6,886 matches
-
că acestea erau un fel de rugăciuni. Ne punea de cele mai multe ori întrebări în legătură cu acestea, însă tot el ne dădea și răspunsul. Noi priveam atenți la gesturile lui și la ochii care abia se mai vedeau prin sticlele convexe ale ochelarilor. De aceste locuri părticică de vatră a Brăilei satul Scorțaru-Nou, ținut străjuit de apa Buzăului, mă leagă nesfârșit de multe amintiri: nu numai casa bunicilor dar și peisajele, anii copilăriei, prietenia cu copii de seama mea. De toate m-au
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
-mi fac somnul de înfrumusețare. - Treaba ta, faci cum vrei, eu am plecat. Ana își luă poșeta cu lucrurile necesare pentru plajă și părăsi camera. Merse în autoservire unde luă micul dejun și în câteva minute era pe plajă, cu ochelarii pe ochi, ungându-și corpul cu alifiile antisolare. Aruncă o privire iscoditoare spre locul unde făcea plajă Emilian de obicei și nu îl văzu venit. Poate mai doarme, fiind și el obosit după o noapte petrecută cine știe pe unde
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390642676.html [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
scaun fără milă, iar scaunul geme apăsat de greutatea lui. Se-nvârte cam ca mine, în jurul lui cincizeci. La fel de grizonat , cămașă albă și pantaloni scrobiți la dungă. Nici dioptriile nu-i stau foarte departe de-ale mele, judecând după grosimea ochelarilor. Pare doar un pic mai scund. - De fapt,merg până la Bran ! Nu-mi mai găsesc nevasta ! spune rapid ,sărind direct la conținut ca și cum ne cunoaștem de o eternitate. Sincer ,mie îmi plac oamenii vorbăreți și dispuși la conversație. Eu nu
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
fost în ’69. În timpul întregii serbări a fost vorba de tata. Au făcut scenete umoristice despre el. Știi cum? În ivrit „mi” înseamnă „cine” și „ma” înseamnă „ce” și el tot spunea invers! (Râdem) Era ca un copil, își ridica ochelarii, era foarte miop, și zicea: „Mi, ma”! L-au iubit nemăsurat. În fiecare an spunea că pleacă, pentru că mama nu suporta să trăiască într-un sat. Se duceau în concediu și, când veneau înapoi, cei din moșav îl așteptau cu
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
o cultură uriașă, astfel încât era aproape de necontrazis, căci argumenta temeinic, foarte bine documentat științific. După cum bine se știe, era miop, citea aducând cartea foarte aproape de ochi, aproape că nu mai aveai cum să-i pui o foaie de hârtie între ochelari și carte. Era curios, îl interesa tot ce era nou. Îi povesteam despre domeniul computerelor și asculta cu atenție, încerca să afle cum e să atingi un buton cu degetul și să-ți apară un articol, de exemplu, fără să
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
căreia am și scris ultimul poem de dragoste La prima oră ies din oglinda conjugală ciufulit însă cu tăcerile foarte bine puse la punct Cafeaua pare să dicteze deja gustul zilei al sinuciderii noastre colective Scârba mi se scurge de pe ochelarii de cal pe foia imaculată ca autostrada bucu rești-constanța și retur Finis coronat hopus Bădiță Mihai Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18
EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1421600328.html [Corola-blog/BlogPost/377869_a_379198]
-
bărbat între două vârste îmi întinde un pliant scris cu litere roșii. M-a surprins în modul cel mai plăcut zâmbetul individului, străin parcă de tot ce se petrecea afară. Am închis ușa în urma lui și - după ce mi-am pus ochelarii - am început să citesc. Redau, cuvânt cu cuvânt, ce cuprindea pliantul: „ Cetățene, nu te lăsa înșelat de aparențe ! Lumea nu este rea ! Tu ești cel care te-ai obișnuit să vezi doar partea negativă în cel apropiat ție ! Tu ești
APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433077753.html [Corola-blog/BlogPost/377816_a_379145]
-
cel mai bogat pământean fiindcă sunt primul explorator al unui ținut sălbatic ce se lăfăie nestingherit după ușă nu mă mai uit nu mă mai uit nicăieri mi s-au aburit lentilele de atâta smog și păcat calc în picioare ochelarii și deodată văd ceea ce până adineaori nu vedeam cu patru ochi acum mi-am dat seama că orbii știu mai bine decât mine ce culoare are iubirea Referință Bibliografică: voi afla? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 772
VOI AFLA? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Voi_afla_george_safir_1360499021.html [Corola-blog/BlogPost/366077_a_367406]
-
