267 matches
-
cumpere domnia ca să nu mai vândă Moldova sare la turci, să rămână doar Țara Românească pe piața sării. — Și ce mare lucru e sarea asta? — Glumești. Ocnele până acum au fost toate ale domniei. Munca se face aproape doar cu ocnași condamnați pentru omor, așa că nu costă mare lucru. În foarte puține ocne se lucrează cu țărani. Sarea aducea mulți galbeni vistieriei domnești. Mai mulți chiar decât aurul. — Domnia ta spuneai că până acum au fost ale domniei? — Ei, asta e un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atelier, picta un colț de tablou, se oprea din lucru spre a răspunde fascinantei făpturi că-i va face, neîndoielnic, portretul, și iar începea să picteze. Lucra, și deodată: "Jonas, trebuie să semnezi ceva!" " Cine-i, spunea el, factorul?" " Nu, ocnașii din Cașmir." "Bine, vin îndată!" Alerga la ușă unde în aștepta un tânăr prieten al oamenilor înarmat cu un manifest de protest, voia să știe dacă politica nu are aici nici un amestec, semna după ce primise asigurări liniștitoare și ascultase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
din imensa burtă a banalului. Arta trebuie ferită de clinciurile conjuncturilor. Unele lansări de volume sunt adevărate parastase antume. Arta - această incomodă oglindă a lumii. În societățile ingrate și inculte, pălăriile artiștilor pot fi folosite și pentru cerșit. Dostoievski - acest ocnaș al abisurilor umane. Capodoperele nu pot fi receptate decât la temperatura arcului voltaic. Arta devine autentică după ce se scutură de toți pomii lăudați. Orice suflet de artist subînchiriază o inimă de adolescent. Critica se cuvine să fie busolă, nu bici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
generație ia dintr-o capodoperă felia care crede că i se potrivește. Clasicizarea operei înseamnă îmblânzirea asperităților șocante. Inspirația este o exorcizare a sedimentelor ancestrale. Există atâta tensiune în adâncul nostru, încât operele pe care le realizăm sunt ca niște ocnași evadați. Tot minciună e și literatura. Dar dintre acelea cu titluri de noblețe. S - au dus pe apa Sâmbetei romanele fluvii, acești dinozauri de hârtie. Nu spune în scrisul tău chiar tot. Mai lasă - i și misterului o șansă. În
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
transmigrația sufletelor (reîncarnarea) și nirvana. Învățătorul (guru) este intermediarul dintre om și divinitate. *** Londra este cel mai mare oraș de pe glob, avînd o populație de 2,5 milioane de locuitori (v. Viața economică și socială). Are loc ultimul transport de ocnași britanici în Tasmania (65.000). ‡‡‡ Cuvîntul sepoy (< Hindi sipahi, cf. "spahiu" în armata otomană) este de origine persană și desemna un cavalerist indian aflat în slujba Companiei Indiilor de Est. §§§ Într-o scrisoare adresată unchiului ei Leopold I, regele belgienilor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
439-464. 23 Sala de forță, parafrazare probabilă a cămășii de forță, chemise de force. (n.tr.) 24 Bicêtre joacă pe atunci rolul unui ospiciu pentru bătrâni, al unei închisori unde sunt băgați vagabonzii ce constiuie o amenințare pentru ordinea socială, ocnașii în situație de transfer la ocnele din Brest sau Toulon. Va trebuie să vină Genet, care-și plasează prima piesă Haute Surveillance (Supraveghere excepțională) în celula unei închisori, pentru ca dorința lui Mercier să se realizeze. 25 Acesta este titlul capitolului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
calambururile, florile de spirit, metaforele etc. dau savoare comică și Dicționarului umoristic al limbii române care anticipă Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu pe linia parodierii stilului lexicografic. Descoperim aici chiar o definiție spirituală a umoristului, văzut drept un "ocnaș literar"218, într-o formulă care amintește de obsesia caragialiană legată de responsabilitatea și dificultatea carierei de literat. Tudor Mușatescu ilustrează, așadar, și literatura aforistică românească, alături de I.L. Caragiale, G. Topârceanu sau de Aurel Baranga cu ale sale Minime și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care mergi ore În șir ca să ajungi la un punct de lucru. Praful negru ți se pune ca o mâzgă pe față, e cald și e frig, apa curge Încontinuu din tavanul galeriei, munca acestor oameni e o muncă de ocnași, sunt niște diavoli negri cu lumină În frunte, zgomotul este infernal, și chiar