1,279,348 matches
-
lichidat cu două destupături de pistol” (Femeia cafenie). Cum am putea citi asemenea pasaje de violent exotism senzual fără a medita la izolarea crîncenă care aștepta obștea românească, la naționalismul agresiv ce a coroborat-o după un timp, la pudibonderia oficială? La faptul că orice aspirație către lărgimea orizonturilor geografice sau doar fantaste era suspectă, taxată drept cosmopolitism ori trădare de patrie? În nu mai mică măsură sînt elocvente imaginile excentrice, insigne sfidătoare ale autonomiei spiritului creator, ale dreptului său de
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma rigidă simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite însă o remarcă esențială: atitudinea reprobabilă a autorului este o reacție (a cărei formă de manifestare se află la latitudinea subiectului...) la aseptizarea vieții, mentalității, discursului oficial din Occidentul zilelor noastre. Michel Houellebecq se comportă în literatură asemeni lui Jean-Marie Le Pen în politică. Deși pare totuși să-l prefere pe candidatul socialist Lionel Jospin - romanul, publicat înaintea alegerilor se constituie la un moment dat într-un
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
pe ministrul Beuran, un hoț la drumul mare de cea mai joasă speță. Dar dacă s-a furat cu toptanul chiar într-un tratat de istorie al Academiei, de ce să ne mirăm că medicul curant al lui Ilici Iliescu, protectorul oficial al hoților din România, e plin de smântână pe mustăți? La așa minister, așa ministru, și la așa țară, așa guvern! La ce bun să te obosești să le spui acestor oameni că furt a fost și când, înaintea meciului
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
obsesiile ceaușiste, că românii sînt răuvoitori față de ceea ce li se pregătește. Cînd cartiere întregi ale acestui oraș au fost puse la pămînt, în praful general al demolărilor, activiștii de partid cei mai zeloși te întrebau dacă ai ceva împotriva politicii oficiale, dacă începeai să strănuți din cauza prafului. Edilii de azi ai orașului vor să ne convingă că avem nostalgii ceaușiste dacă ne revoltăm că Bucureștiul se umple de apă după prima ploaie mai zdravănă. Dar au încercat ei, din ’90 încoace
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
a debutat și care tocmai s-a încheiat. Această generație s-a străduit să reintroducă masiv în literatura română realitatea cotidiană, alungată de irealitatea utopică, ideologică, să asume elementul autobiografic în locul abstracției generale, limbajul străzii și jargoanele tinerești în locul limbajului oficial stereotip, fenomenele culturale de tip kitsch legate de industrializarea forțată, clișeele comunicării în masă și noile efecte contradictorii de civilizație: cu alte cuvinte a introdus masiv în literatură, ca și în celelalte arte, semnele existenței imediate contingente pînă la grotesc
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
o “oralizare” generalizată, informațiile circulau de la gură la ureche, zvonul era o instituție, iar lectura printre rînduri, o disciplină academică, undeva, la sute de kilometri depărtare, niște oameni citeau ziare și reviste de pe Dîmbovița, interpretînd fotografii de presă și declarații oficiale, încercînd să pună cap la cap un adevăr la care n-aveau acces direct. Ceea ce pentru cetățeanul Bucureștiului sau Craiovei de fiecare zi era un soi de al șaselea simț, de care se folosea inconștient, pentru analiștii Europei Libere era
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
futurist Boccioni, poetul Salvatore Quasimodo, dar și un dansator de bar, un campion olimpic de scrimă, un mistic... Dintre toți, doar Dino Campana i s-a părut un partener pe măsura fervorii ei intelectuale. Axa tatălui După cum se știe, arhitectul oficial al celui de al III-lea Reich, autorul monumentelor regimului nazist și al proiectului nedus pînă la capăt al unei axe nord-sud de-a lungul căreia s-ar fi articulat noul Berlin hitlerist, se numea Albert Speer. Același nume îl