dar acum era prea târziu. Inițial, avusese o deosebită considerație față de dirigintele său, în urma unei întâmplări, o întâmplare cu ghinion, din cele care îi ieșeau în cale mai la tot pasul. Iulian, unul dintre colegii săi, un zdrahon nătăfleț cu ochelari, a ținut să se dea mare caftangiu, iar dintre toți, i-a convenit să-l aleagă tocmai pe el, să-și arate forța bicepșilor. Dacă tot și-a căutat-o cu lumânarea, Albert i-a scăpat una la meclă. Necazul
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
iar dintre toți, i-a convenit să-l aleagă tocmai pe el, să-și arate forța bicepșilor. Dacă tot și-a căutat-o cu lumânarea, Albert i-a scăpat una la meclă. Necazul însă a fost că i-au sărit ochelarii, ba încă s-au mai și spart. Cum cel care este măgar, persistă să rămână măgar până la capăt, Iulian și-a adus părinții la școală, reclamându-l d-lui diriginte. Avea ochelari de intelectual de rasă, cu lentile verzui, făcuți
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Necazul însă a fost că i-au sărit ochelarii, ba încă s-au mai și spart. Cum cel care este măgar, persistă să rămână măgar până la capăt, Iulian și-a adus părinții la școală, reclamându-l d-lui diriginte. Avea ochelari de intelectual de rasă, cu lentile verzui, făcuți pentru cei cu dare de mână. Aflând de la această parte a împricinaților cum că Albert ar trebui să plătească reparația ochelarilor cu pricina, în milostivenia lui, d-l. Constantin l-a chemat
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
a adus părinții la școală, reclamându-l d-lui diriginte. Avea ochelari de intelectual de rasă, cu lentile verzui, făcuți pentru cei cu dare de mână. Aflând de la această parte a împricinaților cum că Albert ar trebui să plătească reparația ochelarilor cu pricina, în milostivenia lui, d-l. Constantin l-a chemat pe acesta din urmă zicându-i: - Ar fi bine să nu le spui încă părinților tăi că ai de plătit o pereche de ochelari. Mai lasă să trecă puțin
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
ar trebui să plătească reparația ochelarilor cu pricina, în milostivenia lui, d-l. Constantin l-a chemat pe acesta din urmă zicându-i: - Ar fi bine să nu le spui încă părinților tăi că ai de plătit o pereche de ochelari. Mai lasă să trecă puțin timp. I-a mulțumit pentru răgazul primit, fără ca măcar să-i trecă prin minte că în fond nu prea avea vină față de cele întâmplate. Așa diriginte înțelegător, să tot ai! La numai două zile însă, dl.
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
primit, fără ca măcar să-i trecă prin minte că în fond nu prea avea vină față de cele întâmplate. Așa diriginte înțelegător, să tot ai! La numai două zile însă, dl. Constantin l-a apostrofat: - Nu ai de gând să plătești odată ochelarii pe care i-ai spart? A avut senzația că pică cerul pe el. Mia și Florin s-au oferit să-l sprijine material pentru a nu mai afla părinții lui. I-a refuzat. Fără voie, a înspăimântat-o pe Mia
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
atunci când se apropia un tramvai: - Albert, te rog! Nu... A izbucnit în râs când și-a dat seama ce era în mintea acesteia, liniștind-o. Părinții lui au făcut ce au făcut și i-au dat patruzeci de lei pentru ochelari. Iulian a rămas repetent. Nu a putut trece de corijența la matematică. De cea de la fizică îl salvase el, Albert, fără să știe de ce. A implorat-o pe profesoară să-i scoată medie de trecere, promițându-i că în anul
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Turcia, Mohamed El-Hirani știa să afișeze o ținută solemnă, academică. Nu mai era tânăr, dar se lupta cu devotament pentru orice idee nobilă. Lăuda fățiș orice faptă bună, eroică, dar înfiera fără menajamente orice barbarie săvârșită în spațiul cosmic. Purta ochelari cu dioptrii mari, pe nasul său proeminent, tipic turcesc. Era impozant, înalt, plin de energie. În general, era dur în aprecieri, deși uneori era înțelegător și blând ca un tată cu fii săi. Era o onoare să fii citat pozitiv
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389768511.html [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
că-i slăbuță, dar nici grăsuță nu era. Apărea ca oricare femeie matură, chiar dacă nu avea decât douăzeci și șase ani. Îi stătea bine cum era și avea și un chip simpatic, chiar dacă nu o puteai considera o frumusețe. Și ochelarii cu ramă fină, metalică ce-i purta permanent, îi conferea o notă de eleganță. Îl avea pe acel “vino încoace” cum spuneau cei mai în vârstă, când descriau o persoană cu atracție la public. Se trăgea dintr-o familie modestă
