331 matches
-
clase, directorii nu mai sînt obligați la nici o oră. ... La stabilirea dreptului de grevare laboratoarele de lucru și atelierele de instructaj contează cat două clase fiecare. Articolul 2 În afara atribuțiunilor ce le revin, directorii școlilor medii nu vor putea avea ocupațiune tehnică, didactica sau administrativă. Ei nu pot prestă ore suplimentare decat în cazuri excepționale și numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului de resort. Articolul 3 Școlile medii care au cel putin 11 clase, precum și cele care au internat au dreptul
DECIZIE din 21 aprilie 1949 privind degrevarea de ore a directorilor şi directorilor adjuncţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141299_a_142628]
-
Aprilie 1923, cu următoarele: 1. Impozitul pe veniturile proprietăților agricole; 2. Impozitul pe veniturile proprietăților clădite; 3. Impozitul pe veniturile valorilor mobiliare; 4. Impozitul pe veniturile comerciale și industriale; 5. Impozitul pe salarii; 6. Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni neimpuse la celelalte impozite; 7. Impozitul progresiv pe venitul global. Primele 6 impozite sînt obiective, ele lovind veniturile speciale, împărțite în 6 categorii, după originea și tratamentul care li se aplică, si formând astfel 6 impozite elementare. Pe lîngă aceste
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
14 Pentru clădirile care se închiriază cu mobile, venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cele care devin imobile prin destinație și servesc la exploatarea imobilelor. Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupațiuni necomerciale. Articolul 15 Venitul se determina pe baza valorii locative a imobilului. Valoarea locativa se stabilește după contractele de închiriere, iar în lipsa lor prin evaluarea directă, în comparație cu imobilele similare din vecinătate. Pentru clădirile afectate industriilor venitul se stabilește. socotind dobîndă
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
au fost plătite fiecăruia, sub formă de salarii, tantieme, participări la beneficii sub orice altă formă, precum și numărul carnetului de contribuțiuni pentru impozitul global și al circumscripției percepere care a eliberat carnetul. Capitolul 6 Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni neimpuse la alte impozite Articolul 48 Sînt supuse unui impozit de 6% veniturile nete realizate din exercitarea profesiunilor libere. Sînt supuse unui impozit de 8% orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, rezultate din ocupațiuni necomerciale, din exploatațiuni lucrative, exercitate
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni neimpuse la alte impozite Articolul 48 Sînt supuse unui impozit de 6% veniturile nete realizate din exercitarea profesiunilor libere. Sînt supuse unui impozit de 8% orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, rezultate din ocupațiuni necomerciale, din exploatațiuni lucrative, exercitate în mod obișnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator. Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeași natură. Veniturile lucrărilor
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
alte elemente impuse la ale impozite elementare. Tabloul venitului minimal la profesioniștii liberi stabilit pe baza valorii locative Categoria Articolul 51 Venitul impozabil și impunerea se stabilește: a) Anual, după venitul anului precedent și în parte pentru fiecare exercitare profesională, ocupațiune ori exploatațiune lucrativa în mod obișnuit; ... b) La obținerea fiecărui câștig ocazional. Articolul 52 Constatarea veniturilor prevăzute în art. precedent, alin. a, și stabilirea impozitului se face pe baza declarațiunii ce contribuabilii sînt obligați a da anual sau la începerea
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
baza declarațiunii ce contribuabilii sînt obligați a da anual sau la începerea exercitării conform regulelor prevăzute sub titlul III. Declară��iunea trebuie să cuprindă veniturile brute realizate în anul încheiat la 31 Decemvrie precedent, din fiecare fel de profesiune sau ocupațiune obișnuită, și cheltuielile necesare obținerii venitului. Ea poate fi sprijinită cu registre regulat ținute. Pentru veniturile cari au început în cursul anului precedent, însă au durat mai mult de trei luni, venitul va fi calculat raportandu-se la timpul cat
