405 matches
-
cartierul Parioli, pustii acum, Înainte de deschiderea magazinelor, și a birourilor, Înainte de sosirea funcționarilor de la ambasadă. Strada Mangili era atât de pustie, Încât de sub mașină țâșni un șobolan - mare cât o pisică - ce Înaintă liniștit, pe trotuar, și le privi cu ochișorii lui vioi și negri. Indignată de neobrăzarea rozătorului, Maja o târî pe Camilla după ea - șobolan grețos, cum Își permitea să le strice plimbarea? Dar fetița țipă bucuroasă. Ce mult Îi iubea pe săracii șoareci urâți. Cât ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
n-ar fi fost acum aici, să lingă pantofii unui deputat care face pe el de frică din cauza unui bilețel cu o stea În cinci colțuri și din cauza unor amărâte de gloanțe puse Într-un plic. Se Întoarse spre el - ochișorii lui minusculi pendulau În spatele lentilelor pătrate, iar nasul extrem de lung sfida penumbra automobilului. — Am nevoie de o cafea, Buonocore, răspunse Elio. Fii mereu optimist. O fi fost o Întâmplare. Poate că, Într-adevăr, aveau o ședință. Nu te lăsa descurajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
luat-o la vale, cu tot cu amărăciunea de gospodărie a unui rudar. Despre unele consecințe am discutat deja. Cea mai importantă Însă, din punctul de vedere al bogatei noastre istorii, Încă nu a apucat să fie aici evocată. Și asta pentru că ochișorii voștri tâmpi nu-l Îndeamnă pe omul de spirit care sunt la un entuziasm bine stăpânit de luciditate - așa cum s-ar cere unui orator de primă mână. Privirile vă sunt plictisite, vă dau lacrimile de somn, visați la toate prostiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
semeț ca un palat de Împărați. Apa aproape că Își domolise undele. Cap de Șobolan Își prinse obrajii În mâini, oftă și se căută În oglinda Eleșteului. De-acolo Îl privea, aievea, o căpățână de șobolan: blană cenușie, urechi mici, ochișori ascuțiți, mustăți lungi pe un bot terminat Într-un râtuleț rozaliu. Își pipăi mustățile care tremurau, se ridică și strigă cât putu de tare către bătrânul care se făcuse mic de tot, În josul coastei: „Uite ce-mi face, nea Mitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
patra sau a cincea oară un film pe care ajunsesem să-l știu pe dinafară, mă distram hrănind guzganii. Le puneam bucățele de covrig sau de biscuit din ce În ce mai aproape. Păreau să șovăie când Îmi Întâlneau privirile, mă țintuiau bănuitor cu ochișorii ăia mici și scormonitori, Își mișcau mustățile țepoase. Dacă mă uitam În altă parte, furau firimitura fără să se teamă. Cum mă Întorceam scurt spre ei, lăsau prada și-o luau la goană, se opreau, adulmecau, apoi, pâș-pâș, se Întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
corect gramatical; un l în plus, tot de la lacrimă, parcă nu “dă bine”. Apoi: “N-ați văzut pe Fiul meu/ Și alui Dumnezeu?”; “Și pe alui doi umerei/ Scriși-și doi luceferei”. Uneori, parte din vers își asumă și rima: “Ochișorii lùiu,/Mura cîmpuluiu,/ Mustăcioara lùiu,/Spicul grîuluiu”. Este ceea ce ne învață Noica: “Dacă s-ar întreba cineva de ce dăm atîta însemnătate cîtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru că aceasta „e partea noastră de cer”. Aș adăuga eu: numai pe aceasta nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
miile, din milioanele care creșteau în pădurea aceea), și îi scrijelește trunchiul cu o așchie. "Vino-ncoa', uită-te bine", îmi zice în șoaptă, arătându-mi, la nivelul capului, o gaură prin care mi-e dat să văd numaidecât un ochișor care ne privește câteva secunde, sclipind, apoi dispare. Era un șoarece de pădure. Ciocăni apoi la intrarea în scorbură și șoarecele veni să-l salute ca și cum s-ar fi cunoscut de când lumea ca și cum s-ar fi cunoscut într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din "jargonul cartoforilor de cafenele". A preluat-o integral G. Baronzi, în 1872, în Limba română și tradițiunile ei, ca ilustrare pentru "limba cărăitorilor". Termenii lor par astăzi învechiți: lumînare ("gîscă"), cocoană ("găină"), barosan ("curcan"), purcea cu sensul de "ladă", ochișori sau ochi de vulpe ("monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În politica lingvistică a totalitarismului românesc, argoul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Următorul pasaj din Valurile scoate în evidență această mișcare subtilă: Apoi, obosite de urmărire și de zbor, coborîră frumos, în delicată mișcare de cădere, se lăsară în jos pe copac și pe zid, și rămaseră acolo, în tăcere, chitind cu ochișorii lor strălucitori și întorcîndu-și căpșoarele cînd într-o parte, cînd într-alta; treze, atente, concentrate asupra unui obiect anume. Poate asupra unui melc în casa lui înălțată deasupra ierbii ca o catedrală cenușie, edificiu burduhănos prins în cercuri întunecate și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cine mă-ndruma. Tătuțâcă, vorbă dulce Nu ne lăsa și te duce! Tătuțâcă, vorbă bună La mata lumea s-adună Plângeți flori, plângeți păreți Fără stăpân rămâneți.” ”Scoală, scoală mămuță, scoală Că ți-o fi destul de-aseară Și deschide ochișorii Și ți-i vide toți feciorii Și deschide gurița Și-i vorbi cu noi ceva Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau în cazul surorilor sau fraților: „Ie-ți Marie, ziua bună De la soare, de la lună Săracă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiul lui 78. Toader Oane 79. Sandul Colțunachi 80. Costandin Cucoș 81. Neculaiu fiul lui Corjos 82. Costandin Cojocea 83. Grigorie Fliscă 84. Iacob Buliga 85. Gheorghie Moroșan 86. Petre Moroșan 87. Stoica, strugar, slab 88. Simion Costiș 89. Mafteiu Ochișor 90. Pintelie fiul nostru 91. Nichita Mitrofan 92. Vasile Mitrofan 93. Vasile fiul lui Ochișor 94. Vasile fiul lui Grebăn 95. Grigorie Ciupercă, slab 96. Mihalachi țulug 97. Ion țulug 98. Neculaiu țulug 99. Vasile țulug 100. Grigoraș țulug 101
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Corjos 82. Costandin Cojocea 83. Grigorie Fliscă 84. Iacob Buliga 85. Gheorghie Moroșan 86. Petre Moroșan 87. Stoica, strugar, slab 88. Simion Costiș 89. Mafteiu Ochișor 90. Pintelie fiul nostru 91. Nichita Mitrofan 92. Vasile Mitrofan 93. Vasile fiul lui Ochișor 94. Vasile fiul lui Grebăn 95. Grigorie Ciupercă, slab 96. Mihalachi țulug 97. Ion țulug 98. Neculaiu țulug 99. Vasile țulug 100. Grigoraș țulug 101. Ștefan fiul săcrierului 102. Dumitrașco fiul lui Sandu 103. Onofreiu, rus 104. Vasile Pobircu 105
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ciupercă, slab 96. Mihalachi țulug 97. Ion țulug 98. Neculaiu țulug 99. Vasile țulug 100. Grigoraș țulug 101. Ștefan fiul săcrierului 102. Dumitrașco fiul lui Sandu 103. Onofreiu, rus 104. Vasile Pobircu 105. Neculaiu, crâșmar 106. Pricopie Ionașco 107. Timoftii Ochișor 108. Ilie Horan 109. Ion Horan 110. Pavăl Horian 111. Alexe ginerele Pântei 112. Iacob ginerele lui Pintilie 113. Pintilie Dumitrescu 114. Iliaș ginerele Irimițăi 115. Mane ginerele Irimițăi 116. Ioniță fiul Irimițăi 117. Ion Pricop 118. Irimie fratele lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă 152. Gavril Burduja 153. Ioniță holtei cu mamă 154. Alecsa, olar 155. Anton Pătrar, orb, nevolnic 156. Eftimie Ochișor, slab 157. Ștefan Vâzdoagă, surpat 158. Iacob holtei cu mamă 159. Neculai Jâosan, holtei cu mamă 160. Costin fiul Ilenei 161. Ignat nepotul lui Dumitrașco 162. Ștefan cumnatul lui 163. Gavril Mitrofan, neputincios 164. Eftimie Caproș 165. Timoftii fiul Ignătioaei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu-ți tună - dai ochii cu martori și soli ce vorbesc despre niște trăiri pentru care, noi, astăzi, cu greu încropim înțeles.” ,,Și ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Cronică culturală”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu poezie Nicolae Spătaru, I. Bădărău (Bogdan Istru), George Meniuc, Mihail Curicheru, Elena Dobroșinschi-Malai, S. Popescu-Lupu, Sergiu Matei Nica, B. Frunte; cu proză - Gala Galaction; cu studii, articole, recenzii - M. Curicheru, George Meniuc, Ionică Ochișor (V. Luțcan), Theodor Inculeț, Petre V. Ștefănucă ș.a. Alți colaboratori: Grigore Adam, Gh. V. Madan, Vasile Harea, C. Rădulescu-Motru, Mihai Spiridonică, Nicolae Corlăteanu. A. Cb.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289564_a_290893]
