345 matches
-
cu scaun la cap”, toate - imagini inversate care sporesc sensurile. De fapt, ceea ce se petrece în „aer liber” dă senzația de miraculos, iar mișcarea parodistică este expresia unei mirări colosale: „Mai știi brățara țipătului / în pasăre de cerneală vezi?” sau „ocheanul sângelui în anotimp se încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) București, 1926; Cronicarii români, București, 1944; I.L. Caragiale, Opere, I-IV, introd. Silvian Iosifescu, București, 1959-1964 (în colaborare cu Șerban Cioculescu și Liviu Călin); Ion Barbu, Ochean, pref. edit., București, 1964 (în colaborare cu Liviu Călin), Joc secund, pref. edit., București, 1966 (în colaborare cu Liviu Călin); Camil Petrescu, Opere, I-VI, introd. Liviu Călin, București, 1973-1983 (în colaborare cu Liviu Călin); Scrisori către Al. Rosetti (1916-1968
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
1995; Echipa Generalului, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, Modalități narative, TR, 1981, 45; Petru Poantă, „Treizecișitrei”, TR, 1983, 5; Dana Dumitriu, Povești... povești, RL, 1983, 32; Adrian Dinu Rachieru, „Treizecișitrei”, O, 1983, 52; Vlad, Lectura rom., 209-212; Mircea Muthu, Ocheanul fermecat, LCF, 1984, 14; Nicolae Prelipceanu, Imperiul și restul lumii, VR, 1984, 3; Moraru, Textul, 231-233; Titel, Cehov, 190-193; Liviu Petrescu, De la un labirint la altul, TR, 1985, 50; Gheorghe Glodeanu, Mirajul povestirii, VTRA, 1986, 2; Al. Dobrescu, „De-a
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
pedagogic, cuvenita corecție corporală. Valoarea de capodoperă e dată de poezia irumperii forțelor oarbe, irepresibile ale firii. În cealaltă narațiune, spre a face imposibilă o plănuită pescuire cu dinamita, un pescar ce se crede coborâtor din moruni, paznic al unui „ochean de apă” îngrădit, rupe într-o noapte zăgazul și, luat în piept de un morun uriaș în care își identifică totemul, curge vijelios, spre a se vărsa în Dunăre împreună cu puhoiul de pești învălmășiți cu stelele cerului răsturnat în vâlvătaia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
directă, tensiunea și urgența căutărilor, cum și ambivalența. Căci există în versurile lui P. un paradox al nihilismului, și nu întîmplător este citat Emil Cioran, „scepticul de serviciu” al veacului trecut. Fără să își confecționeze iluzii facile din paravane și ocheane colorate, poetul se află angajat într-o acerbă bătălie, a cărei miză stă în înfruntarea polemică a realului, depășirea și „răscumpărarea” condiției umane impure, animat fiind de o mistică profană, denudată stilistic de orice retorică de triumfalism al revelației sau
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Sunt publicate scrieri ale lui V. Voiculescu (versuri inedite - Clopotul, Amputatul, 8-9/1968), Ioan Cușa (poezii), Paul Miron (versuri, proză scurtă), Nicu Caranica (versuri în dialect aromân și fragmente din Povestea foamei), Horia Stamatu (poezii și eseuri critice - Ion Barbu: „Ochean”, Mircea Vulcănescu și generația sa, Dan Botta, exponent liric al unei generații ș.a.), Mircea Eliade (Fragmente pentru Dan Botta, Trepte pentru Mircea Vulcănescu, Profesorul Nae Ionescu), Vintilă Horia (versuri), Mircea Popescu (Dan Botta și tainele poeziei populare), André Scrima (Fărădesațiul
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
un limbaj intens metaforic, a cărui gravitate, asemănătoare sunetului unui violoncel, pune în lumină ritmul lent al clipei de grație, într-un montaj scenografic și regizoral unde se simte experiența actorului: „Cu rouă pe față / și ceața-n spinare; / prin ocheane de nori / din templul fără coloane / coboară / jefuitorii de nopți, / s-adune rămășițele voastre / din iarba sărată / de ploi selenare // Transparenți ca un nimb / puterile-n ei / până-n seară se sting.” SCRIERI: Casca de foc, București, 1972; Iris, București, 1976
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
și a bucuriilor precare, a înstrăinării și melancoliei fără leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
cu scriitorul de-a lungul întregii sale vieți. Undeva el spune că „geometria de aer te poate scăpa de oamenii amenințători”. Ca atare, își construiește un spațiu propriu, fapt cu pregnanță sensibil mai cu seamă în primul volum de jurnal, Ocheanul întors (1977), unde, deși dă o mare concretețe lumii cu care vine în contact ca profesor stagiar într-un sat transilvănean, se închide de fapt într-un univers de senzații plastice și de trăiri livrești. Cum observă Mihai Dinu Gheorghiu
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
chip de țăran. Lumea nu există pentru acest împătimit caligraf decât ca literatură și pentru literatură. EUGEN SIMION SCRIERI: Matei Iliescu, București, 1970; Proze (Didactica nova. Sinuciderea din Grădina Botanică. Jurnal. În Efes), București, 1971; O singură vârstă, București, 1975; Ocheanul întors, București, 1977; Ce se vede, București, 1979; Părul Berenicei, București, 1981; Meteorologia lecturii, București, 1982; A treia dimensiune, București, 1984; G. Bacovia, Pitești, 1999; Catalogul mișcărilor mele zilnice. Jurnal. 1946-1951. 1954-1956, București, 1999; Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, îngr
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
subversivă nu lipsește). În pofida unor accente elegiace, dominante rămân însă, pe de o parte, solaritatea contagioasă atât la nivelul notației pasteliste, cât și la cel simbolic, al transgresării materiei, iar pe de alta, capacitatea de a privi lumea printr-un ochean care o face miraculoasă. De altfel, poeta mărturisește într-o Baladă-autoportret că descinde dintr-o țară de basm. Dacă tematica ancestralului se concentrează reprezentativ în Părinții (1983) și în Casa cu greieri (1984), volumul Grădina Salamandrei (1987) sintetizează paradigmatic poezia