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
se impun separat. Articolul 58 Nu sînt supuși acestui impozit: a) Regele și membrii familiei regale; ... b) Personalul diplomatic și cel consular străin, aceștia din urmă cu condiția să nu fi avut reședința în țară și să nu aibă alte ocupațiuni obișnuite aci, în tot cazul însă sub condițiunea reciprocității. Articolul 59 Impozitul se așează: a) La locul unde contribuabilul are principala reședința, sau în lipsă la domiciliu; ... b) La locul unde s'a realizat principalul venit dacă n'are domiciliu
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
000 locuitori, se va scădea 25% din impozitul total al clădirii locuite de proprietar ori de titularul unui drept real de folosință, în cazul cînd el locueste în imobil. 3. Dacă totalul veniturilor nete comerciale, industriale, agricole, profesionale, ori din ocupațiuni obișnuite nu trece de 3.000 lei, impozitul se va reduce cu 50% pentru impunerea ce are de obiect principala ocupațiune a contribuabilului. Cotele reducerilor prevăzute de acest articol se adaugă la cele din articolul precedent, făcându-se o singură
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
folosință, în cazul cînd el locueste în imobil. 3. Dacă totalul veniturilor nete comerciale, industriale, agricole, profesionale, ori din ocupațiuni obișnuite nu trece de 3.000 lei, impozitul se va reduce cu 50% pentru impunerea ce are de obiect principala ocupațiune a contribuabilului. Cotele reducerilor prevăzute de acest articol se adaugă la cele din articolul precedent, făcându-se o singură reducere. Limitele venitului total prevăzute în acest articol peste care nu se pot face scăderile, vor putea fi modificate prin legea
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
Pentru județe: 3,75% pe lînga impozitul pe veniturile proprietăților agricole, 2% pe lînga cel pe veniturile proprietăților clădite, 2 la sută pe lînga cel pe veniturile comerciale și industriale și 1% pe lînga impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni nesupuse la alte impozite. 2. Pentru comune: 2,25% pe lînga impozitul pe veniturile proprietăților agricole, 6% pe lînga cel pe veniturile proprietăților clădite, 3 la sută pe lînga cel pe veniturile comerciale și industriale și 3% pe lînga impozitul
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
Pentru comune: 2,25% pe lînga impozitul pe veniturile proprietăților agricole, 6% pe lînga cel pe veniturile proprietăților clădite, 3 la sută pe lînga cel pe veniturile comerciale și industriale și 3% pe lînga impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni nesupuse la alte impozite. 3. Pentru Camerele de comerț și industrie: 1% pe lînga impozitul pe veniturile comerciale și industriale. 4. Pentru asistența publică și cultură națională: 3% pe lînga impozitul pe veniturile valorilor mobiliare impuse cu 15 și 12
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
DECRETUL-LEGE pentru anularea unor acte de dispozițiune încheiate în timpul ocupațiunii ungare. Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Actele de dispozițiune încheiate în timpul de la 30 August 1940 pînă la 25 Octomvrie 1944, se vor anula în următoarele cazuri: a) Dacă reclamantul, aflându-se pe teritoriul Transilvaniei de Nord după 30 August
DECRET-LEGE nr. 645 din 25 iulie 1945 pentru anularea unor acte de dispoziţiune încheiate în timpul ocupatiunii ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143628_a_144957]
-
trait sub imperiul violențelor de tot felul, care au constrâns voința celor mai mulți, determinandu-i să-și înstrăineze averile în condițiuni ruinătoare. Că un act de dreptate pentru cei năpăstuiți, am întocmit alăturatul proiect de decret-lege, pentru anularea unor convențiuni în timpul ocupațiunii ungare, pe care, autorizat fiind de Consiliul de Miniștri, respectuos îl supun Înaltei aprobări și semnături a Maiestății Voastre. al Maiestății Voastre, Sînt cu cel mai profund respect, Ministerul justiției, L. Pătrășcanu
DECRET-LEGE nr. 645 din 25 iulie 1945 pentru anularea unor acte de dispoziţiune încheiate în timpul ocupatiunii ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143628_a_144957]
