336 matches
-
românească. El încearcă să facă o "traducere" filosofică a simbolurilor. În Filozofia teoretică și în Teme romantice apar observații fundamentale: sideromania și somnia lui Eminescu, borealismul, naturismul, mizantropia, obsesia genezei, stingerea universului, pesimism afectiv, idealism transcendental, naturism cu elanuri dionisiace, ocultism, geocentrism, magie, teoria îngerilor, metempsihoză. G. Călinescu a ajuns la aceste judecăți, după ce a constatat în opera eminesciană influențe din lucrările lui Schopenhauer, Fichte, Hegel, Hartman. La conceptele de mai sus mai adăugăm: neptunismul, uranismul (concepte călinesciene). În "Filozofia practică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frica de a se aruncă în gol, groază de a întâlni non-umanul. Multă vreme Sábato s-a întrebat de ce mama sa i-a ascuns adevărată dată a nașterii sale pentru că, la ceva vreme de la moartea ei, citind o carte de ocultism, să afle că "ziua de 24 iunie era o zi nefasta, pentru că e una din zilele în care se adună vrăjitoarele. Conștientă sau inconștiență, mama încerca să nege această zi"13, iar despre numele său de familie, Sábato, află că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma intenționalității misterioase evolutive a naturii. Introducerea unor noțiuni ca elan evolutiv și intenționalitate finalistă misterioasă a naturii nu este deloc obscură sau ocultă. Dimpotrivă, ocultismul constă în a vrea să explicăm cu ajutorul noțiunilor metafizice (Spirit absolut sau Materie absolută) fenomenele existente: spirit și materie, psihic și lume, și inter-reacțiile dintre ele. În termeni psihologici, interacțiunea vizează intenția motivantă și extensia spațială, acestea fiind legate prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
corpul uman, dintre viața economică și cea medicală. De asemenea, în căutarea unor moduri diferite de a gîndi timpul și istoria, vom părăsi cărările ortodoxiei pentru a repera cîteva figuri interesante de gînditori eretici, situați undeva între mistică, utopie și ocultism, ce vor marca profund secolele următoare. Este vorba despre Jacob Boehme și Tommasso Campanella. Deși aflați amîndoi destul de departe de gîndirea economică propriu-zisă, ei vor servi totuși drept referințe pentru numeroși savanți. Jacob Boehme, teozof și mistic protestant german profetizează
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
învechit te vei înnoi." (Lao Tzî) Așa cum secolul al XVIII-lea a fost francez, al XIX-lea britanic și al XX-lea american, secolul al XXI-lea va fi chinez, susțin unii analiști sau observatori ai dezvoltării societăților umane. În ocultism se afirmă că la "putere" va veni rasa galbenă. Avînd serioase îndoieli asupra faptului că S.U.A. ar putea fi detronată, într-un viitor previzibil, din poziția de unică putere globală, considerăm că totuși China ar putea deveni o putere comparabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
el duce o existență în răspăr cu învățăturile creștine, cel puțin din perspectiva prezumtiv dogmatică a lui Montresor. E un "păgîn" în logica religioasă tradițională a Europei, iar naratorul nu devine astfel decît vocea unei multitudini de credincioși ultragiați de ocultismul "malefic" al amintitului Bufon. Vreau să-l înțelegem bine pe Montresor! El e pregătit de crimă și chiar o săvîrșește, paradoxal, tocmai, din credința sa fierbinte. Confruntat cu replica "Pentru dragos-tea lui Dumnezeu!", răspunde, cu serenitate, "Da, pentru dragostea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
public după dispariția sa Illustrations of Freemasonry by One of the Fraternity/Explicații ilustrate ale ritualurilor francmasonice, oferite de către un membru al confreriei. Acolo, el dezvăluia mai multe secrete importante ale ceremoniilor masonice, insistînd pe semnificația ritualurilor inițiatice și pe ocultismul gesturilor de confrerie. Între altele, autorul descria, cu aproximație, și împrejurarea în care se găsesc Montresor și Fortunado pe parcursul absurdului dialog. Mai precis, căpitanul Morgan susține că un francmason cu un oarecare grad de inițiere, dacă dorește să verifice apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe Diavol sau pe terifianța extraumană silvatică, de pildă, sau aparținând unei geografii fantasmatice amenințătoare -, semn că, pentru omul medieval, spre deosebire de cel al antichității decadente, alexandrine, înspăimântătoare devine în primul rând lumea, pe care omul încetează s-o mai înțeleagă. Ocultismul inițial sau fantasticul de mai târziu reprezintă raționalizarea acestei spaime de necunoscut: în locul lumii înspăimântătoare sugerează Baltruišaitis -, oamenilor li se oferă un cod cultural al necunoscutului și al incomprehensibilului din jur, adică o surmontare a terifiantului prin "canonizare". Sub acest
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu o atitudine pozitivistă (obezul și complet vidatul de umor Silvestru Hotăran), slujitorii de la castel, apropiați, ca ton, mai degrabă teratologicului decât antropicului (Gușatul, incapabil, aparent, de vorbire articulată), istoria unei familii ilustre, dar decăzute, incluzând figuri cu pasiune pentru ocultism (contele Armin), în fine, spectrul care nu-și găsește liniștea, bântuindu-i cu voluptate tristă pe cei rămași în viață (Aranka). Dacă vorbesc, totuși, de neogotic în cazul prozatorului român este pentru că toți acești topoi de construcție epică sunt transferați
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
drept, pe pictor în zona decadenței, iar trimiterile (chiar dacă nu-și găsesc suportul în operă) devin semnificative; pictura lui G.D. Mirea semnalează un gust care devine tot mai pregnant în epocă și care pregătește ecloziunea decadentă de la sfârșitul secolului. Misticismul, ocultismele, ezoterismele, satanismele și liturghiile negre fac parte din recuzita literaturii și artei decadente către care deschid prozatori precum Barbey D'Aurevilly cu Preotul căsătorit și ciclul Diabolicelor, K.J. Huysmans cu Liturghia neagră, Villiers de l'Isle Adam cu Povestiri crude
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În Înțelesul ei propriu, presupune niște practici și procedee prin care se crede că pot fi invocate anumite forțe supranaturale, demoni sau daimoni, pentru a primi ajuror. Magia ca și mantica reprezintă un mister, o taină, ceva ce ține de ocultism, nefiind accesibilă tuturor, fiind mai presus de cunoașterea comună. După unii cercetători, magia, astrologia si alte forme de acest gen Își au originea În Egiptul și Mesopotamia preantică, cunoscute fiind ca niște științe ce impuneau cunoașterea și utilizarea influențelor de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pentru a face față unei astfel de situații este cea de a face recurs la compensații care sunt căutate în forme de cunoaștere alternative științei și care sunt cu precădere arta, mitul, religia sau sacrul, uneori chiar și ezoterismul sau ocultismul. Cât despre gândirea filozofică, aceasta este sfâșiată între două alternative: pe de o parte, epistemofilia și tehnofilia menționate mai sus, sau o atitudine de simplă acompaniere cu supunerea ancilară consecventă față de știință și tehnică; pe de alta, o cunoaștere de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
modelatoare, ca și sensurile prime și se transformă în literatură. Gestul ritualizat și cuvîntul restaurator de imagine și sens nu-și mai corespund. Basmul și legenda reprezintă forme tipice de astfel de desincretizări și „literaturizări”. Cu excepția studiilor despre yoga, șamanism, ocultism ori alchimie (toate adîncite mult în misterii și, deci, rituri), autorul s-a aflat mai în largul lui cînd a abordat miturile de mare tradiție. La ele, partea conținutistică (semantică) s-a conservat întrucîtva prin scriere, putînd fi comentată cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care, iarăși se presupune, au făcut parte, ei înșiși, din grupurile de inițiați. Toate acestea, utilizate laolaltă, dau impresia de suport științific respectivului capitol. Istoricul religiilor a fost pus de mai multe ori în situații similare. 4. În legătură cu șamanismul și ocultismul, autorul a revenit la bătrînețe. Chiar și asupra lucrării de tinerețe despre yoga. A fost nevoie de îndelungă meditație ca să se întrevadă statutul experiențelor spirituale, situarea practicilor magice în scenarii (presupus) coerente, omologarea tehnicilor extazului cu formele gîndirii cursive. Atunci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
