63,783 matches
-
mână devenind sinonimul Sărutului Iudei, din Grădina Ghetsemani - cf. Scrisoarea I către băcăuani, p. 50; Bâlciul Deșertăciunilor Balcanic/Balcanizat, într-o extensie de Haos Amoral Dezgustător și Exasperant-Proliferant: „și mai vedeam omenește tăifăsuind/lași nemiloși/defăimători ticăloși/haini/proștii tuturor ocupațiilor înrudiți în pohfală/jigodii pofticioase de măriri ilicite / oameni de bună credință greșind/oameni curați/murdărind/învățați susținând aberații (...) farisei chezășuind fapte viclene/cu onoarea lor terfelită...” - dar, din orice rău, iese, pentru cel înțelept, ceva bun, ba chiar rezultă
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
decât un gol Sunt oare eu, același de dintotdeauna Cel ce caută o zare dincolo de zări? IERUSALIM Tu nu ești o așezare printre așezări tu ești istorie de când te-ai născut prin tine au trecut toate furtunile, toate rugăciunile, toate ocupațiile străine. Din pieptul tău au fost smulși cei care au apărat Templul și duși au fost în lanțuri la Roma. Tu ai fost și ai rămas coroana, pilda pentru cei robiți, pentru cei care au crezut și cred în cuvîntul
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1420597905.html [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
prietenul de mai tarziu, în care ne redescopeream afinitățile literare și propriile aventuri. Când eram elev, nici eu nu o duceam prea bine. Mă refugiasem aici, în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, unde credeam că voi găsi noul EI-Dorado, dar am dat peste ocupația rusească, cu dictatură ei comunistă. El a rămas acolo să vândă ziare, sau să lucreze la o fabrică ce se află într-un garaj foarte mare. Când m-am întâlnit cu el ulterior îmi spunea: „Chiar când eram extenuați de
PRIETENUL NOSTRU COMUN, MARTIN EDEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_comun_martin_eden.html [Corola-blog/BlogPost/348962_a_350291]
-
de oboseală, n-aveam vreme să ridicăm ochii și nici măcar să suspinam. Ca să te schilodești, era de ajuns o clipă de neatenție sau de oboseală și atunci ... poc! Rămâneai fără degete!...”. Tot atunci i-am spus că, si eu, sub ocupația sovietelor, fiindcă am citit românul „Rusoaica”, de Gib I. Mihăescu, am fost dat afară din liceu. Nu-i venea să creadă. „Cum?! - s-a mirat. Nu aveai voie să citești cărți? Nu-mi vine să cred. Eu, citeam foarte mult
PRIETENUL NOSTRU COMUN, MARTIN EDEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_comun_martin_eden.html [Corola-blog/BlogPost/348962_a_350291]
-
acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli, oameni cu diferite ocupații, cu diferite pregătiri intelectuale, cu diferite poziții sociale, care manifestă credința și apartenența lor la Biserica lui Hristos cu un curaj impresionant. Nu se înfricoșează de judecată, de bătăi, de închisoare, de maltratări, de moarte. Mărturisesc credința lor și suportă
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Ce așteptă expeditorul? O cronică scrisă de altruista Maria Diana Popescu, ce se simte obligată să dea curs lecturii. Sunt tot mai mulți autori de carte, se scrie mult astăzi, dar se scrie și prost. Cititul unei cărți este o ocupație grea, dificilă chiar, în cazul unei scriituri slabe, lectura transformându-se în calvar, iar timpul și travaliul irosit precum orzul pe gâște nu sunt răsplătite uneori nici măcar cu un simplu „mulțumesc”. O cronică scrisă favorabil de Maria Diana Popescu constituie
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/O_lady_d_a_scrisului_romanesc_maria_diana_popescu.html [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
virtuții și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvarșirii" . Nu este de mirare deci ca primii creștini ca și cei din secolele urmatoare aveau Psaltirea nu doar în memorie ci și pe buze, rostind-o permanent când se dedicau ocupațiilor lor cotidiene, zilnice. Sfântul Ambrozie găsea că este ceva nefiresc și necuviincios ca un creștin să lase să treacă o zi fără să fi recitat din psaltire. Cu cântarea psalmilor își întăreau sufletele și martirii în mijlocul suferințelor și batjocurilor la
