11,267 matches
-
fel confiscată și manipulată... A.M. : Și complet desființată, ce mai încoace-încolo! Nu, nu, eu nu sunt un om deloc de stânga. Sunt un om de dreapta. M.I.: Știu asta. Dar era punctul de vedere al unui ideolog și al unui observator al peisajelor politice din Occident, iar interviul dumneavoastră denota o mare libertate interioară și o nesupunere la conformismele de gândire care, totuși, există în România, în ciuda pluralismului. A.M.: Eu, cum să vă spun, eu nu răspund decât de afirmațiile mele
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
C.V.T. către poporul peremist: "Vedeți-vă de fundul vostru. N-am nevoie de strategia voastră... 4 iunie, 2005. Același, la jurnalele de seară: "Ciontu sparge pe dracu' să-l pieptene... Ciontu și Anghel ? Doi paraziți intestinali..." 2) Ion Iliescu, la Observator-ul din seara zilei de 4 iunie: "Nu vreau ca prezența mea să apară ca o umbră asupra partidului..." -Eh, și ce faină era viața pe la Scroviștea!, oftează Haralampy. (...și de plâns): Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la emisiunea "100% de la
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
de trecut pe monumentul cetățeanului necunoscut, "ridicat" lui, într-o poezie, de W.H.Auden. Gînduri despre slujbașul de rînd. "Eroul" lui Alexandru Vlad nu face niciodată istoria, în schimb o suportă din plin. Trece, cu detașarea, jucată, a unui observator atent, prin daraveri fel de fel, adaptîndu-se, din mers, la familiaritatea cu totul specială a călătorilor care împart aceeași rată, a bărbaților care împart aceeași femeie... Se poate, așadar, citi, Viața mea în slujba statului, ca un mic roman "de
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
să se vadă și să se și simtă în viața unor suporteri, chiar în cadrul unei transmisii directe la TVR 1 (și nu numai)... - Sunt profund emoționat, zice prietenul meu. Ca și mine când, în seara zilei de 18 mai, la "Observator"-ul Antenei 1, o reporteră în mare vervă și tulburare profesional-sufletească ne-a dezvăluit că "DAN" Mircea Pașcu l-a vizitat pe Ion Iliescu la Spital. - Aha!, a exclamat Haralampy, cred că este vorba despre fratele lui Ioan Mircea Pașcu
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
Mușat, scăpa de ideologie, sînt de evitat măcar extremele. În fine, Sorin Vieru, aduce în discuție aceeași nevoie de conștientizare a ideologiei care, oricum, căptușește cultura. Ce facem cu ea? Iată o întrebare... Răspunsuri (hors concours) mai vin și dinspre Observator cultural, numărul 11: interviul (o, tempora...) cu Andrei Pleșu și articolele scrise de alumneci la zece ani de la înființarea New Europe College (NEC). Locul întîlnirilor de miercuri capătă, în "memoriile" bursierilor de altădată, Liviu Papadima, Vlad Alexandrescu, Toader Paleologu, Augustin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
întrebări reportericești cam naive: "Totuși, cum putem regăsi cordialitatea, cum putem să depășim aceste dispute între grupuri?" Sau "Credeți că revista Observator cultural l-a întîmpinat cu răutate și cu o ostilitate programatică pe Horia-Roman Patapievici?" Răspunsul e...lămuritor: "Dacă Observator cultural menține această linie după directoratul lui Bogdan Lefter, eu nu înțeleg de ce omul a fost schimbat." La final, discuția revine la Colegiul Noua Europă, "largul" unde mai poți spera să găsești, cum speră, pentru sine, rectorul lui, "frumusețea uitată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Rosetti. Am serioase dubii că aceia ar da fie și o ceapă degerată pe gesticulația nevrotică a frustraților de azi, care mai compromit o dată ideea de prestigiu, valoare și competiție neasistată de statul-oier. n P.S. Într-un număr recent al "Observatorului cultural", cineva care semnează Adrian-Paul Iliescu face niște afirmații pe cât de categorice, pe atât de mincinoase. Prima: că aș fi călăul revistei "Cultura", deoarece "un oarecare Adrian-Paul Iliescu a inserat ceva critici la adresa ideilor lui Mircea Mihăieș". Ca să fie cât
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