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1384696292.html [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O PROBLEMĂ ATÂT DE MINORĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pentru o problemă atât de minoră toată lumea se duce în agoră Omul acela cu ochelari demodați și fular din secolul trecut mai bine și-ar fi jucat tinerețile la barbut, mai bine și-ar fi petrecut viața în pinacotecă decât să fi citit toate cărțile din bibloitecă! Această carte pe care o țin în mână
O PROBLEMĂ ATÂT DE MINORĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_problema_atat_de_minora.html [Corola-blog/BlogPost/355748_a_357077]
-
stăteau pe coadă și priveau buclele băiatului stânse sub o șapcă roasă pe margini. Măgarul cu desaga în spate, parcă își aștepta tovarășele gata să pornească la drum. Pe capul măgarului era scris ceva abia vizibil. Merg și îmi pun ochelarii. Ce să vezi? Era cuvântul ,, IONICĂ- i-ha-i-ha!” - Să vină la mine echipa acestei lucrări!... Cine a scris aici?!... - Măriuța! spune Vasilică, plecând ochii în pământ. - Măriuță, șterge imediat! - Da, Doamna! Va rog frumos să mă scuzați! - Nu mie trebuie să
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1411930658.html [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
doilea, alături de Step Up rămânând doar fanii seriei. Asta s-a întâmplat în mare parte pentru că istoria se repeta, scenariul se repeta și el, doar pașii de dans mai rămâneau în mișcare. Dacă vă veți hotărî totuși să vă puneți ochelarii 3D la ochi, să vă luați punga de popcorn în brațe și să dați Step Up Revolution-ului (Dansul Dragostei 4: Revoluția) o șansă, veți avea parte de o mică surpriză. În primul rând, dacă dansul profesionist și spectaculos e ceea ce
Step Up Revolution 3D by http://www.zilesinopti.ro/articole/3463/am-vazut-step-up-revolution-3d [Corola-blog/BlogPost/97411_a_98703]
-
Sub ea sunt oameni slabi și goi, cu vise de-mprumut, străine, Iar dincolo de-atâtea măști, nici nu mai știi cine se-ascunde, De ți-e prieten sau dușman, când pe sub piele îți pătrunde. Mi-am pus o vreme ochelari, nu de vedere, nici de soare, Ci cu lentile roz, de cal, să-i văd umani pe fiecare. Nu știu să fi cerut ceva, cuiva, în schimbul prieteniei, Dar am plătit cu răni și-ocară mâna întins-a omeniei. Azi nu
PRIVESC SPRE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1430648925.html [Corola-blog/BlogPost/379398_a_380727]
-
în linii mari. Asemănarea asta ,însă, s-a estompat cu vârsta Și într-o bună zi, am semănat cu mama. Dacă de la el, vederea am moștenit-o, (Și vă pot spune sincer că mă lipseam de ea, Căci să porți ochelari nu e chiar o plăcere!) Tot de la el am luat și două daruri dragi- Zâmbetul lui și râsul- Și sper că-ntotdeauna vor fi parte din mine ! Cînd mă văd în oglindă, râzând sau zâmbind , Mi-l amintesc pe el
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442579073.html [Corola-blog/BlogPost/343947_a_345276]
-
nimeni acest aspect. -Ați văzut? Ce părere aveți de cele întâmplate? întrebă înspăimântată Sonia. În orice loc cu oameni, s-ar fi reacționat. “Oare aici, ce se întâmplă?” gândi ea. -Nu știu, nu știu răspunse o femeie tânără, palidă, cu ochelari și păr rar, strâns într-o coadă de cal, cu capul în jos, fără a o privi. Sunt nouă aici, spuse ea încet, speriată. Sonia repetă întrebarea și singura reacție a fost retragerea speriată a interlocutorilor. O singură profesoară, șefa
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ilustrație: Judgement of Paris, Luminița Șerbănescu 1. Așteptăm să cadă umbră peste pământul învăluit în pete. Așteptăm să văd ce nume poartă luna. 2. Nu se putea auzi nimic în afară de zgomotul ochelarilor curați petrecuți peste eticheta îndoita de ploaie. 3. Cum se întâmplă să ne naștem înainte de a răsuflă. Cum se întâmplă să parem adesea. 4. Lacul castaniu, cel dinaintea furtunii, lacul pe care ninge toamnă. 5. Acum se prefacea în amintire
DETALII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1479980544.html [Corola-blog/BlogPost/366371_a_367700]
-
mai aproape, dragă doamnă, să ne vorbească amintiri deșarte, desprinse parcă dintr-o veche carte. ascultă glasul amintirilor târzii, o, timpule, e în zadar, nu-nvii! privește pe perete vechiul tău portret, visând o rimă nouă la acest sonet. târziu prin ochelari și prin pahară s-a scurs ultima zi din astă vară și așteptăm tăcuți cu brațele târzii să reînviem din vechi tapiserii. tapiseria noastră, veche, arde, destramă lungi poeme goliarde, se năruie pe cerul plin de nori și mie când
PRIMA PLOAIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Prima_ploaie_ion_ionescu_bucovu_1343801836.html [Corola-blog/BlogPost/360075_a_361404]