270 matches
-
butași cu ciuf de frunze transparente "...verde crud, verde crud..." Razna printre dealuri munți, albastru ochiul Mării maci și rosmarin cimbrișor și migdali și smochini "...e aprilie nu mai..." pini și chiparoși. Și diamantul orbitor diamantul piscului Canigou. Razna printre ocru și violet miresme și nostalgii. Mi-e dor de tatăl meu copil, copil alergând printre vii sub razele Ceahlăului. Aplaudacul De ce primul gest învățat de copii de la părinți este ,făcutul cu mâna" la despărțire: bai-bai? Despărțirea de ce, de cine? De
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
alții în spate, îi stropești și pă ei, depinde... Roma n-are altceva mai bun - vă spui - decît apa; apa ei ilustră... horațiană... Încolo, numai năluci, numai fantome, în barocul suprapus al cetății catolice eterne... un Cavou uriaș dat cu ocru, culoarea funestă, arheologică... Sanctuarul existenței unde aceasta din urmă, existența, zace ca o foaie de nuc uscată între filele unei cărți neinteligibile... Nea Bebe pe urmă, mă dusese să-l văd pe Moise răsucindu-și gînditor barba și a cărui
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
iernii ca într-un gălbenuș stins și am văzut culori stinse și semne. Un alfabet. Scrierea soarelui. Am spus litere și cifre și după mișcarea pupilelor s-au schimbat semnele și culorile. Numele favorabile străluceau cu linii puternic irizate în ocru, urcând în sus, pe când numele dușmanilor îmi întunecau câmpul cu amestec de culori-lături și mișcări în jos. Apoi întrebam soarele despre anumite lucruri și mi se arătau hieroglife complicate, apoi rune ușor de înțeles. Materiile scrisului solar: culori și semne
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de ani", când Viking 1 a încetat să mai comunice cu Terra, a adăugat el. John Grotzinger a prezentat de asemenea patru noi fotografii, într-una din ele putându-se vedea clar diferitele straturi de roci ale colinelor de culoare ocru situate la poalele muntelui Sharp, pe care va trebui să urce Curiosity în timpul misiunii sale de doi ani. "Marginea craterului (Gale) seamănă puțin cu deșertul Mojave (din California) și, acum, ceea ce vedeți seamănă cu regiunea Four Corners (intersecția statelor Colorado
Descoperire incredibilă a robotului Curiosity pe Marte () [Corola-journal/Journalistic/65974_a_67299]
-
Miron Kiropol * Și dacă simbolul nu mai are pământ Primim o a doua fecunditate. Totul trece fără culoare Într-o culoare ce izbește. Ocrul cărnii prin care am iubit Pare un cobra înveninând înmiit Răul din fiecare os Ce zace în tulburarea sublunară Deasupra dragostei, acoperind-o Cu un covor zburător. Ce muritor se umple răul, Prin sine însuși golit! Răsună râsul zilelor sacre
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
care numai natura, în perfecțiunea ei, și-l poate permite. Senzația de obiect viu nu dispăru, căci culorile inelului se contopeau și treceau din una în alta, cu repeziciune. Din cafeniu în culoarea teracotei, din brun-roșcat în culoarea ambrei, din ocru în culoarea aurului patinat. Crezând că flacăra mișcătoare a opaițului este cauza, îl stinse. Inelul continua să viețuiască, fiind străbătut de sclipiri reci de aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu, cuteză să-l atingă cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
omor timpul, mă amuzam privind cum se desenau contururile acelea Între pantofii mei. Cu asta mă ocupam când am auzit un cântecel, un refren care Îmi era familiar: un fel de tirurí-ta-ta, și printre reflexele acelea bătând În cenușiu și ocru a apărut o pată Întunecată, nemișcată. Ridicând ochii, am văzut Înaintea mea, cu capă și pălărie, silueta neagră inconfundabilă a lui Gualterio Malatesta. Prima mea reacție În fața vechiului cunoscut de la Portița Sufletelor a fost să dau bir cu fugiții; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
foarte elegant de stil gotic transilvan, a cărui fizionomie specifică nu poate fi înțeleasă fără satele românești din jurul lui. Satele săsești sînt frumoase și severe, cu ulițe largi, pe care casele se rînduiesc una lîngă alta, vopsite în verzui, în ocru, despărțite doar prin mici curți ascunse îndărătul unor mari porți de lemn. Acoperișurile, învelite cu țiglă, au două planuri înclinate gotic, iar în frontunul rezultat în fațadă din unghiul planurilor se vede cîte o inscripție în versuri. O casă e