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Turciei 130 de milioane de dolari! Unele seriale turcești atrag mai mult femeile, altele au audiență predilect masculină, dar au fost și din cele cu tentă politică, ca Ayrilik care, descriind din punct de vedere musulman subiectiv viața palestinienilor sub ocupație militară israeliană, a stârnit valuri de proteste. Telespectatorii israelieni lipsiți de prejudecăți, amatori de suspens, aventuri de dragoste, istorie romanțată, interioare somptuoase, costume din mătăsuri, brocart, catifea, împodobite cu bijuterii montate în pietre colorate, peisaje sublime, scene de luptă și
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1402903042.html [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
să se mute din 1990, pe pământul făgăduinței. Stabilit în prezent, la New York, Sangeorzan își îndeplinește în continuare, cu pasiune și interes, dublate de anii de experiența acumulată, îndeletnicirea pentru care s-a pregătit. La fel de total însă, se dedică și ocupației sale de suflet, aceea de a meșteșugi cuvântul, de a aduce pe lume viață și sub altă formă decât în carne și oase. Mărturie că lucrurile îi reușesc la fel de bine și aici, stau volumele de poezie și de proza ce
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cteva_notiuni_de_baza_despre_venirea_pe_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
program, rareori înseamnă bani. Nu mai pomenesc de trai decent. Ca jurnalist, scriitor, poet (să îndrăznești să fii poet în România de azi e o declarație cu acte în regulă de sminteală), pictor, actor, violonist etc., dacă nu ai altă ocupație, cam faci foamea. Nu doar aici, la noi, ci în mai bine de trei sferturi din lume. Așa că întrebările de tipul „cât câștigi din scris/actorie/pictură...” sunt printre cele mai neinspirate pe care o persoană care se ocupă de
Sunt scriitor, deci un bizar: „Cum, n-ai primit nici un ban pentru ultima carte? Tu scrii 500 de pagini și nu iei nimic?” by https://republica.ro/sunt-scriitor-deci-un-bizar-zcum-n-ai-primit-nici-un-ban-pentru-ultima-carte-tu-scrii-500-de-pagini-si [Corola-blog/BlogPost/338344_a_339673]
-
mare, la masa cu sticlă. Petiții scrise caligrafic, frumos, în limbajul conțopistic al timpului, scrise - contra cost - cu condei și peniță de tablă, muiată pedant în călimara de birou, în care se mai găsea, uneori, câte-o muscă moartă. Era ocupația câtorva întreprintători particulari, veterani de război, mi se pare, cu niscaiva știință de carte. (Nu era puțin!). Oamenii cu necazuri trimeteau câte-o petiție, o cerere, o plângere. Plăteau puțin, dar câștigau ceva foarte important pentru ei: o fărâmă de
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_mici_tablour_roni_caciularu_1362594665.html [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
țară împreună cu obștea sa monahală de 64 ucenici și se stabilește la mănăstirea Dragomirrna. Aici cuviosul Gheorghe se nevoiește timp de 12 ani ca ieromonah, duhovnic și iconom iar așezământul ajunge în scurt timp să numere 350 de nevoitori. Din cauza ocupației austriece survenită în 1775, starețul împreună cu 200 ucenici se refugiază la mănăstirea Secu și peste doi numărul ucenicilor ajunge la 700 de frați. Din 1781 primește însărcinare de la mitropolitul Filaret al II-lea să revigoreze viața schitului Cernica părăsit de peste
SF.GHEORGHE DE LA CERNICA ŞI CĂLDĂRUŞANI de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/3_decembrie_sfgheorghe_de_la_ion_untaru_1386062322.html [Corola-blog/BlogPost/363066_a_364395]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deorece în ultimul timp interesul pentru fosta insulă Ada Klaleh s-a manifestat prin organizarea de expoziții
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh - insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de Strada Kâzâl Tabya în Kale și Dar Sokak în Varoș* . Exista și
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
mai bine spus cu grădinăritul, se ocupau turcii veniți din Bulgaria, care vindeau fructe sau legume la Orșova , iar turcii veniți din Serbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prepara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insulă erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le vindeau ca
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
care vindeau fructe sau legume la Orșova , iar turcii veniți din Serbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prepara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insulă erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le vindeau ca amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