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
1957; Introducere în literatura Americii Latine, pref. Miguel Angel Asturias, București, 1965; Schițe pentru un portret al Americii Latine, București, 1966; Scriitori latino-americani, București, 1966; Nepoții șarpelui cu pene, București, 1967; Priveliștile lumii, București, 1967; Profiluri hispano-americane contemporane, București, 1968; Ochean simplu, București, 1972; Individualitatea literaturii latino-americane, București, 1973; Labirintul, Cluj-Napoca, 1974; Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Ultima călătorie a lui Ulise, Cluj-Napoca, 1976; Solstițiu de iarnă, Cluj-Napoca, 1977; Timpul și furtunile, București, 1978; Omul bântuit de cuvinte, Cluj-Napoca, 1980
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean simplu”, T, 1972, 8; Radu Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean simplu”, T, 1972, 8; Radu Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122; Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
de teatru reprezentate atât în Germania, cât și în România. Activitatea literară a lui M. este puternic influențată de experiența filologică, pentru că autorul reactivează în limba actuală anumite caracteristici ale limbii române vechi. Volumele sale de proză - Fata călăului (1994), Ochean (1996), Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara (1998), Poștalionul din vis - roman epistolar (1999), Măsura urmelor (2000), Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională (2000) și Moștenirea astrelor (2002) - au în comun mai multe caracteristici ce situează scrisul lui M. într-o descendență
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
personaj. SCRIERI: Rodul ascuns, Évry Petit-Bourg, 1964; Fata călăului, Cluj-Napoca, 1994; Idoli de lut, postfață Al. Andriescu, Cluj-Napoca, 1994; Fălticeni - mon amour. O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii, introd. I. Negoițescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 1999; Poștalionul din vis - roman epistolar, Timișoara, 1999; Măsura urmelor, pref. Mircea Anghelescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 2000; Târgul Șaradelor
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Înzestrat, care știe să folosească după cum se cuvine neîntrecutele instrumente de cercetare pe care și le-a Însușit”. Dar Vitner n-a debutat În volum numai cu critică literară ci și cu istorie literară. Dacă ar fi să aplicăm același ochean În distingerea vârfurilor editoriale, am observa că, la fel ca Dan Deșliu și Petru Dumitriu În poezie, respectiv, proză. Ion Vitner deține recordul editorial detașându-se net de confrați, prin cele cinci titluri apărute, ultimele patru 86 vizând aspecte legate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
religioase, literatura, istoriografia ca puncte de reper), ne va învedera atât dimensiunile unitare ale Europei culturale, cât și specificitatea unei zone, aceea central-sud-orientală a continentului care, deși înaintează cu greu, dialoghează cu Occidentul. Așadar, plecând de la Paul Hazard, voi întoarce ocheanul spre a vedea mersul conștiințelor dinspre Răsărit spre Apus. Retrasând lungul drum al istoriei ideii europene, Bernard Voyenne, unul dintre profesorii jurnalismului francez contemporan, ne împărtășește câteva dintre rațiunile superioare ale vieții continentale. Am reținut din ambițioasa sa lucrare, Histoire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
București, 1980; Flacăra zăpezii, București, 1981; Frica de duminică, București, 1982; Noaptea cailor, București, 1984; Umbra focului, București, 1986. Ediții: I.L. Caragiale, Opere, I-IV, introd. Silvian Iosifescu, București, 1959-1964 (în colaborare cu Al. Rosetti și Șerban Cioculescu); Ion Barbu, Ochean, pref. edit., București, 1964 (în colaborare cu Al. Rosetti), Joc secund, pref. edit., București, 1966 (în colaborare cu Al. Rosetti); Camil Petrescu, Opere, I-VI, introd. edit., București, 1973-1983 (în colaborare cu Al. Rosetti). Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 445-447; Râpeanu
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
priceput, bă, din filmele lui Tarkovsky? Cine-mi dă niște bani împrumut? Dezbracă-te că nu-ți fac nimic... Până am terminat școala, m-a durut în cot de socialism. Eu eram vesel și destrăbălat, iar socialismul, vizibil doar prin ochean. Mergeam seara în cimitirul central, beam palincă, dădeam foc la un badog de prenadez, ne puneam vestoanele pe cap și expiram adânc. După un sfert de oră visam. Mihai se ducea la un pietroi greu, îl ridica deasupra capului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Vor mai veni și altele. - Și altele? De unde? Omul acela? Cel care a ieșit pe poarta palatului Ak Saray În ultima zi a anului 1475? Omul acela cu ochii albaștri, cu iataganul cu perle? Omul acela care mă privea prin ochean, de pe acoperișul palatului?! Stai puțin... stai puțin... nu se poate... l-am văzut... am fost la doi pași de el... i-am pictat portretul... - Portretul? Tresări Angelo. Da, ne-ar fi de mare folos. Și unde e portretul acum? - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
am văzut plecând... cum adică prea târziu? - Achingii voiau să-l ucidă. N-au reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul În care se află mongolii. - Luptătorul necunoscut... Gâlcă, ia un ochean. Privește prin el În locul meu. Spune-mi tot ce mișcă În zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul și Alexandru au Îngenuncheat lângă trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]