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
cu neputință de confundat. Aceste culori nu pot fi schimbate printr-un efort de voință sau prin imaginație. E ca și cum o relație prestabilită leagă un anumit ton muzical de o anumită tentă cromatică. De exemplu, sol minor e învăluit în ocru sau în galben roșiatic, re minor e de culoarea cremenei sau a grafitului, iar fa minor e cenușiu, sol major e galben viu, iar simfonia a doua a lui Brahms, în re major, este albastră... Asta nu înseamnă că doi
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
și-a pus amprenta, semnătura, asupra operei sale. La intrarea în grotă se află un perete pe care se află imprimate mâini, mai mulți oameni și-au lipit palma de perete, iar urmele au fost colorate într-un fel de ocru. Și aceste urme servesc cumva drept semnătură, una arhaică, dar sugestivă. Putem specula în jurul unei posibile funcții rituale, iar terenul pentru scenarii de acest fel rămâne deschis antropologilor, etnologilor, însă prezența acestor mâini revendică în mod cert un sens al
Cai negri pe pereți by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5420_a_6745]
-
roșu indian și stacojiu, verde smarald și cele două nuanțe de albastru) nu pot fi întinse pe pereți cu toată suculența lor tropicală. Pentru a indica distanța și greutatea, trebuiau să fie amestecate între ele și cu alb, negru sau ocru. Cu toate astea, magia consta în faptul că perii ăștia de porc strînși de un băț, care întindeau noroiul maroniu și uleios, puteau trasa conturul dealurilor pe fundalul zorilor. în timp ce aplica vopseaua, mintea lui devenea o simplă legătură între mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de trupuri întins pe zeci de kilometri. Și, ciudat, oricât de departe ar fi fost vreo față, de bătrân, de copil, de cerșetor, de împărat sau de cardinal, chiar dacă se topea cu mii de alte fețe într-o dungă de ocru la marginea vederii, ea era perfect desenată și-o puteai recunoaște chiar înainte s-o percepi cu adevărat. Toți se vedeau ca și când ar fi fost cu toții în primul rând, la jumătate de metru de ochii care-i priveau. Cedric, bunăoară
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
textura ușoară a costumului cenușiu, de vară, pe care nu-l mai îmbrăcase de mai bine de zece ani. Costumu-i era larg, făcea peste tot cute, căci alcoolul îi împuținase trupul văzând cu ochii, dar apele lui tandre, semilunele de ocru și acaju ale materialului de bună calitate îi dădeau lui Herman o încredere-n sine sinucigașă, pe care altfel n-avea unde s-o caute. Și-n serile-acelea era atât de proaspăt ras, încît pielea feței îi devenise sticloasă, aproape
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a și fost atras de Utrillo, cel care a găsit în pereții murdari și mâncați de igrasie bogăția cromatică a albului. El ajunge astfel la un rafinament artistic deosebit, pentru a marca strălucirea albului prin alcătuirea unui concert febril de ocru, roșu și albastru. "Exuberanța cromatică scria Cristina Anastasiu în 1967, referindu-se la Adam Bălțatu naște din juxtapuneri pestrițe, într-o viziune în care adevărul optic este cel care primează. Umbrele sunt colorate, culoarea însăși este funcție variabilă a întregului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nu fi ajuns aici, nici nu auzisem nimic de Bruegel și am avut norocul să văd una din cele mai frumoase lucrări ale meșterului flamand, "Orbii căzând în baltă". Expresivitatea formelor simplificate, culoarea de bleu-gri fin, cu ușoare gălbuiuri de ocru, armonie adecvată temei, dă acestui tablou un aspect foarte actual "modern". În această încăpere mică, sunt puși la un loc, cu lucrări de mare calitate, Tițian, Rafael, Bruegel, Rembrandt, Velasquez. Aici se găsește ceva foarte interesant în opera lui Velasquez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
