9,574 matches
-
figura!... Dar pentru a scurta o istorie pe cît de lungă tot pe atît de sfîșietoare, voi spune că concertul atît de generos și de frumos proiectat a fost cu cea mai sistematică migăleală asediat, bombardat, torpilat și ... scufundat în oceanul unor pretexte de o perfidă și sălbatecă inconștiență și lipsă a unei adevărate inteligențe și pe cari nu e locul poate să le expun aici, dar cari, odată, vor fi date la lumină în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și nu uită afecțiunea să pentru opera D-tale fiindcă, spune ea, erà și este sinceră! Acum, să profit de ocazie, să-mi descarc și eu conștiința față de mata: acum vreo 2 luni mi s-a cerut muzică românească peste ocean și cum am la mine lada cu manuscrise a Maestrului, știam că păstrează Oratoriul D-tale între manuscrisele sale. Mi-am permis să dau o copie după el odată cu alte bucăți ale Maestrului, fiindcă mi se cerea ceva caracteristic românesc
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
da tot ce produceți acolo, atât D-ta, cât și Jora, Andricu și ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Dacă Jonathan Safran Foer este copilul „minune" al literaturii americane contemporane, cum scriam în Alecart numărul 7 Bret Easton Ellis devine copilul „psihotic" al literaturii de peste ocean. Safran Foer și Easton Ellis sunt incomparabili. Foer își asumă un trecut ce nu îi aparține pentru a-și defini identitatea ca scriitor. Ellis găsește în prezentul hollywoodian, superficial până la refuz, identitatea sa, atât fictivă, cât și reală. Amândoi sunt
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
mereu puse alături deși, între ele, la o atentă comparație, există multe diferențe. Iar partitura a cărei premiera a avut loc la Monte Carlo în 1927, este foarte departe de universul verdian. Să nu uităm că, între timp, Puccini trecuse oceanul și cunoscuse o altă lume. Și mai superficială - doar la nivelul genului comic - este apropierea dintre Gianni Schicchi și Falstaff. La sfârșitul vieții, atât Verdi cât și Puccini își încearcă inspitația până și în genul comic, Verdi reușind o capodoperă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
fost diagnosticată cu retinopatie de prematuritate și a suferit, în doar două luni, nu mai puțin de patru intervenții chirurgicale. Vederea nu i-a fost redată pe deplin, unica speranță de a-și reveni în totalitate o are tocmai de peste Ocean, de la Clinica “William Beaumont” din Detroit (S.U.A.). Sofia s-a născut prematur, la 26 de săptămâni, iar la naștere cântărea doar 700 de grame. Din cauza fragilității, medicii au ținut-o timp de trei luni și jumătate în incubator, iar la
Campania umanitara „Sta in puterea ta sa daruiesti lumina!” [Corola-blog/BlogPost/93799_a_95091]
-
de vreme ce viața omenirei întregi este ceva accidental și trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate. Dar nu este astfel. Se vede că aceeași necesitate absolută, care dictează în mecanismul orb al gravitațiutnii cerești, domnește și în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mișcare, e dincoace voință
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei pelicule artistice despre omul care a salvat de la deportarea în Transnistria, implicit de la exterminarea în masă, 20.000 (douăzeci
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
anului ce a trecut, sau suntem la începutul unei noi drumeții? Am avut timp să mirosim cele patru anotimpuri? Sau ne-am pierdut în vâltoarea alergăturii de la o potecă, la alta, cautând linia de sosire? Am trecut peste munți și oceane, am poposit în poienițe bând apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