viziuni, termenul sacru face referire la orice creație cu caracter religios, considerând, prin urmare, că orice artă este sacră, prin însăși calitatea ei de a fi artă, și desemnând relațiile cu tot ceea ce depășește planul umanului: divinul, cosmicul, forțele naturii, ocultismul, iraționalul, transa etc. O altă accepțiune a termenului implică o anumită diferențiere în funcție de prezența sau lipsa caracterului religios din operele de artă. Astfel, conceptul de sacru și relațiile sale cu domeniul creației artistice desemnează existența unei arte sacre sau religioase
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin urmare, că orice artă este sacră, prin însăși calitatea ei de a fi artă467. În această accepțiune, arta sacră presupune o viziune cuprinzătoare, ea desemnând arta și relațiile sale cu tot ceea ce depășește planul umanului: divinul, cosmicul, forțele naturii, ocultismul, iraționalul, transa sau forțele superioare, într-o perspectivă asemănătoare celei descrise de Rudolf Otto în definiția pe care acesta o atribuise sacrului. Să observăm că, în acest caz, noțiunea sacrului se comportă ca o expresie ale cărei sensuri diferă de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Patruzeci de povestiri paranormale inspirate din istoria universală. Postând acțiunile în diverse etape de dezvoltare economică și socială a terrei, scriitorul plasează eroii povestirilor paranormale în diverse experiențe de inițiere, magie, ocultism, necromancie, poltergeist, spiritism, vrăjitorie, medium, etc. Aceste întâmplări nemaipomenite sunt adevărate. Coincidența cu fenomene și personaje identice, este absolut întâmplătoare. GABRIEL CRISTIAN MISTERELE SFINXULUI 1 Egiptul antic, cu multe secole înainte de Hristos Gaza, Gizeh. Sfinxul străjuiește sobru și tăcut marea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cred în predicții prin semne astrologice, horoscop, 24% dau răspunsuri afirmative, 3% non-răspunsuri; Există și alte sondaje realizate pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți; • 37% cred în chiromanție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate, sub forma unui sincretism la nivelul limbajului: persoanele mai școlite folosesc termeni psihologici, filosofici, teologici, din domeniul parapsihologiei și ocultismului. Aceasta, deoarece divinația e asemenea unei științe complexe și ascunse neinițiaților. Un alt exemplu provine din interviurile realizate. Prezicătoarea era absolventă de psihologie și a declarat deschis că studiile universitare au ajutat-o foarte mult în divinație. "Eu sunt absolventă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1975. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Ed. Economică, 2004. CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, vol. II, 1994. CIACHIR, Dan, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religiilor, traducere de Mariana Noica, cu o prefață de Georges Dumézil și un cuvânt înainte al autorului, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
populară românească, București, Ed. Minerva, 1983; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257. 51 Georges Balandier, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. 52 Ibidem. 53 Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
77). 176 Henri Broch, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. 177 Bernard Lahire, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001 face o critică a derivelor subiectiviste din sociologie. 178 Dan Ciachir, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. 179 Ibidem. 180 Volumul semnat de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade (traducere de Florin Chirițescu și Dan Petrescu, cu o scrisoare de la Mircea Eliade și o postfață de Sorin Antohi, București, Ed. Nemira
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aur, ed. cit.; Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București Ed. Politică, 1978; Mircea Eliade, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]