241 matches
-
va ocupa mintea în anii '60, comunismul. Această atitudine își află desigur coerența în demna aversiune a academicianului față de logica totalitară. Dar putem de asemenea să presupunem că anticomunismul său pasional îi va fi facilitat cîteva operații, cum ar fi ocultarea trecutului legionar al prietenilor săi..." (pagina 519). Cu acest fel de argumentare se poate dovedi absolut orice. Două sînt abuzurile majore pe care Lavastine le comite și, încă, fără nici o urmă de inocență. Primul se referă chiar la strategiile pe
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
un numitor comun definițiilor, prea adesea deconcertante, care s-au dat postmodernismului, am putea vorbi despre o reluare, neevitînd registrul ironic și parodic, al formelor anterioare, un eclectism voios ce s-ar putea să semnaleze o sleire a invenției, o ocultare a „originalității“. De unde un soi de histrionism („un simulator de emoții și de trăiri“ zice Al. Mușina), degajarea caracterului de artefact al poeziei care nu ezită a-și da în vileag procesul de fabricație, prin extinderea discursului critic și autocritic
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
Amprenta lui este de model esențial al criticii impresioniste, cu toate despărțirile ei necesare. Între contestatarii și admiratorii extaziați ai unei personalități fascinante, cum a fost G. Călinescu, există o asemănare izbitoare: și unii și ceilalți judecă prin omisiuni și ocultări. Un portret întreg și mai aproape de adevăr putem avea numai citindu-i și pe unii și pe alții. Iată meritul de necontestat al receptării contrastante a unui mare creator.
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
cu Roma - și, evident, a refuzului lui Agârbiceanu de a abjura -, literatura lui de inspirație direct sau indirect creștină nu a mai fost niciodată reeditată după 1948. Nici exegeza nu a străbătut-o, tot din motive de cenzură. Consecințele acestei ocultări asupra receptării operei laice a părintelui Agârbiceanu sunt mai mari decât am putea crede. Orator bisericesc, autor de omilii și cuvinte de învățătură, de comentarii biblice și de istorioare moral-creștine, scriitorul religios a întreținut relații complexe cu cel laic. Din
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
în general, istoria literară a vorbit despre el ca despre un prozator „cu tendință” (moralizatoare, se-nțelege), ezitând din acest motiv să-l valideze ca mare scriitor, o reală cercetare a tematicii moral-creștine în proza sa laică lipsește, tocmai din cauza ocultării literaturii sale religioase și a vacuumului editorial de câteva decenii, de care vorbeam. Acest vacuum și-a propus să îl umple cercetătoarea Cornelia Lucia Frișan, care, împreună cu Ion Buzași, a început în 2004 o ediție a scrierilor creștine publicate de
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
executată, care își atinge scopul fundamental: acela de a repune în fața istoriei literare un caz, pe care acum îl putem examina cu textul (impecabil transcris) în față. Cazul Stere, iată, revine în actualitate după mai bine de șapte decenii de ocultare și ne îndeamnă să îl reevaluăm pe acest personaj furtunos al României dintre 1900 și 1936. Să îl reevaluăm nu pe ideolog -care, cu țărănismul său narodnicist și cu mistica rusă a dreptății sociale universale, e azi complet desuet -, ci
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
și alteori cu o tot atît de virila nemăsură - un "rău al veacului". Un rău cu specifice manifestări, căruia i se dă, din diversele nume cu putință, cel de dezolare și care suprimă nu doar ipostază narcisiaca a autorului, prin ocultarea oglinzii, ci și pe cea expresiva, prin amploarea trăirii asumate, deversînd limitele verbului: "nu mă mai văd în oglindă. nu mai încap/ în oglindă. nu mai încap în cuvinte. este în mine/ o dezolare. ea nu încape în cuvinte" (La
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
o bună parte din traseu ca să ia și el măcar medalia de bronz la Universiada organizată la București în 1981. Cum am spus deja, demersul lui Radu Paraschivescu, deși vizează dimensiunea etică a sportului, conflictul ivit între principii și tentația ocultării lor conduce textele cu ușurință înspre literar. Aceeași situație o întâlnim și la Traian Ungureanu în Manifestul fotbalist apărut anul trecut în aceeași colecție. Amândoi știu că pentru a convinge prin expresie și pentru a izbuti un mesaj mai puternic
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
din 1983, prin intermediul volumului Rotonda plopilor aprinși, unde autorul, vorbind despre Arghezi și Gala Galaction, despre Anton Holban și Victor Papilian, despre Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda, Vasile Voiculescu, vorbea, vrînd-nevrînd, și despre sine. Dar constrîngerile epocii impuneau atîtea ocultări, omisiuni și eufemisme încît adevărul, purul și tristul adevăr, nu putea fi deslușit decît îndărătul unor văluri opace. O frază ca următoarea: "Bietul om șIon Luca, n.n.ț nu știa că în mai puțin de un an avea să-și