Întoarcerea la suprafață e un coșmar greau de Îndurat. Minți că te vei Întoarce a doua zi pentru angajare și fugi mâncând pământul. Te Întorci la gazda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la început ezitant, mai apoi vehement, de partea lui Camus; mai mult: pentru mine, fiindcă orice ideologie îmi era suspectă și nu aparțineam nici unei credințe, rostogolitul bolovanilor a devenit o disciplină zilnică. Un tip ca ăsta era pe placul meu. Ocnașul osândit de zei, pentru care absurdul existenței umane este la fel de cert precum răsăritul și asfințitul soarelui și care, de aceea, știe că un bolovan rostogolit pe deal în sus nu rămâne acolo, a atins, pentru mine, statura de sfânt demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se păruse cam plicticos, sărisem, dar pe parcursul lecturii îmi dădusem seama că era cheia de boltă a acestei epopei și eram la scena în care simpaticul Myriel, un juste, se descurcă formidabil când poliția îi aduce acasă pe Jean Valjean, ocnașul pe care cu o seară înainte îl pusese la masa lui; vrusese să-l omoare în timpul nopții și în cele din urmă doar îl jefuise și fugise dimineața cu argintăria în traistă. Cum, exclamă acest om drept, dar nu le-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un elan, dar râzând, i-am povestit scena și i-am tradus și pasajul de șoc. "Și tu de ce rîzi?" m-a întrebat. "Așa, i-am răspuns, e scris frumos. Omul ăsta avea să-l salveze în acest fel pe ocnaș, nu numai de lanțurile în care urmau să-l pună oamenii pentru tot restul vieții, ci și de cele în care firea, instinctele lui bestiale îi înlănțuiseră sufletul." " Așa a făcut și Isus", mi-a răspuns ea și după o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decăzut cu toții un pic? întreaga umanitate? Da, și cine știe cât de adâncă e depresiunea care ne amenință, cât ne va trebui și cât de tare trebuie să ne încordăm puterile spiritului spre a atinge iarăși acele culmi în care un simplu ocnaș preferă întunericul minelor de sare, adică moartea sa lentă, decât să revină la lumină făcând pe călăul. Istoria e adevărată și o povestește Kogălniceanu! (Lipsă de călău în Valahia.) Căderea mea o povestesc eu aici în umbra acestei celule, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mic moșier. Acesta era un om remarcabil prin neîntreruptul lui șir de ghinioane anecdotice, un anume Filipp Alexandrovici Barașkov, ofițer în retragere, aristocrat de familie bună, chiar mai bună decât Toțki. Plin de datorii și ipoteci, după o muncă de ocnaș, aproape țărănească, moșierul izbutise în sfârșit să-și aducă la un nivel satisfăcător mica gospodărie. La cel mai mic succes, căpăta foarte mult curaj. Îmbărbătat și plin de speranțe, plecase pentru câteva zile în orașul reședință de județ, ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se identifice cu modele mai mult sau mai puțin inedite. Să analizăm, În acest sens, Împreună cu Richard Hoggart În The Uses of Literacy (1957), situația câtorva autodidacți confruntați cu aspirații parțial contradictorii. Aflați În permanență Într-o situație stânjenitoare, acești „ocnași ai cunoașterii” au parte veșnic doar de un surâs crispat și nefericit. Ținuta, accentul, Înfățișarea fizică, totul Îi trădează. Nu pot face abstracție de antecedentele lor. Conversațiile la care sunt invitați nu-i fac decât să fie și mai conștienți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
populații mai slab Înarmate și care, În consecință, nu puteau să se apere. Lexicul poeziilor lui Césaire nu lasă nici o umbră de Îndoială cu privire la simbolurile utilizate pentru a-i desemna pe jefuitori și activitățile lor: „Vânzători de sclavi, păzitori de ocnași, temniceri, scorpioni, corbi, șacali, hoitari de toate soiurile, câini, lilieci, Fiara, monștri, pești veninoși, sticleți, mercenari și alți soldați” (ibidem, p. 96). Reprezentările peiorative ale cititorului, sensibilizat până atunci la tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un continent locuit de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și al libertății. Dintre toți, doar Gavril Buzatu a răspuns „da”. Primul căruia a avut cinstea să-i pună ștreangul a fost chiar căpitanul său, Ion Chetrariu. După cum spune N.A.Bogdan, Gavril
