7,257 matches
-
Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități profesori care nu erau cu nimic mai prejos de colegii lor din universități europene de mare tradiție. De altminteri, școala românească începuse să fie sincronă cu cea din Occident și o serie de publicații academice din țara noastră se bucurau de un bun renume, ca dovadă că celebrități apusene nu ezitau să publice studii importante în acestea. Eliminarea profesorilor cu reală valoare și vocație a condus la degradarea sistemului
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
gură salivă și inghititi-o. Salivă este un fluid corporal prețios, cu puteri magice în tratament și întinerire. De sute de ani chinezii i-au acordat cel mai înalt respect, cu toate că valoarea ei de-abia începe să fie percepută în Occident. Salivă poate hrăni creierul, ajută la digestie, detoxifica organismul, mărește flexibilitatea, sporește luciul și netezimea fetei și corpului, stimulează sexualitatea și întărește imunitatea - toate funcțiile care se opun efectelor îmbătrânirii (citiți mai multe AICI: Salivă, conform medicinii tradiționale chineze, este
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc.). O expertiză sociologică, fie și afiliată, nu i-ar fi stricat deloc Bisericii și ar fi
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
depresive de pe mapamond a crescut de șapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultații în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 și 1989. O tendință similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu față de cel al bărbaților, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor ușoare la adulți, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” îl au și
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
frumos, un exemplu concret? - Sigur că da! De exemplu, avem foarte multe comunități de români în diaspora pe care le tratăm cu maximă responsabilitate. Vă aduc aminte nu doar de Madrid și de comunitățile de români plecați la muncă în Occident, dar mai ales de Valea Timocului, Republica Moldova, românii din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
pedalele; bicicletele alunecau atât de încet plutitor încărcate toate cu fluturi ce li se odihneau pe rame și pe care din luncile Răutului din luncile Căinarului îi aduceam în satul amurgit umplându-i cu ei mahalalele. BIBLIOSTATISTICĂ Atâția imigranți spre Occident. Dar nici acolo nu pare să crească numărul cititorilor ... MODALITĂȚI într-un fel sau în altul mai ales în altul uneori mi-e frică de o exagerată lipsă de frică de parcă - fără voia mea - la un moment dat aș putea
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
și-am să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane să îmbunez găuri negre și constelații / să cos continentele între ele să înnădesc nordul cu sudul / să amestec orientul cu occidentul să educ delfinii, stejarii, turturelele, crinii ca să nu se mai teamă de noi/ ca să ne iubească trebuia să sublimez din teroare, ură și haos un drog nou, plăcut, confortabil să imaginez trecutul, să descriu viitorul Trebuia să țin minte tot
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele sunete mai greu, e drept, Dar e însuflețit de o tainică ardoare, Fiu al unui creștin și al unei musulmance, Rod al Occidentului și al Orientului, Sortit să împace lumea ce vine, sper, nu s-o incendieze. Nu în tăișul sabiei, în cântec va fi puterea sa... Armonia pe care o aude el, Eu nu o aud, poate tu? Doarme-n așternutul petuniilor
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
de istoria noastră modernă, după cum gîndesc aproape toți comentatorii, dar a fost confirmată, atît după 1918, cît și după 1989. E destul să facem distincția între principiile burghezo-liberale de după Revoluția Franceză, care au transformat filosofia și practica politică din întreg Occidentul european, și instituțiile pe care tînărul stat român de după divanurile ad-hoc le-a împrumutat, ca să ne dăm seama că nu spre cele dintîi își îndreptase tirul Maiorescu, ci spre cele din urmă. La rîndul lui, Caragiale va rîde pe seama comportamentelor
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului XIX, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea Romaniei și de palida ei ochiadă spre Occident. Însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
Îmi văd confirmate, de la cel mai înalt nivel, toate diagnosticele puse actualei, iresponsabile, puteri. Am scris — și n-am fost singurul — sute de articole pe tema aroganței și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte capitale europene. Dincolo de mizeria morală a unora dintre ei (vezi cazul Matser), regulile și instituțiile funcționează în
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
parte. Frumoasa perioadă a intențiilor nobile, neurmate de nici un gest practic, a apus. De-acum, vorbăria e înlocuită cu o militărească cercetare a celor mai intime dintre componentele mecanismului social. Echipa Năstase nu e capabilă să asigure „igiena” cerută de Occident. Ca principali producători de mizerie morală, năstăsioții n-au cum, obiectiv vorbind, să facă, începând de mâine, contrarul potlogăriilor comise până acum. Justiția a avut și are în continuare un rol imens în propagarea modelului mafiot tutelat de guvern, parlament
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
Maria Dinulescu, Valentin Popescu, Julieta Strîmbeanu), neglijent și/sau prost îndrumați, joacă fals și stângaci. În mod surprinzător, filmul a fost nominalizat la categoria “cel mai bun scurt-metraj” (poate datorită subiectului - copiii orfani din România - subiect ce continuă să intereseze Occidentul), dar nu a surprins pe nimeni că nu a obținut premiul, acesta mergând pe bună dreptate la excelentul scurt-metraj “L’escalier”: o efemeră iubire adolescentină, având ca decor casa scării de la un bloc. Mult adevăr în observarea unei vârste și