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb.it). Chiar în franceză, în ciuda substitutului oficial, clar dominant - télécharger -, nu e imposibil să găsim unele adaptări spontane - „Downloadez (= „downloadați”) des fichiers légaux” (zonehd.net); „Downloader (= „a downloada”) pour Macintosh” (thetascan.fr). În textele românești se poate urmări și relația anglicismului cu termenul sinonim, cu posibilul sau
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
intervenții pentru ca țara sa, prin cultură și literatură, să-și ocupe locul meritat pe meridianele lumii. Dar mai există și decretul regal de întrerupere a activității diplomatice, cu începere de la 1 noiembrie 1944, factor de dureroasă decizie a ruperii legăturii oficiale cu țara și preferarea exilului, ca loc de a-și continua lupta, începută încă de pe băncile liceului, prin poezie și publicistică. Textul Programe del Acto de Homenaje al poeta Aron Cotruș consemnează participarea scriitorilor și oamenilor de știință spanioli, la
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
luptei de clasă, duce la similitudine, în ciuda diferențelor de loc, stil - și altele. Când te gândești că, pe aceeași temă, un analist de forța președintelui republicii noastre a călcat în străchini, chiar în inima statului Israel și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla la prima eroare din viață! La sfârșitul lecturii, Șeherazada, pe portativul a trei meridiane, primește grația luminii solare! Gina Sebastian-Alcalay, Singur
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă, repliere defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire”. Acest artificiu - veritabilă mutilare a procesului creator, chiar dacă tentativele oficiale au fost nu o dată dejucate - se producea nu doar în sensul interdictiv, așa cum se crede încă în mediile occidentale, cît și prin manipularea autorilor, inclusiv a celor mai valoroși, prin, mai ales, exploatarea veleității grafomane etern disponibile și nu în
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
cîteva „momeli” de care a făcut uz regimul comunist: patriotismul, fortificat prin știri amenințătoare cu privire la chipurile iminenta „invazie străină”, gîlceava scriitorilor, alimentată copios de dispoziția suburbană a unora dintre ei, tinzînd a preface dezacordurile minore în conflicte majore, inextingibile, glorificările oficiale însoțite de campaniile minimalizatoare ori denigratoare, exacerbarea festivităților prin transformarea oricărui prilej în praznic sau spectacol omagial și, nu în ultimul rînd, confuzia axiologică, avînd ca țintă compromiterea valorilor prin amalgamarea lor cu nonvalorile. Cititorul de azi își poate da
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
și persecutat pînă la a-l sili să-și părăsească țara în 1998 pentru a se exila în Finlanda, în Germania (ironia sorții) și, finalmente, la Praga. S-a întors însă să moară acasă și a fost înmormîntat cu onoruri oficiale. Alan Parker - romancier După 14 filme și 28 de ani în cinematografie, regizorul Alan Parker a trecut la literatură. Recentul său roman The Sucker’s Kiss începe cu scena catastrofalului cutremur din 1906, de la San Francisco, apoi urmărește aventurile unui
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
-țiune (de exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul că regula s-a impus cu ușurință e semnificativ. Istoria și-a lăsat însă și de această dată amprenta: formele excluse în -țiune conotează o anumită ținută culturală antebelică, cu valori ambigue: învechită, ceremonioasă, elegantă
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
000 de francezi (de cele mai diverse specializări -actori, cîntăreți, sunetiști, decoratori, tehnicieni, paznici, secretare, șoferi etc.) angajați temporar în teatru, cinematografie și audiovizual, și care au intrat în conflict cu guvernul pe tema asigurărilor de șomaj. În ziua deschiderii oficiale a festivalului de la Avignon, intermitenții (care compuneau peste jumătate din echipa tehnică a festivalului) au votat grevă națională. În loc de spectacole nobile, am descoperit, în consecință, la Avignon, un vodevil stradal tragi-comic, cu consecințe dezastruoase pentru oraș... Așadar, intermitenții au intrat
