408 matches
-
în stil rusesc. Pronaosul are un tavan drept. Naosul este separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada construcției bisericii, la fel și cele trei clopote. Acoperișul bisericii
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
m cu tot cu crucile). Catedrala este împodobită în exterior cu cărămidă colorată, cinci rânduri de cărămidă galbenă alternând cu trei rânduri de cărămidă roșie. Nava spațioasă este acoperită de mici acoperișuri sferice și de patru turnuri: două mai mici, de formă octogonală, și alte două mai mari de secțiune pătrată la bază și octogonală la camera clopotelor. Acoperișul turnurilor sunt în formă de bulb dublu, având deasupra câte o cruce aurită. Intrarea principală se face printr-un portic cu trei arcade susținute
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
rânduri de cărămidă galbenă alternând cu trei rânduri de cărămidă roșie. Nava spațioasă este acoperită de mici acoperișuri sferice și de patru turnuri: două mai mici, de formă octogonală, și alte două mai mari de secțiune pătrată la bază și octogonală la camera clopotelor. Acoperișul turnurilor sunt în formă de bulb dublu, având deasupra câte o cruce aurită. Intrarea principală se face printr-un portic cu trei arcade susținute de fascicole de câte patru coloane alipite, deasupra cărora se află un
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0.60x0.70 metri) și o fereastră biforă pe latura de vest (0.95x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă centrală sprijinită pe un contur octogonal. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0.70 metri, lipsite de elemente decorative. Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50 metri) și o a treia în peretele estic al proscomidiarului (0.30x0.40 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală.
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
a comanditarilor chișinăueni. Planul în formă de cruce cu ramurile egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest - clopotnița. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spațiul central, și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră și includerea cărămizii roșii
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul are deasupra sa două turle octogonale oarbe, așezate în dreapta și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
care Academia Română i-a acordat în anul 1910 „Medalia de Aur”. La sud-vest de clădirea bisericii se află un turn-clopotniță cu un etaj. Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui este construită din cărămidă, având formă de cruce și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
laterale ușii de acces în naos, acoperiș simplu în patru ape, decroșat, prevăzut cu un mic coif cu cruce în față și un turn-clopotniță, ce se ridică direct din acoperiș, cu foișor și balcon, peste care se înalță un coif octogonal la bază și rotund spre vârf, spijinit pe pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o balustradă
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de culoare maro. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu pante repezi. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală, de dimensiuni mari, învelită complet în tablă. Turla are patru ferestre dreptunghiulare, dispuse simetric și orientate către cele patru puncte cardinale. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale și cu abisda altarului pentagonale, de dimensiuni
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte. Biserica avea dimensiunile aproximative de 4,5 m lățime și 11 m lungime, din care 6 m erau cuprinși în biserica bărbaților. Turnul era protejat de un coif ascuțit cu bază octogonală peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
circulare. În interior, ferestrele erau situate într-o nișă terminată în arc circular. Domul în formă de bulb stătea pe un tambur cilindric, care se sprijinea el-însuși pe o bază cu 16 fețe, dispusă la rândul ei pe o bază octogonală. Tamburul cilindric era străpuns de 16 ferestre încheiate în arc de cerc. Cupola era formată dintr-un înveliș dublu. Învelișul exterior era din metal și trebuia să fie acoperit cu o decorație metalică, care nu a fost realizată. Deasupra cupolei
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
formă dreptunghiulară, având deasupra sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul are o calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
-lea, inițial nefiind un castel pentru persoane regale. Bernard Salviati obține autorizația de fortificare a castelului, apărând astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului pătrat. Restul castelului se inspiră din Blois, cu galeria sa cu stâlpi octogonali, susținând patru arcade cu bolți teșite, un etaj luminat de ferestre mici și două ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperișului. În 1545 Pierre de Ronsard (poet și scriitor, supranumit „prințul poeților”), o întalneste cu ocazia unei sărbători la curtea castelului
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosită și marmura roz de Rușchița. Galeria este iluminată natural de 14 ferestre și porți-ferestre. Iluminarea este completată și de 67 lustre din cristal. Decorul ei
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
curtea bisericii se află un lumânărar, ctitorit de familia prof. univ. dr. Constantin Marinescu în memoria dr. Gheorghe Călin. Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi are un plan treflat, cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia. Ea este construită din piatră, cu ziduri masive, tencuite și văruite. Edificiul este înconjurat
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
clădire, dar în special paraclisul, a fost împodobită cu diverse elemente decorative, având ca motiv central o canelură largă, întreruptă de incizii circulare, pe fondul cărora sunt plasate mici rozete în relief. Deasupra paraclisului se află o turlă de formă octogonală, mică, cu patru ferestre cu chenare în arcadele din cele patru puncte cardinale. Sub streașină, paraclosul este înconjurat de un brâu de cărămizi zimțate. După cum observă istoricul Leon Șimanschi, "„din punct de vedere al compoziției, cu excepția câtorva elemente secundare, acest
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
dreptunghiular, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar. Edificiul nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. În exterior, biserica are o linie arhitectonică simplă. Câte o pereche de contraforturi de formă octogonală sprijină de o parte și de alta zidurile naosului. Decorația îmbină elemente de tradiție gotică și clasică cu motive noi, de influență orientală (rozetele). Lăcașul de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
lambrichene, ba chiar și arcul potcoavă, toate trei foarte răspândite în Spania și în Maghreb. Arhitecții islamici folosesc două tipuri de suporți: coloanele și pilaștrii/stâlpii. O cupola este un acoperiș semisferic, care se sprijină pe o porțiune de tranziție octogonală (cel mai adesea), ea însăși sprijinită pe patru piloni. Porțiunea de tranziție este marea problemă a arhitecților islamici. Ei se pot folosi de pandantive, adică triunghiuri convexe, plasate în vârf, la fel ca în lumea bizantină, sau de trompe, de
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
cele mai remarcabile cupole pe trompe din lumea musulmană, cupola deasupra mihrabului Marii Moschei din Kairouan în Tunisia ; cupola, datată în prima jumătate a secolului IX (spre 836), include în exterior, o calotă semisferică cu nervuri așezată pe un tambur octogonal cu fețele ușor concave, care se ridică pe o bază pătrată, decorată cu nișe. Pe plan intern, calota semisferică este decorată cu 24 de caneluri concave radiale în jurul cheii cupolei. Iwanurile s-au născut în lumea iraniană cu mult înainte de
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
după cum sugerează și numele, o clădire pe o bază poligonală și surmontat de o cupolă. Acest tip există de cel puțin din secolul X după cum reiese din existența mausoleului Samanizilor din Bukhara ( Uzbekistan). Există o mare varietate de forme: pătrat, octogonal, circular, pe arcade etc., iar dimensiunile pot varia foarte mult. Astfel, mausoleul Samanizilor are doar câțiva metri lățime, dar mausoleul lui Oldjaïtou din Sultaniya este un octogon enorm de mai mult de în diametru și înalt de de aproximativ! Mausoleul
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
prismatici sprijiniți pe soclu. Lăcașul de cult este luminat prin ferestre cu chenare simple, terminate la partea superioară în semicerc. Deasupra bisericii se află o turlă centrală sprijinită pe o bază pătrată, flancată de patru turle mici sprijinite pe baze octogonale. Turla centrală are opt ferestre încheiate în semicerc, iar turlele laterale au câte patru ferestre, intercalate de câte patru ocnițe oarbe. Turlele laterale încadrează absidele laterale ale edificiului. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis de pe latura de
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]