuvaloff zice că n-a făcut concesia de 6 luni pentru Rumelia decât în ipoteza că i se va conceda termenul de un an pentru evacuarea Bulgariei și a României. Comitele de Launay referindu-se la observațiunile prezintate de A.S. principele de Bismarck în ședința a patra, declară că Italia exercită și ea un rol de conciliațiune. Sub acest punct de vedere E.S. recomandă adopțiunea termenului de un an pentru evacuarea complectă a provinciilor ocupate de armatele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu va suferi să i se facă acuzări fără ca să se apere. Cu toate acestea, dacă majoritatea Congresului se pronunță pentru admitere, plenipotențiarii ruși nu vor putea să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să părăsească această cestiune și speră că lordul Beaconsfield nu va persista asupra obiecțiunilor sale când Excelența-Sa va fi încredințată că libertatea Dunării nu va fi lovită deloc prin retrocesiunea Basarabiei. Comitele Șuvaloff zice că, dacă a înțeles bine observațiunile d-lui prim-plenipotențiar al Engliterei, nobilul lord regretă că Tratatul de la San Stefano constituie o imixtiune în Tratatul de la 1856, prin care Rusia s-a angagiat în fața Europei. D. plenipotențiar al Rusiei crede de datoria sa să amintească că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a revendica un petec din vechiul său teritoriu. Comitele Șuvaloff este foarte încredințat că România însăși, ca și Europa întreagă, are interes a vedea această cestiune rezolvată în sensul aspirațiunilor legitime ale Rusiei. Principele Gorceakoff dorește a adăuga o observațiune relativă la valoarea schimbului. România n-ar obține, numai după un război la care a luat parte, independința și dărâmarea fortărețelor cari-i amenințau siguranța. În favoarea ei s-a stipulat anexiuni eventuale cari ar mări teritoriul său în proporție de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și Turcia, de un secol, fără a se stipula ceva în favoarea românilor. Alteța-Sa dorește să mai adaoge o observațiune psihologică și regretă de a constata că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă în politică. Principele Gorceakoff se mărginește a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]