română. Studiul Radu Stanca - Ipostazele omului de teatru cunoaște o a doua ediție la Sibiu: Casa de Presă și Editura Tribuna, în 1996, 210 pagini. Se cuvine amintit și rolul de ambasador cultural jucat cu succes de Anca Sîrghie dincolo de Ocean, unde conferențiază de ani buni pentru românii din Montréal, din Hamilton - Câmpul Românesc, din Denver - Cenaclul „Mircea Eliade“, sau din New York - Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și Cenaclul literar „M.Eminescu“, recent în Cleveland, vorbindu-le despre Eminescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
să pot respira,/ Să fiu ușoară, să zburd prin lumină,/ Și-un înger să-ntâlnesc în calea mea.” Ligya n-a plecat, singura ei mare e cea Neagră. Lumea-i în schimbare, mare noastră s-a umplut cu alge albastre! Oceanul îl vezi de la fereastră, câteodată din avionul cu care mereu revii și revii...de acolo de unde n-ai plecat. “Cu valuri ce se sparg pe chipul meu/ Și -un soare ce mă mângâie sfios,/ Sărut azi Marea Neagră și o rog
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria s-a înălțat la Ceruri, iar omul bolnav care i s-a închinat din tot sufletul ,,...zburam prin înalt /eram crucișător de ocean /...” (62). Înseamnă Marienplaz care este ,,...plină de lume /e ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul /te uiți la ei și nu te mai doare /nimic /normal /că doar e piața Sf. Fecioare /nu acesta-i locul /în care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
evenimentele politice, viața și ascensiunea unor personalități, motivația unor evenimente colective, păcile și războaiele și altele noi care priveau educația în familie, pedagogia, psihologia și evident, astrologia financiară. La sfârșitul secolului al XIX-lea, astrologia făcuse un prozelitism redutabil dincolo de Ocean, în Statele Unite, chiar dacă acest tip de abordare a realității nu se îngemăna cu nimic din istoria lor culturală, cu obiceiurile sau cu tradiția. Pragmaticii americani și-au zis: „orice sfat care mă conduce la optimizarea unei afaceri sau la îmbogățire
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
viziune. Potrivit știrilor, Suedia acorda azil politic mai degrabă homosexualilor decît musulmanilor convertiți la creștinism, care de bună credință se tem că ar putea fi persecutați la reîntoarcerea în țările de origine. Aceași lipsa de viziune se simte și dincolo de Ocean, în Statele Unite, unde în 2014 și 2015 s-au stabilit 906 de refugiați sirieni, doar 3% dintre ei, adică 28 de persoane, fiind creștini. În contrast, australienii par a avea mai mult discernămînt. Recent, liderul senatului australian a cerut adoptarea
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
suferințele lor, în conjuncturi istorice dure, pe care nepoatele au căutat să le înțeleagă și să le exprime. Nu le-a fost ușor, au mărturisit după spectacol, dar au reușit și, chiar dacă reușita lor este doar o picătură într-un ocean de ură și intoleranță, este totuși o reușită. Deci e posibil, oricât ar fi de greu.” (Liana Tugearu, critic) Fapte VitejEȘTI - spectacol de dans și umbre pentru copii Vineri, 13 mai, ora 18:00, Sala Stere Popescu „Fapte vitejEști în
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat că izvoarele unui fluviu și că strălucirea unui răsărit, într-un ocean de ceruri, într-un imposibil finit al infinitului și, toate, nu mărgăritare, nu diamante, nu stele, ci pământești împliniri, de la începuturi și până departe, încoace, spre zilele și timpurile noastre de oameni modești în aparență, dar cu suflete și minți
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
nu vreau să o văd o întind cu palmele negre pe ziduri atunci cînd mă rog din mine ar trebui să iasă, încet și sigur, credința în ceea ce nu este, ca puiul de lebădă cîntătoare cu aripa smulsă, pe țărmul oceanului, dintre scorpioni *** Ceara experienței mele saturate de înțelegerea întunericului s-a înfipt în perete ca un cui de care atîrnă un tablou negru și cel care va veni în preajma mea nu va mai vedea decît tabloul și cel care va