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
în ultimul număr din Idei în dialog. Bun și în același timp neașteptat. Tocmai el, avidul de forfotă literară, eruditul coteriilor de breaslă (nu doar de azi, dintotdeauna), anecdotistul prin vocație să îndemne la prudență așa, din senin? Adică la ocultarea episoadelor referitoare la dificilul mariaj cu Adrian Păunescu, cărora le preferă alte delicii de lectură, mai degrabă panoramice. Mai sunt și alte familii aici, spune criticul, de ce să ne concentrăm, indiscreți, pe una singură? Adevărul e că, oricât de adus
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
o predestinare democratică la care poate avea dreptul oricine. Misterul există, dar el trebuie deosebit de secret. Secretul e ceva vizibil pe care cineva îl ascunde din dorința de a-l păstra ascuns. Ceea ce înseamnă că secretul cere o voință de ocultare. În schimb, misterul e ceva invizibil, ceva care nu poate fi aflat niciodată, și tocmai de aceea nici nu poate fi ascuns sau divulgat. Misterul nu poate fi dezvăluit și nici predat, și totuși fiecare om se confruntă cu misterul
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
gîndire, iar astăzi gîndirea liberă e sistematic blocată de presiunea mediatică a ideologiei dominante. Aproape că îți vine să spui că ultimul lucru care se dorește astăzi e spunerea adevărului și revelarea rostului vieții umane. Dimpotrivă, ținta pare să fie ocultarea lor. Oricum, pentru Ciprian Vălcan mixajul dintre filozofie și litaratură reprezintă ceea ce Sloterdijk numea "geniul centauresc": putința de a practica atît idiomul sever al științei cît și limbajul exuberant la artei. Și așa cum centaurul e o ființă hibridă al cărei
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
al depunerii unei cărți de vizită. Ferparele care constituiau altădată o secție specializată a ziarelor - și care alcătuiau un registru demn de încredere al comunității - acum apar doar întâmplător, confirmând că moartea a devenit statistică, și nu o întâmplare excepțională. "Ocultarea socială a morții", de care vorbesc studiile de psihologie socială, a antrenat și trecerea în planul al doilea a ceremoniilor mortuare. Vechile practici erau emanația unei societăți perfect organizate, ierarhizate, formalizate, care oferea răspunsuri oricărui tip de provocare. Fără îndoială
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
autohtonă a clasei țărănești, nu mai agresează orficul și oracularul, originile și increatul, nu mai idealizează natura, nu mai resping lumea urbană", afirmă, ușurat, Gheorghe Crăciun, ca și cum o anume tematică (sau absența ei), ca și cum un anume limbaj al poeziei (sau ocultarea lui) le-ar fi determinat cota valorică. E drept că "poezia optzecistă este o poezie puternic legată de contextul socio-cultural în care ea s-a născut", dar asta nu e neapărat un merit estetic, cum ni se dă a înțelege
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
Teodor Dună, Cosmin Perța, Mara Magda Maftei, Mihai Posada, Ioan Radu Văcărescu. Multe fraze critice sunt memorabile. Un singur exemplu (din textul lui Radu Vancu): Acestea sunt sensurile discreției poetice ivănesciene: autodefinire prin cufundarea în indefinit, exprimare prin continuă reprimare, ocultare revelatorie a biografiei prin bibliografie, conștiință saturniană a perpetuei evanescențe." l În SCRISUL ROMÂNESC (nr. 7-8/ 2006), Monica Spiridon elogiază, fără nicio rezervă critică, "eseurile" (de fapt însemnările gazetărești despre moravurile lumii de azi) ale lui Bedros Horasangian, din volumul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
îi ia locul dialectica nemijlocită a polisului ajuns în impas. Rîvnită odinioară cu ardoare, aidoma unui bun suprem, libertatea se dovedește greu de aplicat într-un mediu pe care l-a viciat nu doar indigența materială, ci și cea spirituală, ocultarea conștiințelor: "Ce-o să faceți cu libertatea?/ croncăne corbi sceptici prin parcuri/ statui dezumflate susură trist prin suburbii/ ce-o să faceți ce-o să faceți, latră agonic/ bătrîni pensionari agitînd stegulețe, țipă ascuțit/ femei indignate agitînd copii și sacoșe// Ce-o să faceți
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
în 1949 și 1950. Operațiunea de trucare și anexare a fost precedată de scoaterea perfida din circuitul comercial și din rafturile bibliotecilor a edițiilor operelor poetului, dinaintea instaurării comuniștilor la putere. Printr-o astfel de "lovitură ascunsă" s-a urmărit ocultarea Doinei, ca și a tuturor textelor politice eminesciene, orientate împotriva Rusiei, în speță a cunoscutului ciclu de articole, apărut în Timpul, în 1878, închinat drepturilor noastre asupra Basarabiei. Evident, "scurtcircuitarea tehnică" a legăturii dintre Eminescu și cititori a inclus și eliminarea
