609 matches
-
moartea lui Colyer, este numit ambasador Cornelis Calkoen, care a deținut această funcție până în 174433. Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino apsinthiaco“ (vin pelin) și în 1737 zece ocale de vutcă pe care pârcălabul de Galați le expedia prin Isaccea la Babadag, unde diplomatul olandez se afla în tabăra otomană 34. Mai interesantă e rugămintea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, în iulie 1737, ca, în virtutea vechii lor prietenii, Calkoen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primăriei. Hănești Mai multe proiecte au fost implementate, însă contribuția comunități a fost minoră. Traian Vuia Un proiect comun este menționat de către toți interlocutorii. Este vorba despre asigurarea alimentării cu apă curentă (satul încă folosește puțuri), care a generat dezbateri ocale intense. Majoritatea s-a opus însă implementării proiectul, astfel că acesta a s-a sistat înainte de a începe. Ațintiș Mai multe aplicații nefinalizate și câteva reușite, toate vizând infrastructura. Comunitatea locală a fost însă puțin sau chiar deloc implicată. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei mii de-oca, (harponul cu sfredel ce-i zici „pistangă”) tu azvârli harpoanele sondelor negre În planeta noastră - balenă albastrăă» Poetul uită că oamenii noi nu se recrutează dintre eroii «excepționali» ai baladelor romantice, așa după cum ignorează de asemenea că noutatea omului nou
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul fontă - cu ocaua. Oțel îți cere în ciubere. Vrea altul arta mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te-mpiedici Și-abia alegi ceva din toate - Oprită parcă-ai fi de medici... Dar critica ce este? Poate E-nfricoșare crezi?... Sau ce-i? E-o insulă de ghețuri moarte Când nu e omul ținta ei...” ...Vrea unul fontă cu ocaua. Oțel îți cere - în ciubere. Vrea altu-n artă mucavaua Unei gândiri rutiniere. Te-ar rupe șoarece ridicol - Un altu-n umbră, ca motanul. Va scrie un vestit articol! Iar pân’ să-l scrie - trece anul. Ii spui și pare să-l
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pornească; la al treilea, toată armata să se adune în fața castelului.“ Apoi, Hideyoshi îi convocă pe Hikoemon și pe înalții funcționarii care se ocupau cu finanțele și cu grânarele. Cât mai avem în tezaur? întrebă el. — Cam șapte sute cincizeci de ocale de argint și peste opt sute de galbeni, răspunse un funcționar. Hideyoshi se întoarse spre Hikoemon și-i ordonă: — Luați-le și distribuiți-le oamenilor, fiecăruia potrivit soldei. Apoi, întrebă cât orez mai rămăsese în hambare, adăygând că: — Aici nu vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Acum, clanul Maeda guverna o provincie întinsă. Dar în sărăcia din vremurile când locuiseră în Kiyosu, când vecinul lor, Tokichiro, n-o ducea nici el mai bine decât ei, cele două familii se vizitau adesea pentru a împrumuta câte o oca de orez, un pumn de sare sau chiar uleiul de-o seară pentru lampă. În zilele acelea, puteau vedea cât de bine o duceau vecinii lor după lumina care strălucea noaptea la ferestre. „Această femeie e o soție cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
footnote Ibidem, documentul 56, p. 45 footnote>. La 11 aprilie 1694 Constantin Duca voievod închină mănăstirii Cetățuia, mănăstirea Hlincea<footnote Ibidem, documentul 75, p. 60 footnote>. În actul din 8 iunie 1694, Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte trei ocale de untdelemn pe lună<footnote Ibidem, documentul 76, p. 61 footnote>. La 28 octombrie 1698, Antioh Cantemir voievod îl împuternicește pe egumenul Mănăstirii Cetățuia să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei și să le dea celor care vor să le
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aibă a lua de la toți cărăușii care vin în târgu cu marfă și carii ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte doau oca di pești de la toți oamenii”. Păi „doau oca di pești” însemnau cam două chile și jumătate de pește... Făceau și sfințiile lor rost măcar de o „saramurică” acolo pe zi dacă nu de mai mult. łine seama, fiule, că mai aveau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în târgu cu marfă și carii ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte doau oca di pești de la toți oamenii”. Păi „doau oca di pești” însemnau cam două chile și jumătate de pește... Făceau și sfințiile lor rost măcar de o „saramurică” acolo pe zi dacă nu de mai mult. łine seama, fiule, că mai aveau și ei „obligații” pe unde nu te aștepți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință a spitalului... hotărâm... ca să ia aceste venituri, adică: un ban și giumătate de toată oca de ceară din toată țara, care să va scoate din țară afară”. Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot va trebui să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune mai departe: „3 poloboace ce s-au băut, bez un poloboc ce s-au mai luat la dumnealui hatmanul”. Eu mă întreb întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin? Nu cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
poloboc ce s-au mai luat la dumnealui hatmanul”. Eu mă întreb întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin? Nu cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin? Nu cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