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ar fi putut ține mai degrabă de mania Motănicăi de a o contrazice pe mama. Asta nu m-a Împiedicat totuși să cred că am fruntea mare a tatălui meu și fața lui lată și smeadă, scăfârlia lui colțuroasă de ocnaș și aceeași privire a ochilor cenușii deprinși să vadă În Întuneric. Nu mai știu Însă ce anume din făptura tatălui meu mă făcea să-l asemăn pe vremea când trăia cu un șobolan. Probabil predispoziția către liniște și ordine, potențată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Mai greu Îi era cu forța de muncă, formată din zilieri pe care-i plătea la bucata de tub bătut. Ăștia erau Îndeobște muncitori de la Granitul și apăreau după ora trei, nu mai mult de patru-cinci inși cu constituții de ocnași În cariere de piatră, iar după cum Îi țineau și pe ei curelele reușeau să-i ia lui moș Victor câte două-trei sute de lei până se Întuneca. Văzându-i cum Învârt lopata și cum zdupăie cu ciocanele În formele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mi se făcea plata pe loc și oricum n-aveam de făcut altceva mai bun dacă tot mă hotărâsem să le țin tovărășie lui Andrei și Laur. Adevărul e că-i destul de bine plătită salahoria asta și munca asta de ocnaș. După mărimea diametrului și după cât de gros e În carne, costul manoperei unui tub variază Între 19 și 100 de lei. În ziua de azi, poate doar În mină se câștigă ceva mai mult de o sută de lei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
privește. Tot ce pot să vă spun e că acest concurs va decide cine va intra În antologie și ce romane vor fi publicate. Nu-i sunt deloc simpatic acestei femei, cu dovleacul meu de căpățână și mutra mea de ocnaș libidinos și insistent până dincolo de orice limită a bunei cuviințe. Te miri ce Papillon În mizerie, te miri ce gramofon jegos posedat de coșmarul gloriei literare, da’ nu-i cine știe ce nici de capu’ ei de vulpe, cocoțat pe statura asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
domină irealul și dedublarea creației, lumina din vis mai strălucitoare ca soarele se întinde-n ghirlande, în liane, creând o lume de fericire. Apoi totul în urmărirea ei, a iubitei se năruie în întuneric. Monștrii, el însuși devenit unul, colindă, ocnași ai străfundurilor. Totul în jur devine mânie și dispreț. Orice început are și sfârșit. Neplăcut e apusul. Și prezicerea lui. Obsesie îngrozitoare a unui real ce devine act morbid și boala se recunoaște la urmă în realitate. Cum să nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a fost brutal trezit la realitate. În Cameră, întreruperile constituiau mai curînd o regulă decît excepții, iar cea mai mare parte dintre ele nu prea erau respectuoase. Expresii insultătoare îi erau aruncate direct în față lui Iorga, cum ar fi "Ocnaș", "Mojic" sau pur și simplu, datorită firii pătimașe a lui Iorga, "epileptic", fiind sfătuit să "aleagă între casa de nebuni și temniță"62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosferă; Cuza se simțea bine, deoarece avea prilejul să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
categoria A, literatură, o vreme secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași. La invitația acad. Valeriu D.Cotea va s crie un sonet-elogiu intitulat COTNARUL, pe care îl transcriem mai jos, din „Podgoria Cotnari”: Te beau cu teama de singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poet, jurnalist, un ambițios ghinionist cu structură vicioasă, un geniu neisprăvit, care eșuează în dorința lui de a ajunge în lumea aristocratică a Parisului și care, doborât de eșec, încearcă să se sinucidă. Îl salvează Herrera (Vautrin, Jacques Collin, un ocnaș evadat, poreclit "Înșeală moartea"), meșter în arta construirii falselor identități, cinic, pentru care oamenii sunt marionete pe care le mânuiește după propria voință. Cu o viață ratată, Herrera-Vautrin își compensează eșecurile vieții în susținerea parvenirii lui Lucien ce devine amantul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tusea, și-a adunat forțele să trăiască, să-și vadă fetița, pe frumoasa ei Cosette. Primarul Madeleine, alias Jean Valjean, a aflat că într-o altă localitate are loc un proces în care condamnat, după mărturiile false ale unor foști ocnași, era un oarecare Champmathieu, acuzat că ar fi evadatul Jean Valjean. Încurcat de promisiunea făcută Fantinei de a-i aduce fetița, ezită să meargă pentru a dezminți acuzația adusă omului nevinovat. În cele din urmă, se hotărăște, pleacă la proces
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]