2,707 matches
-
fost ziarist la România Liberă, răpit în Irak, pe Aliakbar BARMAYOUN, președintele clubului Rotary din Timișoara ș.a. Cum abordez subiectul pentru interviu? Simplu! Dacă din punctul meu de vedere consider că are ceva de spus în interesul cititorilor sau pentru oficialități sau și pentru unii și pentru alții, mă gândesc la o temă de discuție, contactez subiectul și-i propun interviul. Înainte de interviu, am o convorbire pregătitoare, pentru a crea o ambianța cât mai plăcută. Între timp, mă documentez cu privire la domeniul
CA SĂ NU-I SCAPE SUBIECTUL, O JURNALISTĂ ROMÂNCĂ DIN ISRAEL NU SE DESPARTE NICIODATĂ DE REPORTOFON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_sa_nu_i_scape_subiectul_o_jurnalista_romnca_din_israel_nu_se_desparte_niciodata_de_reportofon_.html [Corola-blog/BlogPost/355908_a_357237]
-
cu mine în parcul înverzit. Pisica noastră neștiutoare căci linge ploaie cesiană de pe blana sa udă. Chiar dacă unii locuitori vor să se refugieze, ei nu se pot strămuta niciunde, neavând nici servicii, nici case în altă parte, exceptând Fortunonezul. Deși oficialitățile spun “Refugiați-vă din orășelul vostru!”, țăranii bătrâni refuză, că vor să rămână, liniștiți, în orășelul lor natal, Fortunonez. Țăranii bătrâni, asemeni copacilor, au rădăcini groase adânc în pământul Fortunonezului. Prin Fortunonez țăranii bătrâni doresc să se-ntoarcă în adevăratul
CINCIARE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1426109580.html [Corola-blog/BlogPost/343265_a_344594]
-
de era să facă infarct. Insă-și Curechianu s-a cutremurat. Îți aduci aminte, da? -Sigur! A fost anchetă mare, dar... totul s-a mușamalizat. Vorba proverbului „corb la corb nu-și scoate ochii!”. -Însă articolele mele ... au făcut că oficialitățile să ia măsuri. Lui Curechianu I s-a luat dreptul de a mai profesa. -A fost numai de ochii lumii, draga Florin! După câteva luni a fost readus pe aceeași funcție și la același spital. -Știu! Dar ... acum ce mai
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_opta_zi.html [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
ambianță tradițional românească, vizitatorii au fost poftiți la un festin adevărat cu produse tradiționale românești, precum: produse din pește, brânzeturi, conserve de fructe și legume, carne și produse din carne, produse de panificație și vinuri. Doripesco i-a încântat pe oficialități și vizitatori, cu: salate din icre de crap, produse afumate din păstrăv și crap, pastă din pește, zacuscă din pește cu ciuperci, dar și cu noua gamă, „Pescăria din Transilvania ~ Doripesco”, care conține delicioase preparate și specialități pescărești (Aperitiv din
„Ziua Mondială a Alimentaţiei” şi „Ziua Porţilor deschise la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale by http://www.zilesinopti.ro/articole/6081/ziua-mondiala-a-alimentatiei-si-ziua-portilor-deschise-la-ministerul-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale [Corola-blog/BlogPost/97842_a_99134]
-
ora 17.00, până miercuri, 10 august 2016, ora 18.30, corpul neînsuflețit al Reginei va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș. În acest răstimp, Custodele Coroanei și Familia Regală vor fi prezenți la Sinaia. Programul vizitei oficialităților pentru a transmite condoleanțe la Castelul Peleș, în ziua de miercuri, 10 august 2016, este următorul: - Ora 10-12: Reprezentanții Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO și ai Organizațiilor Internaționale. - Ora 12-14: Reprezentanții Instituțiilor Statului. - Ora 14-16: Instituția Prezidențială, Președinția Republicii Moldova
Programul funeraliilor Reginei Ana a României by http://uzp.org.ro/programul-funeraliilor-reginei-ana-a-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
încântat spectatorii ca în vremurile de demult. Tot în această zi a fost sărbătorită ,,Ziua Universală a Leii” (cămeșii). Au fost invitați păstrători ai tradițiilor maramureșene care au expus cămeșile și covoarele specifice zonei. Spre final, au urcat pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție. Printre cei prezenți s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, alături de soția sa, ambii îmbrăcați în straiele autentice maramureșene
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
de la nord de Dunăre), care beneficiază de drepturile minorităților naționale, „nu are nici un drept, chiar nici acela să știe că sunt români, ci vlahi, după cum susțin sârbii“. Aici trăiesc peste 250 de mii de români, deși la ultimul recensământ al oficialităților sârbe au fost declarați doar 35 de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
instituțiile și organizațiile societății civile care m-au sprijinit, am organizat manifestări vreme de ani de zile, până când, în aprilie trecut a fost promulgată Legea 53/2013. Ba chiar și după această promulgare, întrucât nu existau instrucțiuni de aplicare, iar oficialitățile refuzau birocratic să se angajeze, tot împreună cu organizațiile societății civile, cu susținerea din presă și a autorităților locale de simțire patriotică, spre cinstirea acestei Legi, am organizat anul trecut multe manifestări în localitățile țării și o amplă manifestare centrală pe