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
curățare", în perioada comunistă trecerea la index, topirea, mutilarea cărților a fost însoțită de o brutală politică de înlocuire a valorilor legitime cu cele legale, care corespundeau ideologiei și intereselor grupului terorist de la putere. Mulți noi scriitori au participat la ocultarea, la "darea afară" a valorilor din circuitul public, deoarece puterea le-a oferit preluarea "locurilor" rămase vacante fie în atenția publică, fie în ierarhii administrative, fie în instituții culturale ori pe lista favorurilor. În cultura publică, la fel și în
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
gunoi al istoriei”. În perioada ceaușistă, în ciuda puternicei ei armături ultranaționaliste, aceste manifestări literare și culturale au fost „filtrate” ideologic de necesitatea regimului de a nu menționa în nici un fel Biserica Română Unită cu Roma, aflată atunci în catacombe. Rezultatul ocultării este cunoașterea selectivă și parțială a unui capitol de istorie literară, ale cărui „victime colaterale” au fost câțiva scriitori și cărturari niciodată reeditați sau comemorați, în ciuda valorii și a rolului lor în prezervarea culturii române în Ardeal. Unul dintre aceștia
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
care, culegînd cea mai mică doză de ură, atrage cea mai mare afecțiune. E filozoful împotriva căruia criticile, chiar dacă există, nu ating paroxismul patimii. E contemporanul nostru cel mai puțin dușmănit. De pildă, într-o vreme cînd, bănuindu-l de ocultarea unui episod din perioada interbelică, îl priveam cu o amărăciune suspicioasă, simțeam prea bine că nu-l puteam dușmăni. Era prea prevenitor în blîndețea cu care își întîmpina interlocutorii ca să-i poți purta ranchiună. Cînd am îndrăznit să-i mărturisesc
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
ruși, atît de mult traduși și mediatizați la începuturile comunismului pe meleagurile noastre. Mai întîi trunchierea operei, din care au fost eliminate pasajele neconvenabile interpretării procustiene, "marxist-leniniste". Apoi aplicarea canonului ideologic asupra construcției exegetice înălțate în jurul operei, astfel că rezulta ocultarea unor linii de forță ale înțelegerii acesteia. Așadar a funcționat o dublă selectivitate, avînd ca obiect atît opera, cît și contextul receptării ei, cu scopul degajării terenului în favoarea soluției oficiale, unica admisă. În virtutea unor atari constatări, universitarul ieșean Emil Iordache
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
abordarea problemei receptării, în baza unor coduri, având în vedere incidența canonului în epoci diferite, dialectica relației sacru - profan în mit, ritual integrând triada hierofanie, cratofanie, ontofanie serie accesibilă gândirii omului medieval, dar nu și omului de azi , pentru care ocultarea semnificațiilor simbolurilor arhetipale și interdicția accesului la mit provoacă marea criză ontologică a lumii moderne (Noica identifică sase tipuri de maladii culturale și ontice : Catholita, lipsa generalului și a principiilor sub amenințarea ideologiilor, Todetita, adică nevoia de-a regăsi individualul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
postceaușist era legat aproape ombilical de interese mari, nemăsurat de mari de ordin economic. Așa și cu turcalețul ăsta simpatic ca un crevete, care-și luase tălpășița din țară, tocmai când gluma se îngroșase prea tare și manevrele obișnuite de ocultare nu ar mai fi ținut nici măcar în fața unor oameni corupți până în măduva oaselor, care conduceau importante direcții ministeriale sau pozau în robe negre, ca sfinții, sub cupola unor tribunale. Că, de, interesul poartă fesul, vorbă bătrânească. Dovada, dovada! Arată dovezile
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
eristică (sau sofistică) 161 ~ in re 62 ~ proprie celor absurde (vezi „absurd“) ~ proprie dogmei 152-164 ~ și paradox 158-164 ~ transfigurată 152 aparență reală 132, 151 apariție (a sensului) 7, 8, 15, 24- 25, 99, 109, 115-116, 122, 142, 175 ~ și retragere (ocultare) 8, 23, 122, 124, 130, 174-175 moduri de ~ 8, 24-25, 109, 116, 142, 174-175 aporetic 59, 65, 67, 74, 146 (vezi și „gândire“) aporía 67 apofatic, apofatism 84, 143, 157, 159, 163 apprehensio simplex 136 (n. 133) a (se) arăta
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
neînsemnată, va dispărea, ci toată bogăția lumii strânsă în fiecare dintre noi nu va mai exista niciodată! Cine va mai locui Universul ca să știe că locuiește în Univers? Aparatul represiv al poliției secrete de tip sovietic este zdrobitor. Nu prin ocultarea puterii, ci invers, prin dezlănțuirea ei unică. Tu nu mai exiști decât ca pretext pentru exercitarea brutală a acestei puteri, care nu întâmpină nici o rezistență. Din tine, oricine ai fi fost, nimic nu era luat în seamă. Cum, față de cine
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]