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
și-și dădeau târcoale, ca-ntr-un flamenco, ce, treptat, topea bătrânul aisberg al timidității crase care deja ne consacrase. Eu tropăiam mărunt în spuma fustelor. El avea păr și ochi de matador. Și nu ne speriau vapoare, avioane și oceanul care-și zbârlea spinarea. Ce ne-alunga era ziua, vreun taifun sau depărtarea. Era noapte Era noapte și ca într-o carte - proastă - eu scriam și plângeam - plângeam și scriam. Și simțeam cum se uită la mine prin geam, deși
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
sus/ iar cățelușa lui se smiorcăia/ printre papucii de casă/ ai doamnei de la trei/ se plictisea de moarte cetaceul/ prin spuma căzii/ încăierări cu alți masculi gheboși visa/ și-n altă zi mai mohorâtă/ trase dopul de lanț/ și spre oceanul năzuinței lui/ se strecură cu tot cu apă." (Rarități). Șerban Foarță, Honoroficabilitudinitatibus, Timișoara, Ed. Brumar, 2004 (publicistică). 240 pag. Volumul cuprinde articole publicate de Șerban Foarță într-un săptămânal din Timișoara, Focus Vest, în perioada 3 mai 2002 - 2 iulie 2004. Cuvântul
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Calidasa și Homer, universul frumuseților inteligibile, "lumea cea gândită" - "atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă" -, adică lumea ideilor platonice: "Nu-i acea altă lume a geniului rod căreia lumea noastră e numai un izvod.. frumoasă ea cuprinde pământ, ocean, cer în ochi la Calidasa, pe buza lui Omer". (Icoană și privaz) A găsi frumuseți și sensuri noi în toposuri consacrate este un har poetic. Eminescu prin motivele utilizate, în cazul de față Orfeu, se dovedește a fi un poet
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
versanții de piatră au schimbat direcția strigătului sunt prea multe locuri de unde n-ar trebui să revii cu instrumentele distruse în brațe aș putea visa acolo unde se mai aud utilajele noului regim auzim numele care va fi înghițit de ocean așa cum vrea o asociație a scriitorilor tineri delfinii vor fi dresați de alții din cuvinte n-a mai rămas decît pontonul spre care ne îndreptăm nu știu de ce nu se întîmplă nimic în lagărul din care a dispărut frica. șoapta
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
fost numai tăcere și rebut. Venirea ta a fost moartă în toate Lucrările terestre și divine. Se povestește că ești mereu frumoasă, Trăind în vraja din cercul hiperborean. Arde un foc în vatra fără casă în insula domnind sub străvechiul ocean. Se povestește că ești mereu frumoasă în lucrările terestre și divine, Dar încă nu ai întrupare, Haos marin ce vine și dispare. Deasupra lui se poartă rana mea Și ceea ce din mine mai rămâne, Corpul dintr-o memorie, o, cât
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
margine, cu / cei dispăruți. // Numai / ale noastre paginile. Pe care tu / le recitești. Nu departe"... Înaintarea prin peisaj e și una către strămoși, pe un drum în același timp ca de soartă scrisă: "se prelinge sub aripa / mantiei negre singur / oceanul. Azuriu firul / în coasta stâncii sumbre. Ascultă. // Ori adu-ți aminte. Către / ai tăi te duci. Către / ei. Nu te / pierzi. Și vor fi rostite // cuvintele până acum / înscrise". Chiar și oprirea inimii devine un prilej de lectură, lunară: "Într-
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
de a "omagia", cât prin acela de a denunța și a expia. Simptomatic, imaginarul scriitoarei Ruxandra Cesereanu e la rândul lui violent, în chip programatic și ostentativ. O arată selecția metaforelor obsedante, vizibile în chiar titlurile altor cărți ale sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în secolul XX), dar și frecventele fraze de tipul punerii în abis. Iată, în volumul Veneția cu vene violete, una dintre acestea, în care Ruxandra Cesereanu își arogă dreptul
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]