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1407023599.html [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
că cineva dintre noi are o relație ocultă la „vârf”. Oricum, aveam un avantaj și puteam negocia profilul revistei de pe altă poziție. Eugen Uricaru, cel mai descurcăreț și mai tupeist dintre noi, s-a ocupat, apoi, de toate formalitățile. Controlul oficialităților implicate direct s-a relaxat, așa că ne-am format singuri redacția și am construit primul număr fără inhibiții. Esențial era ca Echinox-ul să apară și să fie receptat ca o revistă publică, de interes național, și nu ca o
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
în forma lor estetizată. Dar adevărul e că acțiunea noastră a avut spontaneitatea și naturalețea unei intemperii misterioase. Ea a căzut atât de intempestiv, încât a fost considerată absolut firească în nefirescul ei. Existau două moduri de înțelegere a situației. Oficialitățile credeau că aprobă un fel de buletin informativ în care se vor publica și „încercările” literare ale unor studenți; ceva de genul unei foi volante cu circuit închis. Pe de altă parte, noi voiam totul sau nimic. În această naivitate
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
scris I. Negoițescu în revista Argeș, m-a citat dintr-o cronică. Am devenit vedete naționale. După noi la câteva luni a apărut reviste studențești și la București și Iași. Este foarte car că am fost lăudați de toți. Ei, oficialitățile, toată lumea a fost mulțumită, încântată. A existat un patriotism local, inclusiv cei de la Județeana de partid ne-au sprijinit.” Publicarea primului număr de revistă a creat vâlvă în oraș și țară, dar și o controversă prin publicarea unui text din
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Valentina Spânu am stat mai mult de vorbă cu Marioara, constatând fiecare, cu amărăciune, cât de adevărată este aserțiunea ce spune că «nimeni nu-i Profet în țara lui» sau «la el acasă»: eu n-am fost NICIODATĂ invitat de oficialitățile locale să prezint la Tîrgu-Mureș, Reghin, Luduș sau Tîrnăveni, în județul meu natal, iar ea a fost doar o dată sau de două ori la «Sărbătoarea Văii Gurghiului», la ea acasă... Revenind, să notăm în final că Elena Gheorghe a moștenit
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436717426.html [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
se supună fiarei din adâncuri, sau de acelea ale unor disidenți din grupările neoprotestante - singura opoziție creștin-ortodoxă majoră împotriva ateismului marxist-leninist. Sub presiunea Departamentului Cultelor și a politicii de partid, precum și din cauza indiferenței sau a lașității unei anumite părți din oficialitatea bisericească, timp de aproape patruzeci de ani, Oastea a fost identificată cu sectele, sau i s-au pus în seamă acuzații politice fără nici un temei juridic, ba, fiind considerată chiar mai periculoasă decât toate sectele din România. Căci acestea au
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Leu (n. 2 mai 1881). I-am făcut special viitorului patriarh o vizită la Iași, unde ne-am sfătuit cum se poate organiza mai bine pomenirea, în așa fel încât să avem o comemorare care să nu fie obstrucționată de oficialități. Am căzut de acord ca, în cele ce va trebui să fie informate oficialitățile, să punem accentul pe rezistența episcopului la ingerințele sovietice, lucru care convenea politicilor de atunci și, după ce, pesemne, a discutat cu anumite foruri sau cu Patriarhul
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
Iași, unde ne-am sfătuit cum se poate organiza mai bine pomenirea, în așa fel încât să avem o comemorare care să nu fie obstrucționată de oficialități. Am căzut de acord ca, în cele ce va trebui să fie informate oficialitățile, să punem accentul pe rezistența episcopului la ingerințele sovietice, lucru care convenea politicilor de atunci și, după ce, pesemne, a discutat cu anumite foruri sau cu Patriarhul Justin, P.F.Teoctist mi-a comunicat că pomenirea se va face monahicește și, ca să
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
diferite. Cartea este structurată în capitolele:”Prolog “, “ Scrisoare deschisă către Omenire “, “Capitolul I-Dumnezeu a dăruit cunoscutele și necunoscutele civilizațiiei omenirii contemporane. Simbolul credinței “, “Capitolul II- Creștinismul. Religia credinței creștine.“,” Capitolul III- Religiile lumii fără Dumnezeu “, “Capitolul IV- Aprecieri ale oficialităților despre cărțile lui Gh.P.Lăzanu având această temă “ și cartea se încheie cu eseul ” Omenirea meditează la viitor “. Textul cărți este frust, concentrat, aducând interpretări originale despre apariția vieții pe pământ și rolul lui Dumnezeu în “făurirea planetei noastre Pământ
GHEORGHE P. LĂZANU-MÂNZAŢI ŞI FILOSOFIA RELIGIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_p_lazanu_manzati_si_filosofia_religiilor.html [Corola-blog/BlogPost/359584_a_360913]