străbătând În lung și-n lat bazarul pentru a inventaria proviziile; negustorii se dovedeau deosebit de cooperanți. El Însuși se descurca de minune În sistemul persan de măsuri și greutăți. — Trebuie să uiți, Îmi spunea el, de litri, kilograme, uncii și ocale. Aici discutăm În djaw, În miskal, În syr și În kharvar, care reprezintă povara unui măgar. Încerca să mă Învețe: — Unitatea de bază este djaw-ul, care reprezintă un bob de orz de greutate medie și cu coajă cu tot, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
apucat de braț. Mă Întorc și-l văd pe comisarul De Angelis, care-mi spune s-o las În pace, că știe el unde s-o găsească. Mă invită la o cafea. Îl urmez de parcă m-ar fi prins cu ocaua mică, și Într-un anume sens era adevărat, iar la bar mă Întreabă ce căutam acolo și de ce Încercam să mă apropii de fată. Mă supăr, Îi răspund că nu trăim sub dictatură și că pot să mă apropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Guju, când l-a oprit într-o zi Chirilă și i-a povestit, i-a răspuns ursuz: ― De, nea Chirilă, matale barem ai hambarul doldora, dar eu că dinainte de Bobotează mă lupt cu o casă de copii și fără o oca de porumb? ― Așa-i, Trifoane, adevărat! zise Chirilă. Fiecare cu dureri... ― Când ți-e burta plină, parcă și durerea-i mai blajină! mormăi Guju. Până și lui Pantelimon Văduva, scăpat pentru două zile în concediu de la regiment, găsi prilejul să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pîrpolește, îndrăznește să nu-i dea curs de îndată s-a ars și e făcut cu ou și cu oțet. Omul, speriat, e pe jar ; înspăimîntat mai tare, tremură ca piftia ; înfrînt, e opărit rău ; dacă e chiar prins cu ocaua mică dintr-o pricină sau alta, poate ieși cam jumulit, ba chiar pus la saramură sau la rece, de unde, ieșind prea tîrziu, ajunge să fie doar o murătură. Speranța e să nu se lase prins : nici usturoi n-a mîncat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
foarte bine. Sunt foarte drăguți! Au venit să vadă pe Rim. Și Lina arătă o glastră cu flori ce se vestejeau: De casă nouă! Walterii țin cu ei pe Goca-Aimee. Parcă de când lumea numai atâta copil a avut Lenora, pe @oca. N-ai văzut-o? . . . E cea mai frumoasă fată din Bucureștii - și Lina aduse un carton imens cu fotografia lui Coca-Aimee Era o adevărată "poză": ochii mari, probabil albaștri, ochi de păpușă: o gură mică, prea mică; părul blond, buclat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-i pasă cu ce se-mbracă, ce mănâncă și ce spune la o bere sau la un colocviu, dar am învățat să fiu mai prudent în două privințe măcar. Prima este povestirea viselor (dar la asta voi reveni cu altă oca zie), iar a doua, citarea din autorii mei preferați. Ambele plictisesc de moarte atât în scris, cât și în orice conversație pe care o porți, și-ți dau un aer de tip nefrecventabil. Cu toate astea, sunt momente în care
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
având satura mică de o palmă și barba lungă de un cot. Uriașii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoși, voinici, înalți de mai mulți stânjeni, cu pasul de o poștă, cu capul cât trei ocale domnești sau mare cât o baniță. Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în stare să se apuce cu mâinile de toartele cerului. „Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cialmaua cât o roată De se-ngrozea firea toată. Dacă-mpăratul L-au văzut, Lui tain că i-au gătit De toată casa vacă grasă Și o casă prea frumoasă, De gustare gonitoare Și de noapte fată mare. Cinzeci de oca de vin, Cinsprezece de rachiu, De rachiu cam mermeziu Ce este bun și dulciu. Și cu această urmare Ce-i vrednică de mirare, Tot târgul că săvârșiră Și cheful că-și făcură, Că nici o fată frumoasă 280 {EminescuOpVI 281} {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apă mâna Și se duse să vază De a dat Domnul roadă. Era-n spic ca vrabia Și-n pai ca trestia, Urați, strigați, măi, Hăi, hăi! Traian mult se bucura Și la târg alerga, Ș-a cumpărat 99 de oca de fier Și 99 de oca de oțel Ca să facă seceri mari 299 {EminescuOpVI 300} Pentru oameni de cei mari, Și să facă seceri mici Pentru copilași voinici. Și se duse-n sat, Și-a adus 12 iepe Toate sirepe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vază De a dat Domnul roadă. Era-n spic ca vrabia Și-n pai ca trestia, Urați, strigați, măi, Hăi, hăi! Traian mult se bucura Și la târg alerga, Ș-a cumpărat 99 de oca de fier Și 99 de oca de oțel Ca să facă seceri mari 299 {EminescuOpVI 300} Pentru oameni de cei mari, Și să facă seceri mici Pentru copilași voinici. Și se duse-n sat, Și-a adus 12 iepe Toate sirepe, De par le legară Și cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de un braț, ori și-ar fi dat seama că e vorba despre el, Cipriano Algor deschise ochii deodată și se îndreptă în scaun. Își trecu palmele peste față și, cu expresia pe jumătate năucă a unui copil prins cu ocaua mică, murmură, Lăsați-mă să dorm. Întotdeauna spunea aceste cuvinte, Lăsați-mă să dorm, când se trezea din scurtele lui ațipeli în fața televizorului. Dar seara asta nu era ca celelalte, de aceea trebui să adauge, Mai bine nu mă trezeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]