unui articol în care se demonstra o jenantă fraudă intelectuală (a publicat, semnând cu numele său și, presupun, al soției, câteva zeci de pagini aparținând lui Descartes și Hume. Nu e rău, așa că-i doresc la mai mare!); apoi, în "Observatorul" cuplului Mușat-Șimonca; în fine, în "Academia Cațavencu", unde citesc deloc măgulitoare aprecieri la adresa domniei sale: pe vremea lui Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii ("cu ochi albaștri", scrie săptămânalul "de moravuri grele") învățământului politico-ideologic bolșevic. A doua: că aș fi
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
la regimul strict al mizei ideatice: "Călinescu ștergea de multe ori, sub intensitatea prea luminoasă a ideii, relieful infinit de variat ce-i ajungea sub ochi. Și apoi era grăbit...". în schimb Tudor Vianu, mai puțin spectaculos, i se relevă observatorului din unghiul integrării umanului în exercițiul său speculativ, care aspira totdeauna la generalitate: "Vianu punea preț pe configurația morală a omului stabilizată după felurite experiențe de viață și în acest sens era interesat de biografismul împins pînă la amănunt. Dădea
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
în mediile sociale imediate. Alterările fizice sau morale, individuale sau colective sunt prinse în veritabile instantanee cinematografice, decupaje memorabile din realitate ș...ț cele mai multe ilustrează un insectar de moravuri și caractere. Însă Tudor Octavian nu e un moralist, ci un observator realist, satiric adesea, dar discret în atitudine.” O spune undeva și mai expresiv autorul însuși: „Snoavele sunt istorioare cu miez de comedie, care ar putea deveni orice, chiar și romane, dacă nu s-ar mulțumi cu statutul de anecdote.” Scriind
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
inginerii suficientă sieși. Dar a-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor sau grafician nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am sugerat deja, el nu este un artist al secvențelor, ci un analist și un observator al marilor energii care pulsează în lucruri și în memoria lor pierdută. Asemenea lui Goethe, ca tip de dinamică a personalității, Neagu ilustrează un vis al totalității și nu doar o practică, fie ea și exemplară, circumscrisă unui singur obiectiv
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
S. Damian (J.-P. Sartre, un drum cu serpentine) Care e rostul cafenelei literare? Un observator al scenei culturale din Paris, din cei dintâi ani după ultimul război mondial, a dat un răspuns neașteptat. Cafeneaua ar fi locul unde se mănâncă, se bea, se primește în vizită, se scriu cărți. Cum s-a ajuns la această
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
contururile realității. Discursul președintelui român este așa cum l-a auzit întreaga națiune, iar, în descrierea lui, stilul scriitorului dobîndește accente sarcastice: „fibra lemnoasă a limbajului prezidențial rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare. Și dacă totuși, observatorii atenți ai evenimentului remarcară un plus de entuziasm în verbul septuagenarului, acesta nu putea fi pus decît pe seama prim-planului obținut în fața premierului în ochii opiniei publice. Personajul cunoscut sub numele de cod „Arogantul” în intimitatea palatului Cotroceni era nevoit
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Cronicar Doinaș și Caraion În OBSERVATOR CULTURAL din 16-22 martie, d-na Mariana Sipoș revine într-un uriaș articol la cazul Caraion. Cum autoarea a studiat, după propria mărturie, nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să știe cel mai bine de ce s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”. footnote>. Cu toate acestea, el admitea apelul la metodele și mijloacele retoricii clasice pentru propovăduitorul creștin numai în disputele publice cu intelectualii neconvertiți<footnote V. Florescu, op. cit., 93. footnote>. Astfel, fin observator al culturii păgâne, pe care, de altfel, și-o însușise destul de bine și cunoscând primejdia pe care o reprezenta acceptarea discuției cu literații păgâni, atât de versați în filosofie și tehnica disputei<footnote Ibidem, 91. footnote>, apostolul Pavel le scria