-
precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea mare greutate preocuparea constantă pentru întemeierea științifică a însuși demersului poetic, dar, mai cu seamă, a prozei jurnalistice, o exigență ce îl singularizează în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl pregăteau pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea mare greutate preocuparea constantă pentru întemeierea științifică a însuși demersului poetic, dar, mai cu seamă, a prozei jurnalistice, o exigență ce îl singularizează în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl pregăteau pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
temea că femeia îl va subjuga pe bărbat, „dacă n-o să-și dee samă din vreme“. Adică așa, ca el. Strindberg devenise din feminist mysogin. Unul trist - accentuează autorul. Ca să piardă „putința de exaltare sentimentală“, el „s-a dedat esclusiv ocupațiunilor științifice“. Chiar gânduri de călugărie i-au dat târcoale minții. Dar iată că, ajuns la 52 de ani, actrița norvegiană Harriet, „de o frumusețe răpitoare“, îl face „să intoneze din nou imnul dragostei“, „să cerșească o rază ochilor vrăjitori“, îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
televiziunea, internetul - extrem de eficiente mijloace de propagare a discursului politic. Soarta și percepția generală a ziaristului, a redactorului de știri sau moderatorului TV este cu nimic diferită de cea a ziaristului contemporan lui Max Weber: "Ziaristul (și toți cei cu ocupațiuni asemănătoare din ziua de azi, n.n.) împărtășește aceeași soartă cu toți demagogii, inclusiv cu avocații (și artiștii): cel puțin pe continent, spre deosebire de situația din Anglia și din vechea Prusie, el scapă oricărei categorisiri sociale precise. Aparține, într-un fel, unei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reîntors iarăși la matcă. [chestia cumulului funcțiilor publice] O cestiune care pasionează mult țara și este mult agitată în presă e „chestia cumulului“. Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal să vezi oameni ocupând câte trei și patru funcțiuni și ocupațiuni la Stat pentru ca, bineînțeles, să nu poată satisface pe nici una. Opinia publică era atât de hotărâtă, încât guvernul lăsă ca din inițiativă parlamentară să vie un proiect de lege care să modeleze abuzul. Proiectul este votat și devine lege. Este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-lea, ceea ce s-a și făcut. Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la ziarul Telegraful. Cu acest prilej, să spun cum am intrat în presă! în toamna anului 1878 am revenit în București. Aveam bacalaureatul și îmi trebuia o ocupațiune ca să pot trăi. Presa, în mod instinctiv, mă atrăgea. Tocmai citesc în Războiul lui Weiss că ziarul caută un traducător de limba franceză. Fiindcă știam mai mult sau mai puțin binișor această limbă, m-am prezentat a doua zi dimineața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era adevărat. După scandalul din Piața Teatrului a profitat de ocazie spre a mă înlocui. Atunci s-a înființat Societatea capuținiștilor, cu sediul la Cafeul Regal. Ce era Societatea capuținiștilor? Din această Societate făceau parte toți acei studenți lipsiți de ocupațiune, cari n aveau asigurată hrana zilnică. Și eu, ca unul care din iulie 1884 și până în februarie 1885, când a apărut ziarul Drepturile omului, n-am avut slujbă - eram de drept membru al acestei Societăți. Președinte al acestei instituții a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1866, Monitorul. Jurnal oficial al României, nr. 142, vineri 1/13 iuliu 1866, p. 637-638. protocoalele congresului de la berlin (fragmente) protocolul nr. 5 Ședința din 24 (12) iunie 1878 [...] Președintele începe citirea Articolului VIII. La al 2-lea aliniat relativ la ocupațiunea rusă, primul plenipotențiar al Austro-Ungariei citește amendamentul următor: „[...] Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
citește amendamentul următor: „[...] Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin acel principat pe cât va dura ocupațiunea. ă durata ocupațiunii ar rămânea îndeplinită, sau dacă s-ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]