469 matches
-
din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă înstăpânire, aceea a servajului la un anumit stăpân, elemente ce aparțin înaltei clase boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns mare vornic, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești hârtiile cu greul cel mare. Duca Vodă era renumit pentru astfel de manopere spre a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a dat vornicului Vasile toate părțile ce au avut di ocină în Torcești, danie și de cumpărătură și de schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de ocină din Torcești. Copărtașii din sat pot răscumpăra moșia, în virtutea dreptului lor de întâietate la cumpărare, dacă dau lui Adam „un cal bun sau două iepe”, existând, probabil, această posibilitate, atât din punct de vedere juridic, cât și material. Răscumpărarea nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu tot venitul, oricât ascultă de acest sat și de această mănăstire”. Textul din document lasă de înțeles că, în cazul dat, ascultarea se raportează la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele din care redăm asemenea situații, adică nume de preoți dați ca fiind din Boziești, știut fiind faptul că Tămășenii apare și sub nume de Boziești - 1668 februarie 16, într-un act scris la Tecuci referitor la unele înstrăinări de ocină, inclusiv de către „Simion, fratele lui Serghie din Umbrărești”, se află printre martori și „popa Necula din Boziești”; - Într-un zapis datat 25 noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din Boziești”, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor răzășești, de către fețele boierești de pe vremuri. La lumina unor asemene a acte poate că exproprierea cea mare n‐ ar părea chiar atât de nedreaptă.” Observație la care redacția notează: „Asemenea reviste credem că vor apărea numai pentru anumite regiuni, cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cinste, care lucru iaste mai rău de toate că nu-l creade nimenile ce grăiaște, nici se creade nicăirea mărturi a lui, nici iaste volnic să dea ce are cui va vrea, nici să facă zapis cuiva, nici să moștenească ocina cuiva și altele ca aceastea .ʺ Dar câmpul pedepsei nu se închidea: ʺSau iarăși, pre unul ca acela, să-l poarte pre ulițe, prin tot târgul sau să pață altă pedeapsă, după cum va fi voia judecătorului, că are judecătorul deapururea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amintesc de anumite sate de pe Valea Motrului ca: Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cătunele, Glogova, Negoiești, Baia, Sohodol, Bistrița, Crainici, Brativoiești, Peșteana. Astfel În 6 mai 1577 Alexandru Mircea voievod (voievod al țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Necula vătaf o livadă de la Rădoae, cu 70 aspri. Și iar să-i fie lui Necula vătaf două vii În dealul Comăneștilor, pentru că le-a cumpărat de la Prodan și de la Frățilă, cu 800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul, o seliște de casă, de la Crăciun, cu 100 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf o seliște și o vie la Ciucelul, de la Stănilă, pentru că o plătit Necula vătaf pe Stănilă de bir pe patru ani, de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie lui Necula vătaf o seliște și o vie la Ciucelul, de la Stănilă, pentru că o plătit Necula vătaf pe Stănilă de bir pe patru ani, de toate dajdiile, pentru acea seliște și vie. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Glogova și la Mănăstire din partea lui Vălcul, fiul lui Dragomir, jumătate, de peste tot hotarul și din apă și din câmp și din munte, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Vălcul, cu 1200 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la Glogova și la Mănăstire din partea lui Vălcul, fiul lui Dragomir, jumătate, de peste tot hotarul și din apă și din câmp și din munte, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Vălcul, cu 1200 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Grădiște, partea lui Dumitru din Padeș, toată, cât se va alege, din apă și din uscat, cu 3600 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Cotornia și la İarcea și la Față, partea Stanii, toată, oricât
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vătaf de la Vălcul, cu 1200 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Grădiște, partea lui Dumitru din Padeș, toată, cât se va alege, din apă și din uscat, cu 3600 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Cotornia și la İarcea și la Față, partea Stanii, toată, oricât se va alege, din apă și din uscat, pentru că a cumpărat de la Stana și de la bărbatul ă ei > popa Barbul, cu 2800 aspri. Și iar a cumpărat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]