-
cheamă Moti. VI Remarc, În fața microfonului, păcatele izolării fonice a cabinei. Deși Cristi rămâne impasibil, eu ciulesc urechiușele după fiecare mașină care trece, departe, pe stradă. Cristi Încearcă să mă liniștească mângâindu-mă, dar rămâne mirat. Spune el că Între ochișori și urechiușe blănița mi-e cam rară. Ignorantul! Nu știe că văzul și auzul Îmi slujesc strâns legate Între ele. Și că aud chiar cu pielea, aceea rărită de dinaintea urechiușei și, cum spune cineva, chiar cu ochii. Și, cu urechiușele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le potrivește bărbierul. O fi simțind ceva, ca o reminiscență a altor vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă gândesc la ignoranța unora, care se distrează „bărbierind“ o pisică neștiind, de pildă, că și o pisică oarbă din naștere știe astfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și... pa! „Meridian“, 31 august 2001, ora 11,16 40. Bogdaproste Urmărind un guzgan, am ajuns aseară la capătul unei țevi. Mi-a fost frică să intru după el, În gaura aceea neagră și alunecoasă. Chit că m’ajută și ochișorii și gheruțele. Era ceva indefinit de periculos: lipsea ieșirea... - Stai cuminte, Moti. Însă, dacă ai vorbit de țeavă, eu o asociez cu altceva, pe care curge ceva: cu o stradă. Sau, dacă vrei, cu o arteră. Ambele, ca și țeava
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iar „taurul“ pe care mi l’ai sugerat demult, atunci când „Întindeai lăbuța“, iar eu am reușit doar să amân sfârșitul, unul doar radiofonic, devine acum scrisul. Pentru mine - de-acum Înainte - În fața oglinzii; căci nu mă mai pot oglindi În ochișorii tăi, dar mă voi oglindi Într’ai mei, respectându-ți totuși ultima dorință: aceea de a respecta, nu doar de a iubi, pe Mama. A ta și a mea. Dar nu pleca (chiar și din clona cu multă trudă realizată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la Radio Iași, În fiece vineri, oleacă Înainte de ceasul 13. Nu-i cu ghinion. Miau! 2. „Drăcării“ Să vă spun ce am mai făcut de la ultima mea apariție În Radio... Căci, pisică curioasă - ce pleonasm! - privesc mereu lumea prin „crăpătura“ ochișorilor. Dar, din păcate, sunt asociată cu dracu’, ori barem cu „slujitorii“ lui, vrăjitorii. Slujitori cu ghilimele, căci adesea au fost astfel Învinuiți oameni care n’aveau nimic comun cu Michiduță, ci doar erau mai dotați În ceea ce ați „uitat“ voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
calabreză cât o roată de car plutea pe deasupra mulțimii. Cu tot așa de binecunoscuta lavalieră care-i încadra fața rotundă, Sadoveanu părea jovial. Ca un lighean de aramă încinsă, plutea, la nivelul umerilor săi, chelia lui George Lesnea și sclipeau ochișorii de tătar ai lui Ion Istrati. Prezidiul s-a înșirat pe scenă în spatele unei mese. Sau ținut discursuri. Când i-a venit rândul, în picioare, maestrul își începu alocuțiunea într-o domoală și fermecătoare limbă moldovenească. Poate ar fi trebuit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Botează-se robul lui Dumnezeu, prințul Mihai”. Apoi l-am dat preotului Negulescu, de la Biserica Braniște, să-l cufunde, punând eu mâna pe capul băiatului. Negulescu are bună deprindere. Când l-am „miruit”, era așa atent, că se uita cu ochișorii după mâna mea. După otpust, am exclamat: „Trăiască prințișorul nostru Mihai !”. Toată asistența aclama. Corul cânta „Mulți ani trăiască” !». Așa cum e firesc, evenimentul nu putea lipsi din memoriile Reginei Maria: „Cel mai cumplit viscol și un frig îngrozitor. Mihai va
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Hai, mănâncă ceva, spuse mătușa. Nu te uita la el. Apoi, către bărbatul ei: Din cauza ta băiatul o să plece supărat. A venit să ne vadă, iar tu îți faci de cap. Te destrăbălezi cum te destrăbălai în tinerețe cu madam Ochișor, o târfă... Cu ce-am greșit să trăiesc așa, cu ce?! Ți-am îndurat o viață bețiile și la bătrânețe n-am măcar o casă... Da' nu rămân aici în ruptul capului. Plec singură și tot plec! Tu rămâi, ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]