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
jumătate, că există 100 de feluri de a face istoria. El o știa prea bine și nu știu de ce se tot minunează unii astăzi, în special la noi, unde nu există suficientă cultură istorică și deschidere către dezbaterea istorică din Occident. Asta e, poate să nu ne placă, dar n-am ce să-i fac istoriei ! Țin să transmit această știre celor care nu au aflat-o până acum: nu a existat niciodată o singură istorie și nu va exista niciodată
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
istorii, atâta diversitate culturală, religioasă. Mai e și distincția peste care trecem acum mai repede, dar în care eu cred, cea dintre Europa Occidentală și cea Răsăriteană. Noi când vorbim de Europa, inclusiv în sensul actualei construcții politice, vorbim de Occident. De Occident nu scapă nimeni și foarte bine că nu scapă, chiar dacă există și în civilizația occidentală lucruri care nu sunt întotdeauna foarte agreabile. Civilizația aceasta are de toate; e de departe cea mai bogată, cea mai diversificată, cea mai
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
există și în civilizația occidentală lucruri care nu sunt întotdeauna foarte agreabile. Civilizația aceasta are de toate; e de departe cea mai bogată, cea mai diversificată, cea mai liberă dar și cea mai conflictuală. Mă gândesc la întreaga istorie a Occidentului, nu neapărat la ziua de azi. Întâlnești în istoria Occidentului mai multe bune decât în alte părți și poate... și mai multe rele. “Se creează, chiar sub ochii noștri, un nou tip de civilizație” - În fine, trăgând linie, rămâne faptul
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
foarte agreabile. Civilizația aceasta are de toate; e de departe cea mai bogată, cea mai diversificată, cea mai liberă dar și cea mai conflictuală. Mă gândesc la întreaga istorie a Occidentului, nu neapărat la ziua de azi. Întâlnești în istoria Occidentului mai multe bune decât în alte părți și poate... și mai multe rele. “Se creează, chiar sub ochii noștri, un nou tip de civilizație” - În fine, trăgând linie, rămâne faptul că civilizația occidentală este marea civilizație a ultimului mileniu și
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
să-l surprindem refuzînd principiile burghezo-liberale ale secolului său, în numele unui statu-quo care să îngăduie perpetuarea în Principate a mentalităților și cutumelor orientale. Dimpotrivă, în concepția lui Maiorescu, civilizația pune la noi capăt barbariei o dată cu (în expresia lui Călinescu) “descoperirea Occidentului”. „Pe noi, românii, scrie el în Direcția nouă, ne-a scos soarta fără de veste din întunericul Turciei și ne-a pus în fața Europei. O dată cu gurile Dunării ni s-au deschis porțile Carpaților și prin ele au intrat formele civilizației din
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
au pus la îndoială lidership-ul puterii care va modela lumea viitoare, SUA, „națiunea indispensabilă”. Într-adevăr, căderea comunismului nu s-ar fi produs atât de brutal fără cerbicia democratică a Americii, fără asumarea de către SUA a destinului de campion al Occidentului după ce, de la jumătatea secolului XX, „cea mai burgheză națiune a planetei” - după inspirata caracterizare a lui François Furet - a renunțat la izolaționalismul tradițional angajându-se, fără întoarcere, în problemele lumii, în dirijarea politicii globale. Cine ar mai putea contesta astăzi
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
studiilor mele. Am studiat filologia romanică la Universitatea din Freiburg, în prima jumătate a anilor ’50; și acolo am constatat că se predau tot felul de limbi romanice, numai limba română nu. Erau, de altfel, anii cînd România devenise pentru Occident o țară - să zicem - de dincolo de negură, dispărută în spatele Cortinei de Fier. Așa, din curiozitate, am început să învăț singur această limbă neglijată, pe baza unui manual. Mi-a părut deosebit de interesantă și chiar fascinantă, cu un profil, cu un
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
despre receptarea lui Eminescu în R.S.S. Moldovenească. Era un teren absolut necunoscut. Intelectualii, literații români din Basarabia nu aveau voie să scrie despre acest subiect, cei din România nu cunoșteau situația și cu atît mai puțin se știa ceva în Occident. Or, dumneavoastră l-ați abordat și l-ați făcut cunoscut peste tot. Cum ați ajuns la această problematică? - M-au interesat dintotdeauna și Eminescu, și Moldova dintre Prut și Nistru. În studiul respectiv am îmbinat, deci, într-un fel, aceste
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de coteț, sexualitatea respingătoare sunt „ideile” promovate de absolut toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale se transmit multe tâmpenii. Dar nici una dintre ele nu va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de Colbert și reîntemeiată în 1795), care este în Occident, la ora actuală, fără îndoială, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale României. După ce a scris romane cu subiect românesc, cărți de analiză politică privitoare la România în timpul lui Ceaușescu și mai ales după ce a publicat două sinteze despre istoria
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
clasicismului greco-roman, al acelui clasicism care și-a diseminat transcendența pînă la plasarea ei directă în cotidian, modelat de cultul eroului și de frumusețea unică a corpului omenesc, atent la existența individuală și la expresia ei nemijlocită în spațiul comunitar, Occidentul catolic a întreținut o relație strînsă cu reprezentarea mimetică și cu exprimarea artistică individualizatoare. Spațiul eclezial este populat aici copios cu nenumărate ,,chipuri cioplite”, iar chipul persoanelor determinate, fie ele capete încoronate sau numai frunți miruite, este imortalizat permanent în
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sînt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]