-
și festivitatea de premiere la Concursul „Cristian S. Calude”. Luni, pe 26 noiembrie, la ora 9.00, va fi vârful manifestărilor: în amfiteatru va avea loc o întâlnire între generații, cu personalități din toate domeniile, absolvenți ai CNVA , profesori, elevi, oficialități, urmată de un spectacol festiv, iar după amiază va urma o întâlnire a profesorilor și a pensionarilor, în care ne vom bucură că ne desfășurăm activitatea într-o instituție reprezentativă a Galațiului. Și o ultimă întrebare, personală. De câți ani
Interviu cu directorul Vasile Ciuchină by http://www.zilesinopti.ro/articole/4032/interviu-cu-directorul-vasile-ciuchina [Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789]
-
un alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-abia italienii și francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea lor de opozanți ai comunismului. Tiberiu Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva „colegi
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
date despre proporțiile atrocităților comise și să propună și acțiuni în vederea ajutorării lor. Au fost autorizate anumite acțiuni,de exemplu expedierea de îmbrăcăminte și alimente, repatrierea orfanilor și a persoanelor deportate „din greșeală”, ca urmare a excesului de zel al oficialităților locale. În zilele de haos premergătoare intrării armatelor rusești pe pământul României, a fost autorizată și repatrierea altor grupuri de deportați, printre care s-a încercat introducerea pe furiș a altor evrei localnici, considerați de către eliberatorii lor drept cetățeni sovietici
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ely_lazar_1416639487.html [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
Și pe drept cuvânt, oare de ce au frecventat câțiva ani școala dacă tot nu-i servește la nimic? Un ziar, o carte este pentru foarte mulți un lux de care nu simt nevoia. Amprenta digitală servește drept semnătură la toate oficialitățile. Totuși etnii întregi nu acceptă amprentarea din motive religioase. Bisericile, cu excepția celei Ortodoxe, sunt un eficient organ de control al minimului de culturalizare. Un enoriaș care nu-și citește cartea de cântece este stigmatizat de preot și întregul sat. Nimeni
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
până la 25 ianuarie 1934 îl va achiziționa viu. Mass-media nu s-a lăsat mai prejos. În ziarul Times s-a publicat un desen al monstrului și relatări ale martorilor oculari. Vestitul British Museum din Londra, numeroase instituții științifice și chiar oficialități politice scoțiene și britanice au manifestat un viu interes pentru ceea ce se considera o adevărată descoperire a unei vietăți preistorice, căruia i s-a dat și un nume științific Nessiteras Rhombopteryx. Un an mai târziu un student pe nume Grant
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
celui de-al Doilea Război Mondial și restaurat abia în 1960. O deosebită atracție o reprezintă Festivalul Yorwink, în amintirea vremurilor de dominație a acestor meleaguri de războinicii vikingi (secolele IX-X). Este 5 august și pe treptele Catedralei din York oficialitățile municipale, în costumele medieva-le, asistă la Parada Veteranilor, din cel de-al Doilea Război Mondi-al. Ne înghesuim și noi printre sutele de localnici și turiști pentru a vedea acest moment al venerației și respectului pentru eroii neamului. Veterani gârboviți de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
din Balcani, în 2001 și Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de „Cavaler”, acordat de Președintele României, în anul 2002. Este membru permanent al formației „Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-, în Turcia, Spania, Olanda, Germania, Finlanda
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
douăzeci și ceva de ani. Cu treizeci de ani în urmă, fiecare familie își avea animalele ei: oi pentru carne, lapte și lână, cultivând și bumbacul, cai și măgari pentru tracțiune, pentru deplasarea la târguri și pentru diferitele treburi cu oficialitățile, pentru că plata impozitelor se făcea la Lipnița, unde se aflau Primăria, fiscul etc. Apoi mai aveau și porci pentru carne, vaci pentru lapte și carne și păsăsri de curte. Români ardeleni ce aveau multă pricepere în a-și duce o
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ca independența de azi să-i ofere poporului nostru dreptul la autodeterminare, alegerea unui viitor prosper, la fel oferind diplome de felicitare Asociației românilor basarabeni din partea Membrilor Parlamentului Canadian Provincial și Federal. Lia Popovici, președintele Asociației ” Moldova-Canada Link” a mulțumit oficialităților pentru atenția acordată , invitând pe cei prezenți la Serata închinată Limbii Române, care are loc pe 28 august 2011. Ca oaspete de Onoare ne-a onorat cu prezența Mr. Valentin Naumescu, General Consul of Romania in Toronto. Menționez, că această
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1440258199.html [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]