216 * informații culese de la Hamdi Salih , în 1987. ** idem, culese de la soția lui Hamdi Salih , în 1987. Capitolul III din lucrarea noastră Măneanu Varvara Magdalena, Vestigiile arheologice și tardiții culturale, Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografică: DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
curent tinere și obraznice. Eu n-am curent, dar am de lucru. Mă cert cu clientul, el retrage comanda, nu mai am de lucru. Doar G. e calm ca un hoit pe scaunul pe care îl ocupă din lipsă de ocupație. Se întunecă... Și azi e opt dimineață. Pe stradă, aceleași putori. Gerul e altul, mai apăsător parcă. Acum am curent, dar nu mai am net. Rusia îi dă României cu flit. Sun la Romtelecom. Apăs de 100 de ori pînă
N-ai gaz, nu poţi s-o arzi nici pe internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19074_a_20399]
-
ce poartă semnătura lui Nick Whitby și care a avut premiera pe Broadway, în 2008 - este un remake al filmului cu același titlu, realizat, în 1942, de Ernst Lubitsch. Acțiunea este plasată într-o Polonie a vremurilor tulburi, aflată sub ocupație nazistă, și urmărește povestea actorilor Teatrului Polski. Atunci și acolo, până și o poveste de iubire este supusă unor provocări ce altfel nici nu am ști că există. Spectacolul, ce va fi prezentat vineri, 16 noiembrie, este produs de către Teatrul
Ultimele zile ale Festivalului de Dramaturgie Contemporană by http://www.zilesinopti.ro/articole/4090/ultimele-zile-ale-festivalului-de-dramaturgie-contemporana [Corola-blog/BlogPost/97500_a_98792]
-
prin covorul de frunze, toamna, de bucuria fulgilor sturlubateci de nea și atâtea altele aflate într-o continuă remodelare într-o singură zi, darămite în atâtea decenii? Suntem convinși că înșiruind nume de oameni și de locuri, ani, studii, lucrări, ocupații, funcții, opere, misiuni, identificăm mai exact pe cel la care ne referim, altfel nu am face-o, cu toate că au numai valoare de semn, similar celui din picturile rupestre sau dinăuntrul piramidelor ce-l însoțeau în eternitate pe eroul reprezentărilor. De
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys, lânga Lefkara pe timpul ocupației bizantine, se regăsește numele actual al satului. Există încă o casă veche cu o singură cameră, în care se spune că Neofit ar fi petrecut ultima noapte cu soția sa înainte de a fugi din „lume” și a se călugări. Azi
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
despre cele de argintărit, despre evoluția comerțului cu aceste reale bijuterii ale artei manuale, lucrate în exclusivitate de mâinile femeilor localnice și ale soților lor (argintari). Deși la Lefkara se lucra intens minunata dantelă, constituind principala îndeletnicire a localnicelor înainte de ocupația engleză (1878-1960), profiturile financiare ale acestora erau minime. Primele care au apreciat valoarea lor au fost nobilele englezoaice care vizitaseară localitatea și fuseseră fascinate de frumusețea și finețea articolelor. Cea care a avut curajul să le promoveze în afara granițelor țării
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de țară
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
și a condus școala de la Rucăr peste trei decenii, în momentele de cumpănă pentru sat și țară și pentru nobila misiune didactică. Datorită celei mai lungi cariere didactice dintre toți dascălii școlii rucărene a dat cele mai multe serii de absolvenți. În timpul ocupației germane nu a plecat din sat. A rămas aici să învețe carte pe copiii celor care nu au putut să se refugieze. Obștea l-a desemnat să-i conducă destinele între anii 1916 și 1918. Atitudinea sa față de armatele de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
germane nu a plecat din sat. A rămas aici să învețe carte pe copiii celor care nu au putut să se refugieze. Obștea l-a desemnat să-i conducă destinele între anii 1916 și 1918. Atitudinea sa față de armatele de ocupație a constituit o pildă de îndârjire și speranță pentru toții rucărenii. A fost un dascăl modest, pătruns de răspunderea misiunii ce avea de îndeplinit. Și-a îndeplinit datoria cu o conștiinciozitate rar întâlnită. Era atât de ounctual încât oamenii din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]