este foarte puțin armonizată, acră. În sălile de sculptură, două figuri de Fidias m-au oprit îndelung. Mult și cu interes am stat în fața unui tablou neterminat de Leonardo da Vinci, un Sf. Gerome, un început de tablou schițat în ocru. Mergeam deseori, fiind mai în drumul meu, la galeria Doria, aproape de Panteon. Mă duceam pentru acel faimos portret al Papei Inocențiu X de Velasquez. Din câte portrete am văzut prin muzeele vizitate, acesta este de neuitat, perfecțiunea desăvârșită, știință și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Și cele trei portrete de Goya! Mai cu insistență am holbat ochii la un portret întreg, în picioare, al unei femei tinere, Marchiza de Lasmercedes, lucrare cam de 50 x 35 cm pânză făcută cu o paletă de alb, negru, ocru și un roșu de pământ. Cerul din griuri, mantila din negru și fața puțin gri-roz deschis, [tonuri de] griuri. Și câtă viață! Câtă armonie, ce știință a lucrului și totul simplu, sobru, fără culori multe, dar, dar prețios ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sunt om? Nu știu ce să spun, îl imită Mark. Tu ce părere ai? Ochii lui de erbivor alunecară spre o mișcare din spatele lui Weber. Hei! Păpușica Barbie! Weber se întoarse, surprins. Barbara Gillespie stătea chiar lângă el, într-un costum strâmt, ocru, potrivit pentru un interviu de angajare. Îl salută discret într-o fracțiune de secundă, înainte să i se adreseze lui Mark. —Domnule S.! Te așteaptă o schimbare totală de ulei. Mark îi aruncă o privire lui Weber, plină de veselie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
niciodată, nici o viață anterioară. Colea,-n tină De vreo cincisprezece ani locuiesc în Colentina, pe strada Nada Florilor. E o stradă în formă de "L" care străbate un soi de ghetou muncitoresc: blocuri identice, zugrăvite în verde închis, cenușiu și ocru, așezate doar la o palmă unele de altele, atât cât să lase loc, între ele, unor înguste zone de parcare. O mișună de pisici de toate culorile se strecoară printre mașini, bătătoare și pubele revărsate, ducând în gură cîte-o gheară
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în azuriu sau ocru, ori rămase pur și simplu la culoarea scândurilor vechi. Câte 29 un cimitir își lucea crucile de piatră în soare, aruncat pe panta unui deal, invadat de volbură și albine... Norii își proiectau umbrele pe colinele de o sută de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pântecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul, ultramarinul, galbenul-canar, ocrul și acajuul, verdele-albăstrui trecând lent, cu ape nesfârșite, în albastru-verzui, jadul, pana de păun, solzul de crotal, petalele strălucitoare, cărnoase, a miliarde de flori, toate se întindeau și luceau și sclipeau și se confundau și se separau, piereau și reapăreau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Seara se lăsă parcă pe nepusă masă, cu o suflare rece și o mantie de purpură ce se prelingea printre crăpăturile străzilor. Am grăbit pasul și, douăzeci de minute mai tîrziu, fațada universității se ridică asemenea unei corăbii vopsite În ocru și ancorate În noapte. Portarul de la Facultatea de Litere citea, În ghereta lui, din scrierile celor mai influente condeie ale Spaniei din acel moment, În ediția de seară a jurnalului Lumea sportivă. Studenți nu prea se mai puteau zări prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
peste ornamentațiile și figurile de Îngeri ale căror trăsături se destrămau În piatra Îmbătrînită. O scară urca la primul etaj, unde un dreptunghi de lumină vaporoasă contura intrarea principală a azilului. Lumina de gaz emanată de această deschidere colora În ocru ceața de miasme ce venea din interior. O siluetă colțuroasă și rapace ne privea din arcul ușii. În semiîntuneric i se putea distinge privirea oțelită, de aceeași nuanță cu rasa pe care o purta. Ținea În mînă un cub din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ea e un dulap din lemn de cireș pe care se odihnesc Sfântul Coran, o carte despre sfinții musulmani și o lampă minunată ce răspândește o lumină molatică, de culoarea salviei. Alături de carte se află un rozariu În nuanțe de ocru, cu o piatră de chihlimbar atârnată la capăt, și un pahar pe jumătate plin cu apă În care-și ține proteza. Pentru ea timpul și-a pierdut de mult cursul linear; de-a lungul autostrăzii istoriei nu mai există nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a dat seama cât de cald este decât după ce îngrijitorul a deschis ușile și a putut urca treptele de piatră, pătrunzând în capela răcoroasă, gălbui luminată prin vitralii. Sicriul se afla în mijloc, iar la capul lui, crucea de un ocru strident, cu numele ei cel lung și anii nașterii și ai morții, 1898-1975, desenate cu tuș negru, ușor tremurat. I-a sărutat mâna și fruntea rece. A privit-o: îmbrăcată în rochia ei vișinie de ceremonii de preț, subțire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]