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
într-o clipă. Directorul festivalului, Bernard Faivre d’Arcier (aflat la ultimul mandat) a jucat cartea demnității și a prudenței: deși autoritățile locale s-au pronunțat pentru deschiderea festivalului, cu orice preț, directorul a preferat să renunțe, să anuleze secțiunea oficială (“In”-ul), decît să joace sub presiune, ca și cînd ar fi luat publicul ostatec... Pentru Avignon a fost un șoc. Ziarele locale publicau cifre mirobolante, despre dimensiunile astronomice ale pagubei... Primărița a dispus închiderea, pentru o zi, a Palatului
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
ar fi însemnat a muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales o paradoxală cale de mijloc: au ales să joace, declarîndu-se solidare cu greviștii! Multă lume care, în mod normal, monopolizată de marile spectacole ale secțiunii oficiale, nu ar fi frecventat Off-ul, s-a reorientat spre spectacolele mici... Important e că orașul a ieșit din starea de stupoare și că, la Avignon, în ciuda tuturor intermitenților, s-a jucat teatru. Și așa, în 2003, Off-ul a
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
datorează ascensiunea socială. Nucșoara și satul românesc în general rămîne o societate de status, în care relațile nu sînt instituțonalizate, cele familiale și de grup nefiind clar diferențiate de cele politice, juridice și administrative, de unde și imposibilitatea tranșării pe căi oficiale a conflictului. În aceleași relați de familie, care leagă prin fire nebănuite întreaga comunitate, găsește însă Aurora Liiceanu explicația și pentru ajutorul constant pe care l-au primit timp de un deceniu cei fugiț în munț. Nu o opțune politică
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
întrucât nu toț cei ce nu se mai întorseseră la domiciliu lăsaseră vorbă unde aveau de gând să se ducă Grădina Botanică fiind locul prin excelență al unor romanțoase randevuuri, impunând discrețe și norocul de a nu fi văzut. Lista oficială a celor păpaț a rămas secretă, până a nu fi fotocopiată de acea magistrată de la Tg. Mureș căreia tocmai i s-au descoperit vinovăți la toate capitolele codului penal, civil, al bunelor maniere, comercial, maritim, precum și la adresa siguranței statului în
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
aborda frontal și sintetic totalitatea creației muzicale românești contemporane. Evaluarea neîngrădită a modernității era, până prin 1990, o întreprindere tabu. Domina pe atunci un canon difuz, impus mai ales de muzicieni cu funcții administrative sau politice. Nu se putea atinge susceptibilitatea oficială nici măcar pentru minime corecții ale neclintitului canon. De-abia în ultimii zece ani s-au manifestat treptat numeroase schimbări de perspectivă. Au continuat neîntrerupt să se publice comentarii mai mult ori mai puțin punctuale despre muzica prezentului. Dar nimeni nu
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
e vorba de împărțirea între proprietari a copiilor pe care i-ar fi născut o țigancă roabă). Jalbele și rapoartele legate de furturi, violuri, omoruri sînt inevitabil contaminate de spontaneitatea limbajului cotidian. De aceea, alături de formulele extrem de ceremonioase ale stilului oficial al epocii (impregnate de o afectivitate clișeizată: "iarăși mai supăr luminat auzul Înălțimii Tale", "cu hierbinți lacrămi căzui la mare milostivirea Înălțimii Tale", "cu plecare de genunche jăluim Măriei Tale"), apar destule exemple de limbă vie, colocvială: "au rămas lucrul
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul juridic al vremii. Modul în care textele
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul juridic al vremii. Modul în care textele oficiale prezintă întîmplarea sau metoda bătăii oscilează între tehnicism, normalitate, eufemism și ironie: "cercetarea ce s-au făcut hoțului, atât cu binișorul, cât și cu bătaie"; "l-ar fi bătut până l-ar fi umplut de sânge"; "să se înțelepțească Dinul
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]