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de mâncăruri «fițoase» cu fructe de mare sau cine știe ce salate;... mâncare să te saturi, nu să te fandosești”, restaurante.online.ro), produsele cosmetice („niște pudre de-alea fițoase”, jupanu.ro), obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte (“să își cumpere adidași fițosi?”, observator.info, 2004) și chiar ambalajele pretențioase: “ajung în cameră, desfac punga fițoasă, era un ambalaj superb, cu culori spălăcite (să nu jeneze ochii)” (rootshell.be). Fițoase pot fi și spațiile publice: “un magazin fițos, cu vânzătoare care sar pe tine
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
bar, cel mai spectaculos cocktail, cea mai «fițoasă» discotecă sau restaurantul cu cel mai bun tiramisu...?” (buletin.ro). Se aplică, în fine, chiar și expresiilor lingvistice: “se încearcă explicarea, printr-un termen fițos, a lipsei de bani și de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui fițos, formula caracterizează obiecte și spații alese “pentru impresie
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea acestuia ar putea stîrni însă polemica pentru care numărul din Manuscriptum ar fi fost un prilej încă și mai potrivit. Mă gîndesc la
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
de Vest, dar și în America sau Rusia. Însă, diferența dintre Liviu Georgescu și un călător obișnuit al zilelor noastre, cu inteligența prospectivă puțin exersată, e asemănătoare cu aceea dintre un pictor și un fotograf. Liviu Georgescu nu e un observator neutru, lentila prin care privește are complexitatea "ochiului miriapod" (titlul unui volum al autorului). Pentru el călătoria nu e unidimensională: autentic se călătorește numai în interiorul lucrurilor, înțelegându-le esența. De aici și citatele cu rol de motto, pe care le
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
volumul al III-lea din Dicționarul General al Literaturii Române ,"Secțiunea" Mircea Eliade (p. 18-30) e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie 2005). Arătam - la început - că Eugen Simion este o personalitate pro-emi-nentă a criticii și istoriei noastre literare din ultima jumătate de veac. Opera lui Mircea Eliade îi era familiară de multă vreme. Domnia-sa este
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia sa Mircea Eliade the Romanian Roots, 1907-1945
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
suprasolicitat. Dar cei 11 cercetători care făceau parte din echipa sa de "coordonare și revizie" a Dicționarului, de ce nu au vegheat, comunicându-i toate observațiile critce? Să sperăm că acum... Nostimada e că, în aceeași revistă unde publicasem eu articolul (Observatorul cultural), peste câteva luni numai, un distins eliadist lua la rost pe autorul unei istorii literare că a îndrăznit să susțină că Eliade s-a născut la 13 martie 1907. Dar asta e data corectă! Ea corespunde celei de 28
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt puncte ale programului de viață al adolescentului, copistul redă fraza: ŤSă cunosc concepțiile didactice și să pot să le combatť, înlocuind cuvântul subliniat cu dialectice
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
fundamentale; textele neotestamentare reflectă această situație fluidă. Nu era ușor să se stabilească granițe. Polemicile din generațiile următoare ne arată că a crescut numărul grupărilor care au luat-o pe calea lor, frângând comuniunea cu celelalte comunități. Păgânul Celsus, un observator extern, către sfârșitul secolului al II-lea, remarca felul În care proliferau sectele ce purtau numele de creștine, pentru că se revendicau de la Isus Cristos (Origen, Contra lui Celsus 5,61-62), și felul În care rivalizau unele cu altele. El scrie
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect?). Aș da profesorului de română o „temă” de gândire deloc originală, dar inclusă - deci justă și justificată - în programa școlară... „Numifi ultima carte citită!”
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]